Decizia Argentinei de a nationaliza compania petroliera locala YPF, controlata de firma spaniola Repsol, a naruit ani de negocieri cu grupul chinez Sinopec, care dorea sa achizitioneze compania din America de Sud, afirma surse bancare citate de Reuters.

Axel KicillofFoto: Captura YouTube

Bancherii au spus ca Sinopec, cea de-a doua companie petroliera ca marime din China, negocia cu Repsol preluarea participatiunii de 57% detinuta de firma spaniola la YPF.

Site-ul chinez Caixin.com afirma, citand tot surse, Sinopec ajunsese la un acord, fara caracter obligatoriu insa, de preluare a YPF pentru mai mult de 15 miliarde de dolari.

Insa planurile presedintelui argentinian Cristina Fernandez de Kirchner de a nationaliza YPF, care a suparat Spania si a generat critici la nivel international, a ucis orice speranta pe care firma de stat Sinopec o putea avea in realizarea acestui acord, au spus acestia.

Un bancher specializat in achizitii si fuziuni, care a consiliat compania chineza de stat pentru achizitiile in afara tarii, a afirmat ca este o situatie provocatoare pentru toata lumea.

Bancherii au spus ca demersul Sinopec de a achizitiona YPF a fost intors in timp cu cel putin 5 ani.

Caixin.com mentioneaza ca Sinopec a purtat discutii cu Repsol pentru cumpararea YPF in ciuda amenintarii privind nationalizarea si a informatiilor redate de Financial Times, care spuneau ca Repsol nu a informat Argentina asupra negocierilor cu firma petroliera chineza.

Sinopec a refuzat sa faca vreun comentariu.

YPF a fost supus la o presiune intensa din partea guvernului de centru-stanga pentru a sprijini productia si preturile actiunilor sale au scazut in ultimele luni din cauza speculatiilor privind nationalizarea.

Caixin.com afirma ca Sinopec considera ca blocurile de petrol ale YPF in Argentina au un mare potential de dezvoltare si ca a fost increzatoare ca poate indeplini cerintele guvernului argentinian pentru a grabi dezvoltarea si productia.

Directorul Repsol, Antonio Brufau, a refuzat sa comenteze interesul Sinopec de a prelua YPF, marginindu-se sa precizeze, marti, ca firma pe care o conduce a primit mai multe oferte internationale.

Surse din sectorul bancar au spus ca, chiar daca Repsol ar fi ajuns la un acord cu o companie straina ca Sinopec, intelegerea nu s-ar fi materializat deoarece guvernul argentinian ar fi blocat tranzactia.

"Poate aceasta este o oportunitate insa este o zona minata politic", a afirmat o sursa din sectorul bancar.

Cine este omul care a stat in spatele nationalizarii

Ministrul adjunct al Economiei din Argentina, Axel Kicillof, in varsta de 40 de ani, este omul care a zguduit Spania si s-a aflat in spatele exproprierii companiei petroliere YPF.

Suntem in fata unei decizii istorice, a spus marti, in fata Congresului, tanarul activist de la La Campora, miscarea tinerilor peronisti de stanga, fondata de fostul presedinte Nestor Kirchner (2003-2007) la venirea sa la putere. A vorbit aproximativ doua ore fara a se opri.

In jurul lui, "elefantii" peronismului, la costum si cravata, care au aparat cu dintii privatizarea YPF in 1992, pe valul neoliberal sub presedintele Carlos Menem (1989-1999), ascultau in tacere noua lor cauza: suveranitatea nationala.

"Exista o divergenta intre obiectivele pe termen scurt ale acestei companii si interesele tarii", acuza acest economist keynesian, pe care atotputernicul secretar argentinian al Comertului, Guillermo Moreno, il denumeste "Pustiul".

Axel Kicillof, "Ax" pentru prieteni, vorbea despre compania spaniola Repsol, cea care controla YPF si detinea luni mai mult de 57% din actiuni. In aceeasi zi, "Pustiul" a ajuns la sediul companiei, parasit, in graba, de directorii europeni, socati de decizia de nationalizare.

A fost suficient un "Decret de Necesitate si Urgenta" prezidential pentru ca acest profesor de Economie cu alura unui student, vorbitor fluent de engleza si franceza si preferand camasa fara cravata, sa devina numarul doi in cadrul YPF, in asteptarea adoptarii unui proiect de lege de expropriere.

Autorul unor lucrari ca "Fundamentele teoriei generale. Consecintele teoriei Lordului Keynes" si "De la Smith la Keynes: sapte lectii ale istoriei gandirii economice", numit ministru adjunct al economiei in luna decembrie, face parte dintr-o noua generatie sprijinita de presedintele Cristina Kirchner, imediat dupa realegerea sa.

"Ma puteti lasa se termin?", i-a spus el unui parlamentar al opozitiei care a indraznit sa-i intrerupa discursul. Axel Kicillof s-a enervat, indepartand microfonul din fata sa.

Acest fost activist al miscarii studentesti TNT ("Tontos Pero No Tanto", "Prosti, dar nu chiar atat de mult") detesta sa fie intrerupt.

El continua: "Am observat de multe ori, spune el, cum companiile internationale, atunci cand tarile lor mama au avut dificultati financiare, isi folosesc filialele pentru a plati dividende intr-un ritm mult prea sustinut pentru nevoile tarii".

Pentru a ilustra cele spuse, el a aratat cateva tabele: "Repsol a distribuit 15,7 miliarde de dolari (11,9 miliarde de euro) in dividende intre 1999 si 2011", a spus acesta. "Compania a cheltuit doar 13,15 miliarde de dolari in achizitia YPF."

Si a continuat atacandu-l chiar pe presedintele Repsol, Antoni Brufau. "Productia Repsol de hidrocarburi a scazut pentru ca Brufau ne-a cerut sa aiba acces la pretul international al petrolului sau sa-l lasam sa exporte mai mult".

"El, care vorbeste de o excelenta gestiune, datoreaza noua miliarde de dolari!", a spus Axel. "Uneori, datoria este deghizata in investitii: Brufau ne-a spus ca nu a avut bani pentru a investi. Unde s-au dus banii?"

In acelasi timp, din Puerto Vallarta, in Mexic, seful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, si-a manifestat supararea din nou. "Este o decizie negativa", a declarat acesta. "Imi exprim profunda nemultumire fata de decizia luata de guvernul argentinian".