BNS, despre Tariceanu: Declaratiile oficialilor romani par rupte de realitate. Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european

de CZ     HotNews.ro
Miercuri, 3 mai 2017, 13:48 Economie | Cariere

Venitul minim garantat in judetele Romaniei - procent din populatie
Foto: Hotnews
Blocul National Sindical, una dintre cele mai mari confederatii din tara, cere Guvernului, PSD si ALDE sa stopeze declaratiile politicienilor de la Putere care cer eliminarea venitului minim garantat, masura pe care BNS o considera "un demers anti-european".

Blocul National Sindical face astfel referire, fara sa il mentioneze, la presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, liderul ALDE, al doilea partid de la Guvernare, care cerea eliminarea venitului minim garantat, considerand ca acesta este o "invitatie la ne-munca". "Saptamana trecuta la Congresul ALDE am propus eliminarea venitului minim garantat. Primul motiv este ca practic in Romania este o criza a fortei de munca, companiile romanesti si straine nu gasesc forta de munca. Sunt zone in care au inceput sa aduca muncitori din strainatate", a spus Tariceanu, la postul TV Antena 3, in 25 aprilie.

Miercuri, intr-un comunicat remis HotNews, Blocul National Sindical a atras atentia ca "declaratiile oficialilor romani par rupte de realitate", avand in vedere legislatia, recomandarile si tendintele din Uniunea Europeana si din alte state europene, in domeniul venitului minim garantat.

"Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european. De aceea solicitam Guvernului si partidelor din coalitia de guvernare sa dea dovada de responsabilitate sociala si astfel sa stopeze orice fel de declaratii publice in sensul renuntarii la mecanismul venitului minim garantat" - spune BNS.

Va prezentam integral comunicatul BNS:

In zilele in care la Bucuresti se anunta in spatiul public intentiile unor lideri ai coalitiei de guvernare de a renunta la venitul minim garantat, la Bruxelles Comisia Europeana anunta lansarea unei serii de initiative legislative si nelegislative legate de echilibrul dintre viata profesionala si cea personala, dreptul la informare al lucratorilor, dar si accesul la protectie sociala si timpul de lucru.

Aceste initiative au fost lansate in vederea stabilirii cadrului si indicarii directiei pentru statele membre, in ceea ce priveste implementarea Pilonului Social European.

In 26.04.2017 Comisia Europeana a emis Recomandarea C(2017) 2600 privind Pilonul Social European, capitolul III din aceasta recomandare fiind dedicat protectiei si incluziunii sociale, mai concret articolul 14 se refera la venitul minim si precizeaza:

"Toti cei care nu dispun de resurse suficiente au dreptul la un venit minim adecvat care sa le asigure o viata demna in toate etapele acesteia, precum si  acces efectiv la bunurile si serviciile de care au nevoie. Pentru cei apti de munca, accesul la venitul minim trebuie combinat cu stimulente pentru (re) integrarea pe piata muncii".

Asa cum rezulta din evaluarile realizate de Comisia Europeana[1] toate statele membre ale Uniunii Europena au in functiune o schema de tip venit minim garantat, cu precizarea ca in Grecia se afla in implementare o schema pilot, iar in Italia schema de venit minim garantat este un atribut regional. De altfel, situatia este aceeasi pentru toate cele 35 de state europene evaluate, singura tara unde nu exista o astfel de schema fiind Turcia.

Introducerea unei scheme de venit minim garantat este reglementata la nivelul statelor membre de Recomandarea Consiliului 92/441/EEC din 24 Iunie 1992 cu privire la criteriile comune pentru a asigura un nivel adecvat al resurselor si asistenta social prin intermediul sistemelor de protectie sociala.

In luna aprilie a.c. Comisia Europeana a lansat un proces de consultare a partenerilor sociali pe tema accesului la protectie sociala, pentru a defini eventuale norme noi in acest domeniu,dorind astfel sa elimine lacunele si sa exploreze noi modalitati de a asigura accesul tuturor persoanelor care lucreaza, la protectie sociala si la servicii de ocupare a fortei de munca pe baza contributiilor platite.


