Sub umbrela acestei intrebari mai lejere va propun o scurta si incipienta analiza a cateva date de sondaj ce fac referire la raportarea la locul de munca pe care o au respondentii intervievati in esantionul nostru. Sursa detaliata a datelor este mentionata in nota de subsol a articolului de fata.
Pentru a raspunde acestei intrebari am construit un indice bazat pe cinci dimensiuni: satisfactia privind relatia cu superiorii/sefii, relatia cu colegii de munca, satisfactia privind mediul sau conditiile de munca, privind salariul si privind programul de munca. Respondentii au avut in vedere actualul sau ultimul loc de munca. Imaginea care reiese este una mai degraba pozitiva, asa cum observam in graficul alaturat.
Vedem asadar cum mai mult de jumatate dintre respondenti se pozitioneaza mai degraba favorabil fata de locul de munca, spre deosebire de perceptia cotidiana apocaliptica. Procentele au fost calculate dupa eliminarea non-raspunsurilor si a respondentilor care nu lucreaza si nu au mai lucrat. Asadar, sunt calculate pentru respondentii care au sau au avut o experienta de lucru.
Pozitia celor care se declara salariati, adica au un loc de munca chiar la data anchetei, este putin mai nuantata, procentul celor multumiti si foarte multumiti cu locul de munca fiind de 52%, spre deosebire de 57% in totalul celor cu o experienta de munca. Diferentele intre cele doua pozitionari nu sunt mari, dar sunt suficiente pentru a pune la indoiala ipoteza ca romanii sunt in cea mai mare parte a lor salariati nefericiti, oprimati sau asupriti la locul lor de munca.
Avand in vedere marja de eroare a anchetei, putem spune ca respodentii cuprinsi in ancheta, ce constituie un esantion reprezentativ la nivel national, sunt in egala masura multumiti si nemultumiti cu locul lor de munca.
