Pretul de licitatie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societatii si cantitatea de cupru care poate fi exploatata in urma unor investitii estimate chiar de conducerea unitatii, nu de catre un evaluator independent, fara sa fie luata in considerare si valoarea zacamantului, relateaza Mediafax

Pentru stabilirea pretului de pornire la licitatie a fost aplicata metoda activului net corectat, in care bunurile necesare exploatarii sunt evaluate diferit de activele considerate fara valoare, si a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, in conditiile in care compania, care detine exploatarea Rosia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei si care a intrat pe profit in ultimii doi ani, a fost tratata de stat ca fiind in stare de faliment si criza de lichiditati.

"Pretul de vanzare a fost determinat prin raport de evaluare intocmit in conformitate cu standardele ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania-n.r.), pe baza aplicarii metodei activului net corectat si a cash-flow. In evaluare nu a fost luata in considerare valoarea zacamantului, ci valoarea activelor societatii si cantitatile de minereu cuprifer estimate a fi exploatate in conditiile efectuarii investitiilor tehnologice si de mediu preliminate de catre conducerea societatii prin intermediul unui plan de afaceri", se arata intr-un document oficial obtinut de agentia Mediafax.

Documentul este redactat de Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), institutia din subordinea Ministerului Economiei care a derulat privatizarea Cupru Min.

Conducerea OPSPI nu a putut fi contactata pentru explicatii pe aceasta tema.

Presedintele Agentiei Nationale a Resurselor Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, a confirmat ca in pretul licitatiei pentru Cupru Min nu a fost inclus si zacamantul de minereu, pentru care cumparatorul preia licenta de exploatare, valabila pana in 2019, pe considerentul ca acesta nu este vandut, ci ramane in proprietatea statului. El a aratat totodata ca Guvernul nu a selectat un evaluator la vanzarea companiei.

"La vanzarea Cupru Min nu a fost selectat un evaluator si nu a fost pus in calcul zacamantul, pentru ca zacamantul nu se vinde, ramane in proprietatea statului", a spus Patruti.

Pretul minim pentru licitatie a fost propus de un evaluator, care a analizat insa doar patrimoniul companiei si a preluat de la Ministerul Economiei si companie estimarile privind necesarul de investitii la Cupru Min.

Marti seara, premierul Ungureanu a aratat ca zacamantul Cupru Min este foarte mare si dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar a invocat ca acesta are o concentratie de cupru extrem de mica in minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zacamantul exploatat la suprafata sa aiba nevoie de o tehnologie foarte buna pentru a se obtine profit prin exploatare.

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigura o cantitate de doua milioane tone cupru, care la cotatia actuala pe piata internationala, de 8.500 dolari/tona, conduce la o valoare totala de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare si productie, potrivit unor specialisti din industrie.

Documentul citat releva insa ca necesarul de investitii pe baza caruia a fost estimata cantitatea de cupru care poate fi exploatata, unul dintre cele doua criterii prin care a fost calculat pretul de pornire la licitatie, a fost stabilit de conducerea societatii, nu de un evaluator independent. Necesarul de investitii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat pana in 2015, iar investitiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare.

In prezent, Cupru Min are o capacitate anuala de extractie de 1,5 milioane tone minereu, iar conducerea societatii a apreciat ca pentru o exploatare rationala a carierei este necesara o dezvoltare a capacitatilor actuale de productie de pana la 3,5 milioane tone minereu extras si prelucrat pe an, la 3,5 milioane tone steril pe an si la 1 milion tone minereu an pentru lesiere (dizolvarea aurului din minereu-n.r.), acestea constituind cantitatile minime de exploatat prin retehnologizarea fluxului.

Chiar si in acest context, societatea a incheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfarsitul anului 2011 a inregistrat o cifra de afaceri neta de 150,6 milioane lei si un profit net de 30,7 milioane lei.

In document se sustine insa ca, tot la sfarsitul anului 2011, compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind catre Electrica Distributie Transilvania Sud, de 58 milioane lei. Din acest considerent, statul a tratat Cupru Min ca fiind in faliment.

"Societatea a depus eforturi deosebite pentru a demonstra profitabilitatea activitatii in vederea cresterii atractivitatii la privatizare, dar fara o infuzie de capital nu-si poate continua activitatea in conditiile actuale mai mult de un an. Desi societatea obtine profit din activitatea de exploatare, avand in vedere datoria catre Transilvania Sud societatea nu poate contracta credite si nu dispune de lichiditati pentru realizarea investitiilor. Functionarea societatii la capacitatea actuala mai poate continua pe o perioada de maximum un an, perioada in care activitatea poate continua in conditii de retehnologizare sau se inchide", este argumentul Guvernului inclus in document, cu justificarea ca inchiderea Cupru Min ar necesita lucrari de ecologizare in valoare de 92 milioane euro, care ar cadea in sarcina statului.

Pretul la cupru pe piata internationala, conform cotatiei spot, a crescut semnificativ in ultimii 30 de ani, interval in care a pornit de la 1.000 dolari/tona in anii '80, a ajuns la 3.000 dolari/tona in 1988-1998, a revenit sub pragul de 2.000 dolari/tona in 1999-2004 si si-a reinceput cresterea din 2005, ajungand la 9.000 dolari/tona in 2008. La sfarsitul anului trecut, cotatia la cupru era de 7.600 dolari/tona, iar in prezent se situeaza la 8.500 dolari/tona.

Ascensiunea puternica a pretului cuprului remarcata in ultimii ani este rezultatul cresterii abrupte a cererii din partea economiilor emergente, precum China, India sau Brazilia, care construiesc intr-un ritm fara precedent, dar si al tranzactiilor speculative de pe pietele internationale, din moment ce metalul poate fi cumparat si vandut liber, exclusiv pentru profit.

Acelasi document releva ca in contractul de vanzare-cumparare a Cupru Min au fost incluse, ca si clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumparatorul trebuie sa isi asume obligatia de a realiza investitiile pentru protectia mediului, dar si investitii suplimentare pentru suprainaltarea barajului Valea Sesei si reabilitarea drumurilor existente si realizarea unor drumuri noi.

"Vanzatorul nu va raspunde pentru nicio obligatie, raspundere si/sau masura de mediu si/sau privind gospodarirea apelor rezultata din necesitatea conformarii cu cerintele de protectie a mediului, indiferent de momentul aparitiei cauzei care a generat acea obligatie. Vanzatorul nu va acorda nicio declaratie, garantie sau despagubire pentru aspecte care au legatura cu protectia mediului", se arata in material.

In urma cu patru ani, cand Guvernul a incercat pentru prima data vanzarea Cupru Min si cand societatea era pe pierderi, exista un operator care avea drept de exploatare in perimetrul Rosia Poieni si cotatia internationala la cupru oscila intre 3.000 dolari si 9.000 dolari/tona, pachetul de actiuni detinut de stat era evaluat la 85,4 milioane lei, cu un pret de oferta de 35,31 lei/actiune.

La acel moment, dosarele de prezentare au fost cumparate de firmele Energo Mineral Bucuresti si Mineco AG Elvetia, oferta fiind insa revocata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) dupa ce Comisia Europeana a recomandat, pentru evitarea elementelor de ajutor de stat, vanzarea actiunilor catre investiitorul care prezinta oferta cea mai mare, in cadrul unei licitatii neconditionate de criterii care pot reduce pretul, precum mentinerea obiectului de activitate pentru minimum 10 ani si investitii obligatorii tehnologice si de mediu.

Pentru a evita declansarea procedurii de investigare a procesului de privatizare, AVAS a hotarat atunci revocarea ofertei, modificarea strategiei de privatizare si pregatirea unei licitatii cu strigare la cel mai bun pret oferit, superior valorii pretului de oferta. La aceasta a doua incercare, dosarele de prezentare au fost cumparate de Eastern Minerals Corporation Romania si A-TEC Industries Austria.

La acel moment insa, Cupru Min avea incheiat pe 10 ani un contract de cooperare cu consortiul format din Energo Mineral Bucuresti, Cuprom Bucuresti si IPRONEF Bucuresti, prin care aceste firme au preluat in totalitate activitatea de exploatare a minereului cuprifer in perimetrul Rosia Poieni si inchiriau activele aferente activitatii de exploatare.

Contractul a fost reziliat in 2009, dar AVAS a decis revocarea ofertei de vanzare din cauza crizei economice, lipsei de transparenta privind contractul de cooperare (document care nu a putut fi pus la dispozitia potentialilor investitori deoarece consortiul condus de Energo Mineral nu si-a dat acordul), nefinalizarii in timp util a studiului privind problemele de mediu.

La inceputul saptamanii trecute, firma canadiana Roman Copper Corp. a castigat licitatia pentru preluarea Cupru Min Abrud la pretul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste pretul de pornire a licitatiei, de 57,3 milioane euro.

Roman Copper este o corporatie fondata de banca de investitii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiana cu activitati de investment banking, care ofera servicii de consultanta pentru finantare corporatista, restructurare financiara si in domeniul fuziunilor si achizitiilor.

Ministerul Economiei a transmis, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, ca Bayfront Capital Partners din Canada, actionarul unic al firmei Roman Copper, va sustine preluarea actiunilor detinute de stat la Cupru Min Abrud si plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa si SUA.

Ministerul nu a precizat la ce investitori se refera.