In lumina celor mai sus mentionate, declaratiile oficialilor romani par rupte de realitate, mai ales daca avem in vedere si urmatoarele aspecte:

  •     Legea 416 / 2001 privind venitul minim garantat prevede la art 7 ¬ ¬Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in considerare la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de aceste agentii.¬ Ca urmare, declaratia ca beneficiarii de venit minim garantat prefera sa nu munceasca si sa primeasca aceasta forma de sprijin, este mai degraba una populista. In fapt se poate vorbi de o lipsa de colaborare intre institutii si o incapacitate a serviciului public de ocupare de a asigura servicii de ocupare adecvate si profilate. Este de altfel si concluzia evaluarilor realizate de Comisia Europeana, aceste evaluari indica in cazul Romaniei o lipsa de coordonare /cooperare intre serviciile publice implicate in asistarea persoanelor ale caror venituri sunt situate sub nivelul minim garantat, ca si o lipsa a unei abordari integrate si personalizate pentru nevoile fiecarui individ in parte.

  •     In 2016 Romania a revizuit sistemul venitului minim garant prin adoptarea Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, lege ce urmeaza a intra in vigoare la 1 aprilie  2018. Noua lege incearca sa asigure o tintire mai adecvata a nevoilor celor aflati in dificultate si o corelare a diverselor tipuri de ajutoare acordate. Majoritatea politicienilor ce astazi solicita renuntarea la venitul minim garantat erau in Parlament in 2016 cand au adoptat legea 196.
  •     Ajutoarele sociale acordate pentru asigurarea venitului minim garantat sunt legate de o valoare de referinta ce nu a mai fost actualizata din 2014, ca urmare sumele primite sunt mai degraba simbolice. La sfarsitul anului 2016 erau inregistrati 243.818 de beneficiari de ajutor social pentru a atinge venitul minim garantat - familii sau persoane singure. In medie un beneficiar ¬ familie sau persoana singura, a primit ca ajutor social prin acest sistem mai putin de 3 euro / zi / familie. Daca avem in vedere prevederile legii venitului minim garantat, putem concluziona ca in general beneficiari ai acestui tip de ajutor sunt familii cu unul sau mai multi copii. Pentru institutiile publice acesti beneficiari sunt doar niste dosare, pentru ca in mod centralizat se cunosc foarte putine detalii despre profilul acestor beneficiari, singurele date disponbile se refera la numarul beneficiarilor si sumele platite pentru acestia.
  •     Nu exista informatii publice referitoare la profilul persoanelor apte de munca beneficiare de venit minim garantat, insa mai mult de 50% din somerii neindemnizati inregistrati la ANOFM sunt persoane ce provin din familii ce beneficiaza de ajutor social pentru atingerea venitului minim garantat. Daca analizam profilul celor inregistrati ca someri neindemnizati vom constata ca 89% din acestia sunt persoane cu nivel de educatie primar, gimnazial sau profesional, 58% din somerii neindemnizati fiind persoane cu varsta de peste 40 ani. Persoanelor cu acest profil, in lipsa unor masuri de formare profesionala, le sunt accesibile doar locuri de munca dedicate lucratorilor necalificati, insa angajatorii cauta doar in mica masura lucratori de acest tip. Daca avem in vedere numarul locurilor de munca vacante pe categorii de ocupatii, doar 12% din locurile de munca vacante din trimestrul IV 2016 erau dedicate muncitorilor necalificati.
  •     Aceste informatii ar trebui analizate avand in vedere  faptul ca peste 25% din populatia Romaniei se afla  in risc de saracie chiar si dupa transferurile sociale realizate din bugetul public. Romania are cea mai mare rata a riscului de saracie, cu mult peste media europeana. Situatia este similara si in cazul persoanelor aflate in stare de deprivare materiala severa, 23,8% din populatia Romaniei fiind afectata de aceasta situatie. Media UE 28 pentru rata de deprivare materiala severa este de 7,8%.

  •     Inegalitatea excesiva in distribuirea veniturilor completeaza imaginea nivelului de trai al populatiei din Romania. Veniturile obtinute de cei mai bogati 20% din romani sunt de 8.3 ori mai mari decat veniturile celor mai saraci 20%  din romani, media UE 28 pentru acest indicator este de 5,2.

Concluzionand cele mai sus mentionate, din punctul nostru de vedere exista o ruptura intre declaratiile pro-europene ale factorilor politici din Romania si propunerile concrete de masuri de politica publica pe care acestia le avanseaza.

Astfel de masuri genereaza efecte pe termen lung si cu impact profund asupra nivelului de trai al populatiei din Romania. Ca atare un astfel de pachet ar trebui precedat de o dezbatere publica organizata si transparenta, iar tinta pe care ar trebui sa o avem in vedere ar fi aceea de apropiere a nivelului de trai al romanilor de cel al celorlalti cetateni ai Uniunii.

