Industria germana a avut in luna august cea mai mare scadere la capitolul comenzi, de la declansarea crizei economice din 2009. In comparatie cu luna iulie a anului curent, volumul contractelor s-a redus cu 5,7%, dupa cum a comunicat luni Ministerul Federal al Economiei si Energiei (BMWI). Procentul evidentiaza o scadere de facto, dupa ce anterior au fost luate in calcul reducerile aferente „de pret, calendar si sezon“.

Expertii economici prognozasera o scadere de doar 2,4%. Cifrele negative rezulta in principal din diminuarea comenzilor externe, in care se resimt sanctiunile aplicate Rusiei in urma conflictului din Ucraina, dar si o slabire conjuncturala a exporturilor catre China.

In timp ce comenzile de pe piata interna s-au redus cu doar 2%, iar cele din spatiul Schengen cu 5,7%, volumul comenzilor din spatiul extracomunitar s-a diminuat cu 9,9%. In industria automobilelor, o ramura-cheie a industriei germane, volumul contractelor s-a diminuat cu 10,9%, se precizeaza in comunicatul din 6 octombrie.

„Chiar daca se iau in calcul efectele unor situatii speciale, comenzile din industrie au o dezvoltare in general slaba, datorita dezvoltarii economice ezitante din spatiul Euro si nesigurantei economice datorate evenimentelor geopolitice. Daca insa tensiunile se vor aplana, industria va fi capabila sa aduca in tara mai multe contracte”, este concluzia ministerului german, citata de editia online a televiziunii NTV.

Expertii identifica insa motive ale scaderii volumului de comenzi si in alte zone, decat cele legate de Ucraina. Stefan Kipar de la banca regionala a Bavariei BayernLB crede ca e vorba si de un „efect de bumerang” din industria aviatica. „In luna iulie, Airbus a primit multe comenzi, la un targ de profil. In august, aceste comenzi mari n-au mai intrat in calcule.” Kipar considera drept „un semnal pozitiv” cresterea comenzilor pentru bunuri de consum, ca si evolutia in general pozitiva, a pietei interne. El prognozeaza pentru al treilea trimestru al anului 2014 o crestere economica de cca 0,2%.

Aceasta minima crestere economica este mai degraba stagnare. Astfel o considera Institutul Markit, intr-un sondaj facut recent pe un lot de 500 de intreprinderi din Germania. Barometrul optimismului la nivel managerial a cazut cu 1,5%, atingand 49,9 puncte. Sub 50 de puncte se indica lipsa de incredere a mediului economic intr-o crestere economica reala, in viitorul apropiat. „Firmele chestionate au pus rezultatul dezamagitor pe seama conjuncturii de piata slabe, a sanctiunilor contra Rusiei si a cresterii minimale a pietelor principale de export”, a precizat economistul Markit, Oliver Kolodseike.

Acesta s-a referit si la „un peisaj mai degraba intunecat al situatiei din economia germana“, atentionand si asupra pericolului deflatiei, care se face din nou simtit, prin scaderea preturilor de vanzare si implicit, de cumparare, comparativ cu luna iulie a acestui an. Doar situatia pe piata muncii pare sa se fi imbunatatit, insa doar prin incetarea, la finele lunii august, a restrictiilor de angajari pe perioada concediilor de vara.

Lipsa de optimism se datoreaza si prabusirii visului de expansiune economica masiva inspre estul Europei, mai cu seama in spatiul rus. Industria auto germana s-a bazat pe afaceri infloritoare si exportul a patru milioane de automobile pe an in Rusia, o tara enorma ca intindere si in care germanii au calculat ca aproximativ 140 de milioane de oameni ar avea nevoie de un automobil nou.

Azi, aceasta a devenit din „copilul sperantei“, cel „al grijilor“. Exporturile auto germane catre Rusia s-au redus in iulie si august cu un sfert din valoare totala. Volkswagen si Opel „au tras frana“ productiei lor din Rusia, iar ramura europeana a companiei Ford ar putea sa nu reuseasca sa treaca pe profit, in parte tot din cauza conflictului ruso-ucrainean sanctionat de UE si de americani.

Iar in 2015 s-ar putea ca lucrurile sa mearga si mai rau, conform unui studiu al firmei de consultanta Roland Berger. Din cele 4 milioane de automobile planificate la export in 2020, s-ar putea ca doar 2,8 milioane sa fie vandute in Rusia, adica la fel de multe ca in 2013. Uwe Kumm, expert in probleme de piata din Rusia la Roland Berger spune ca „Performanta economiei Rusiei a fost evaluata gresit”.

El explica faptul ca „dependenta Rusiei de productia de petrol si de gaze o face vulnerabila la oscilatia preturilor de pe piata energiei” si ca tarii lui Putin i-ar lipsi o industrie puternica si generatoare de plusvaloare, cum este cea auto, pe care nemtii o promoveaza si implementeaza la rusi. In plus, anul acesta a aparut conflictul cu Ucraina: rubla s-a devalorizat, preturile la importuri au crescut. Populatia are un sentiment de nesiguranta si este, in consecinta, reticenta la achizitia unui automobil nou.

Pe piata auto din Rusia au investit mai toti marii producatori auto. Renault si Nissan, Opel, Ford sau VW sunt doar cateva nume. Kumm crede ca „producatorii care au investit masiv in Rusia au cea mai mare problema”, deoarece tara nu mai e nici cea mai ieftina la productie si, se pare nici cea mai sigura. Daca Rusia impune sanctiuni producatorilor auto din Vest (UE si SUA), interzicand total importurile de masini, piederile i s-ar ridica la 1,4 miliarde de dolari din impozite si taxe vamale. „Sanctiuni economice suplimentare fac sa piarda ambele parti”, crede Kumm.

La finele anului trecut, seful VW Martin Winterkorn previziona ca „Inca in cursul acestui deceniu, piata auto ruseasca va deveni cea mai mare din Europa. De aceea, concernul va investi pana in 2018 inca 1,2 miliarde de euro in fabrica de automobile VW de la Kaluga”. Cu trei milioane de inmatriculari de masini noi pe an, Germania urma sa fie depasita de Rusia la acest capitol, pana in 2020.

In noua conjunctura ruso-ucraineana, care a adus cu sine un razboi al sanctiunilor financiare si economice, se pare ca piata auto ruseasca va mai scadea cu 20% pana la sfarsitul anului, ramanand la nivelul de 2,4 milioane de masini inmatriculate anual. Prin urmare, conflictul din Ucraina incepe sa deraieze si „in scasnet de roti germane”.

Dani Rockhoff