Mutare fara probleme
M-am mutat la Bucuresti anul trecut, din motive personale si profesionale. Totusi, eram deja familiarizat cu aceasta tara, dupa deplasarile obisnuite pentru a ma intalni cu logodnica mea - actualmente sotia - dupa ce am intalnit-o in Slovacia, cu trei ani in urma, pe cand lucram la proiecte de consultanta. Dupa ce am stat in diverse tari pentru o vreme, ne-am decis ca trebuie sa locuim in acelasi loc pentru a forma o familie. Ea a vrut sa locuiasca la Bucuresti.
Dar aceasta mi-a priit si mie din punctul de vedere al carierei, intrucat compania mea deschisese de putin timp un birou in Romania si avea nevoie de o persoana experimentata, dispusa sa ramana o vreme pentru a dezvolta afacerea. Mutarea la Bucuresti a fost relativ fara probleme.
A fost a doua sau a treia mutare a mea in decurs de cativa ani. Munca in Franta si in Republica Ceha mi-a usurat mutarea. Stiind ca ne propuneam sa ramanem o vreme, sotia mea si cu mine am cumparat un apartament, cu vreun an in urma, intr-o zona rezidentiala draguta, langa Parcul Herastrau, unde sunt amplasate majoritatea ambasadelor. Singura provocare a fost ca firma mea imi ceruse sa ma mut cu cateva luni inainte de temenul pe care mi-l propusesem eu, silindu-ma sa accelerez o serie de activitati, precum cumpararea mobilei pentru noul apartament.
Proprietatile imobiliare sunt scumpe in Bucuresti
Proprietatile sunt surprinzator de scumpe. Poate candva erau ieftine, dar preturile au crescut substantial in ultimii ani - desi aceasta depinde foarte mult de zona. Noi am cumparat un apartament nou-nout, cu aproximativ 200.000 de euro, care inca nu era finalizat. Totusi, oamenii imi spun ca am luat apartamentul la un pret destul de bun; acum unul similar ar costa sigur mai mult. In plus, zona are multe avantaje. Este grozava pentru copii. Speram ca se va dovedi o investitie buna.
Sistemul de transport al Bucurestiului este inadecvat pentru nevoiele unui oras cu populatie in crestere.
Serviciile asigurate de tramvaie si autobuze si cele trei linii de metrou pot fi ok in centru, dar se deterioreaza mult mai spre margini. Bulevardele mari in stil frantuzesc, care traverseaza centrul orasului, ajuta la inlesnirea traficului rutier. Totusi, cresterea proprietatilor (rezidentiale si comerciale deopotriva) din oras nu a fost insotita de dezvoltarea unei infrastructuri adecvate. Transporturile sunt o problema in Romania ca intreg, atat afacerile, cat si turismul fiind afectate de sistemele de trafic precare. Exista doar doua autostrazi scurte, niciuna la standardele vest-europene. Drumurile strabat de multe ori sate, ceea ce poate incetini mult calatoriile prin tara. Este de sperat ca investitiile UE vor ajuta la ameliorarea situatiei, cu timpul.
Mancare ieftina, imbracaminte scumpa
In prima mea vizita, ma asteptam ca marfurile de uz cotidian sa fie mult mai ieftine decat acasa.
Insa am descoperit curand ca anumite lucruri (precum imbracamintea) sunt uneori mai scumpe decat in Italia. In mod similar, pretul proprietatilor in unele zone din Bucuresti se apropie de nivelurile vest-europene - desi preturile in zonele mai sarace ale orasului, precum cele dominate de vechile blocuri din perioada comunista, sunt poate in scadere. Pe de alta parte, in medie o masa in oras este mai putin costisitoare decat in Italia - si daca iesi din oras, multe marfuri sunt mai ieftine.
Mancarea traditionala romaneasca pare a fi pentru carnivori. Am ajuns sa apreciez anumite aspecte ale bucatariei. Imi plac supele, in special 'ciorba', supa bogata cu carne, smantana si legume. Si 'sarmalele'. Am fost surprins sa aflu ca unele preparate culinare romanesti au echivalent in versiune italiana (mamaliga poate fi comparata cu italiana 'polenta'). Totusi, exista destule restaurante bune care ofera preparate internationale celor care prefera mancarea in stil occidental.
Cultura "latina" a muncii
Cultura muncii este similara celei din Italia si Spania, in sensul ca oamenii nu lucreaza intr-un mod foarte structurat - spre deosebire de Marea Britanie, Germania sau Olanda.
Acestea fiind spuse, pana la urma ei isi ating obiectivele datorita perseverentei si 'creativitatii' lor. Le plac pauzele de cafea, dar sunt gata sa munceasca ore multe. Ceea ce imi place cel mai mult la romani este dorinta lor de a se alinia Occidentului in privinta celor mai bune practici, metodologii si productivitati, recuperand timpul pierdut in epoca comunista. Aceasta impresie este cea mai pregnanta in randul tinerilor.
Ma odihnesc mergand sa inot si fac plimbari cu familia in parcurile din Bucuresti si de la marginea orasului.
Locuiesc in apropiere de unul, care are un lac mare deosebit de pitoresc iarna, cand apa ingheata si copacii sunt imbracati in zapada. Nu suntem inclinati sa mergem la cinema sau la teatru prea mult, deoarece eu inca nu vorbesc fluent romana. Nu imi trebuie de fapt in munca mea - pot supravietui destul de bine cu engleza, franceza si italiana - dar invat limba.
Romani petrecareti
Socul cultural al mutarii aici nu a fost atat de mare, poate pentru ca lucrasem si traisem in atat de multe tari in ultimii ani, incat m-am obisnuit cu diverse medii, culturi si obiceiuri.
In mod surprinzator, pentru un italian, ceea ce imi lipseste cel mai mult privitor la patria mea nu este mancarea, pentru ca exista o serie de restaurante bune. Ceea ce imi lipseste privitor la Italia este arhitectura, cultura si, dupa ce am fost in marina, marea. Marea Neagra este la o distanta de trei sau patru ore de sofat si, desi sunt unele statiuni dragute, nu este acelasi lucru cu a merge la mare.
Imi place atitudinea vesela a romanilor - si disponibilitatea lor de a petrece. Daca mergi la o nunta, majoritatea vest-europenilor vor fi in pat pana la 4 dimineata, dar romanii, fie ca au sapte sau 70 de ani, inca danseaza la ora aceea.
Intre partile negative, unele zone din Bucuresti sunt inca dominate de vechile blocuri comuniste triste. Si nici nu prea-mi place sa sofez prin oras - stilul de a conduce este destul de agresiv. Cand auziti aceasta de la un italian, ar trebui sa va faceti o idee despre cat de rau este realmente.
Se pare ca tu faci afaceri cu seminte de floarea soarelui si cand astepti clientii mai postezi cate un comentariu pe cate un forum sau blog.
Mult noroc in afaceri, stimate compatriot.
Victor
Daca cumpar o masina si ma gandesc sa o tin 2-3 ani, ma gandesc dinainte care va fi valoare ei de piata la revanzare.
La fel si cu un apartament, mai ales in cazul expatilor care se muta din tara in tara.
Nu stiu de elvetieni dar de belgieni mai usor
Ce bine ar fi daca am fi ca elvetieni...
1. Mai curat pe strazi
2. Mai multa ordine
3. Mai putin manelisti
4. Mai multa civilizatie.
Sa rasune manelele !
Problema Bucurestiului nu-i de-a "trai bine" ci a calitatii vietii.
Eu locuiesc de 20 ani la Paris, sunt casatorit cu o frantuzoaica, am doi copii de 12 si 9 ani si anul trecut am avut o propunere de a veni timp de 2 ani la Bucuresti pentru a monta un proiect, ca expatriat (retributie si avantaje in consecinta). In interes de servici vin la Bucuresti de 3-4 ori pe an cate o saptamana, doar ca anul trecut am petrecut cateva zile punandu-ma in pielea expatriatului cu nevasta si copii. N-am intrat in spitale si nici cabinete medicale, n-am intrat in scoli, nu mi-am pus problema cu ce va ocupa sotia mea (inalt functionar intr-un Minister francez)...m-am intrebat cum o sa faca cei mici sa nu sufere un accident de masina cand traverseaza strada, sa nu se imbolnaveasca de astm din cauza poluarii, sa gasesc alimentele necesare (mai ales din punct de vedere calitativ) cresterii si devoltarii lor, cum sa le infund urechile ca sa nu auda injuraturile soferilor, cum sa nu-si rupa picioarele cazand intr-o gura de canal fara capac. Intors la Paris, am telefonat clientului declinand oferta. Mi-am dat seama ca nu sunt capabil sa le ofer la Bucuresti in 2008 calitatea vietii pe care o merita.
Totul este relativ, intr-adevar. Fiecare are pareri si gusturi proprii si personale. Dar trebuie sa precizezi ce inseamna la tine calitatea alimentelor. Romania este printr putinele tari in care se mai gasesc alimente "BIO". Desi se importa pui din SUA sau Brazilia, sunt totusi MULT mai multe sanse sa gasesti mancare NATURALA mult superioara celei din UE(nu zic alte parti ale lumii, gen SUA).
In rest ai dreptate. Dar ar fi bine, totusi, sa-ti inveti copiii sa fie capabili provocarilor de orice fel in viata. Sa ocoleasca guri de canal nu e chiar asa de iesit din comun...
Va multumesc si asteptam sprijinul dumneavoastra.
Cu respect,
Adrian din Colentina.
poate tu adita tata, mergi cu masina , dar eu prefer de multe ori sa merg cu tramvaiul 21 si cu masina seara sau in weekend, asa ca solutia cu desfintarea tramvaiului ca nu ai tu si altii pe unde sa mergeti nu e viabila.
daca ceausescu asa a facut strazile astea de inguste si blocurile apropiate , iar nr de masini in buc s-a dublat in ultimii 3 ani e greu de gasit o solutie care sa ii satisfaca pe toti
cu o chestie insa sunt de acord, afar e frumo insa viteza de lucru la sos colentina e f mica, in ideea de a termina mai repede ce au inceput si asta pt ca firma constructoare lucreaza de zor la sos stefan cel mare la liniile de tramvai de acolo
in caz ca nu stiai, metroul e la dl orban
E o piscina olimpica sau la strand cu totii tiganii la un loc???
Cei care emigreaza (nu cei care pleaca la munca), nu parasesc tara ca n-au bani si case ci din cauza marlaniei. Am prieteni juristi, medici, ingineri in Romania care au de toate dar vor sa scape de miticii care-i inconjoara. Cauta o "calitate a vietii". 30 de ani am mancat carne de gaini moarte in armata sau prin cantinele studentesti, mi-am rupt picioarele prin gropi de canale, am facut hepatite A si B profitand de "calitatea" spitalelor romanesti. Macar pe copiii mei sa-i scutesc de asta...Si nu-i duc sa traiasca in tara asta pentru tot aurul din lume.
Desi stau "la oras" mananc muuult mai bine (calitativ) decat orice francez ... cel putin decat cei care se incadreaza in aceeasi categorie de venituri cu mine. Pun in oala carne de pui/porc crescuti la curte (vita o cumpar din magazin, asta e :( ), cumpar oua din aceeasi sursa, legume, fructe, verdeturi asisderea ...
Nici pe mine nu ma incanta multe din aspectele vietii de zi cu zi din romanica ... da' nici pe alte meleaguri nu umbla cainii cu covrigi in coada (si crede-ma ca stiu ce vorbesc). Desi am avut posibilitatea sa plec in ce colt al europei vroiam (am dubla cetatenie ... a doua e de "european cu vechime") dupa cateva escapade am preferat sa raman aici si sa-mi fac aici un rost. Si bine am facut. Acum 12-13 ani stateam cu chirie (n-am vrut sa stam cu parintii), proaspat absolvent, prost platit etc. (atunci chiar am incercat sa o sterg din romanica, noroc ca mi-a trecut). Am reusit insa sa-mi gasesc o slujba (e adevarat ... prost platita, la inceput) unde am invatat enorm. De 6 ani am plecat, mi-am deschis propria dughiana (de scris programe :)) ) si o duc suficient de bine pentru ceea ce-mi doresc. Nu mai stau cu chirie, ies din tara, in vacante, macar o data pe an ... o data la 2 ani ies si din Europa ... etc.
Din pacate, astia ca mine suntem priviti ca niste ciudatenii ... da' obisnuiti-va ... suntem multi. Am muncit 12-14 ore pe zi, ani de zile, dar mi-am indeplinit (o parte) din vise (nu ma refer aici la zborul in spatiu, zborul cu Concorde ... m-am trezit prea tarziu ... si alte ciudatenii, putin probabil sa le realizez in viata asta).
In concluzie, mi se pare cel putin ciudat ca, la veniturile pe care le vei avea ca expat in .ro nu ti se pare ca vei putea trai bine. Citeste bine ce a spus italianul din articol ... nu este singurul strain venit in romania care gandeste asa ...
Cu negativism...castigi negativism!
Cei care comentati...iesiti putin din tara si vedeti si mizeriile altora!!!!
Depinde unde itzi permitzi sa traiesti la Paris, daca traiesti intr-o zona libera de "suedezi" (asa cum am avut eu norocul). Curatzenie.... Nu prea e in firea frantzujilor. Am vizitat case sa le cumpar, m-a ingrozit halul in care se aflau. La piatza am vazut un tip care servea fara manusi dupa ce trecuse prin WC-ul pietzii fara apa... Scena intr-unul din locurile cele mai scumpe din regiunea pariziana (St Remy les Chevreuses).
Intra-adevar, mancare ca in Frantza nu exista nicaieri in lume. Si extrem de safe, caci frog-ii sunt paranoici cu ce mananca.
Reactia care a avut-o "francezul" nostru, am avut-o eu cand am venit din Canada ca sa traiesc in Frantza. Si tousi ... ce minunata tzara, Paris-ul, ce oras de vis!
DE CE NU ESTE CINEVA CARE SA ZICA: "FRATILOR, HAIDETI SA FACEM CEVA!!!"
Toata lumea se plange, dar nimeni nu propune o actiune!! De ce?? De ce asteptam sa ni se dea mereu, sa ni se faca, eventual sa pice din cer?
Sunt un tanar care momentan lucreaza in UK. Mi-am propus sa ma intorc si sa ma implic activ in politica. Asa vreau sa incerc eu sa fac lucurile sa fie mai bine, mai repede.
Mai sunt si altii dispusi sa actioneze ca sa le fie mai bine?
Intradevar cu petrecerile stau prost italienii. De curand am participat la o nunta iar la ora 1 noaptea au inceput sa inchida localul si incet incet sa ne dea afara.