Politicile de combatere a saraciei trebuie sa depaseasca stadiul unor strategii ce nu ajung niciodata sa fie implementate. Cetatenii Romaniei ce au nevoie de sprijin nu trebuie sa mai fie doar niste numere de dosare, rezerva de munca pe care Romania o mai are la dispozitie nu poate fi activata prin masuri nepersonalizate.

Problemele existente in piata muncii, inclusiv deficitul de resurse umane, vin tocmai din iresponsabilitatea unor decizii luate in ultimii 25 de ani si nu pot fi cu siguranta rezolvate cu renuntarea la plasa de siguranta pentru cei mai saraci romani, chiar asa extrem de fragila cum este in acest moment.

Eliminarea venitului minim garantat este un demers anti-european. De aceea solicitam Guvernului si partidelor din coalitia de guvernare sa dea dovada de responsabilitate sociala si astfel sa stopeze orice fel de declaratii publice in sensul renuntarii la mecanismul venitului minim garantat.

In masura in care se doreste ameliorarea situatiei acestor cetateni suntem dispusi sa sprijinim un astfel de demers, impreuna cu un set de masuri pentru stimularea ocuparii acestora.


Citeste mai multe despre   






















VIDEO Economistii-sefi ai primelor 3 banci comerciale, despre evolutia economiei romanesti. Ce proiecte mari de investitii finanteaza bancile la ora actuala?

Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, Horia Braun (BCR), Florian Libocor (BRD-GSG) si Andrei Radulescu (BT) au discutat luni dimineata, in cadrul unei mesei rotunde organizate de HotNews.ro si StartupCafe.ro, despre investitiile bancilor in economie romaneasca si starea actuala a economiei, precum si despre fluctuatiile care au tinut prima pagina in ultima perioada.
  • A. Radulescu: Daca statul nu investeste, atunci de ce sa isi asume sectorul privat riscuri?
  • F. Libocor: Banii se duc acolo unde exista certitudini, predictibilitate, stabilitate. Lipsa acestor caracteristici loveste in mai multe zone, cu precadere in investitii.
  • H. Braun: Speram la o dinamica pozitiva, insa trebuie sa puna umarulul statul,bancile, si managementul companiilor.

5122 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    Chiar e invitatie la nemunca (Miercuri, 3 mai 2017, 14:35)

    QfeastQuizzes [anonim]

    Dl de la BNS ar face bine sa verifice si mediul rural si de multe ori urban, unde sunt "nevoiasii" populeaza crasmele si salile de jocuri si pariuri in cautarea unei "vieti demne".


    Domnilor, care e diferenta acuma intre salariul minim si venitul minim garantat?
  • +1 (1 vot)    
    Ee, va temeti ca luati si voi tzeapa? (Miercuri, 3 mai 2017, 15:43)

    Lespezi [utilizator]

    Doare?
  • +1 (1 vot)    
    Eu sunt de acord (Miercuri, 3 mai 2017, 16:33)

    yosh [utilizator]

    Eu sunt de acord cu venitul minim garantat.
    In urma revolutiei industriale si a dezvoltarii continue a tehnologiei, masinile (automatizarile) si computerele iau din ce in ce mai mult meseriile simple.
    Unii nu ar fi in stare de altceva decat sa faca fata unor meserii simple, care nu mai exista.
    Cei care detin mijloacele de productie fac averi fabuloase de pe urma computerelor si robotilor iar voi vreti ca cei care nu au ce sa lucreze, ori sa moara de foame, ori sa va sparga voua masina, casa, etc.
    Eu as cere impozit progresiv adevarat iar cei care detin afaceri bazate pe automatizari sa fie taxati cel mai mult. Din taxele platite de posesorii mijloacelor de productie se poate plati venitul minim garantat celor care nu au ce sa lucreze dupa ce noile tehnologii le-au luat vechile locuri de munca.
    Puteti sa dati minusuri acum, dar sa nu va treziti peste zeci de ani in situatia in care si locurile voastre de munca vor fi luate de roboti si computere, doar in avantajul posesorilor lor.
    Pe masura ce tehnologia avanseaza, ar trebui sa se vada in buzunarul fiecaruia preluarea de catre masini si computere a sarcinilor, nu doar in buzunarele a cativa bogatasi.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri