Agentia pentru Protectia Mediului va depune, marti, la Tribunalul Bucuresti cererea prin care se solicita anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, a anuntat Rovana Plumb, ministrul mediului. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara (ARPMT) a dat pe 5 iulie 2012 acordul de mediu pentru exploatarea prin cianurare a minereurilor de aur si argint din zona Certej, judetul Hunedoara. Potrivit fundatiei Alburnus Maior, proiectul este foarte asemanator cu cel de la Rosia Montana si propune deschiderea unui exploatari miniere pe o suprafata de 456.2 ha, defrisarea a 187 de ha de padure, macinarea a doi munti pentru extragerea minerului si se suprapune peste un sit Natura 2000.

Reamintim ca actionarul majoritar al companiei de la Certej, firma canadiana Eldorado Gold, a sustinut intr-un comunicat de presa la 14 septembrie ca acordul de mediu a fost obtinut cu respectarea tuturor legilor (vezi aici comunicatul Eldorado Gold).

In cei 16 ani de exploatare, firma Deva Gold estimeaza ca vor fi procesate 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentratie de 1,8 g de aur pe tona - si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an. Dupa aceasta perioada vor ramane in urma 2 halde de steril si un iaz de decantare de 63.6 ha unde se vor regasi cianuri.

Proiectul minier propus la Certej, judetul Hunedoara, este dezvoltat de compania Deva Gold - o asociere intre compania canadiana Eldorado Gold Corporation si Minvest Deva. Potrivit Alburnus Maior, Eldorado Gold Corporation este o companie miniera canadiana, listata la bursa din Vancouver si care opereaza si in Grecia, Turcia, China si Brazilia. Compania miniera a preluat in decembrie 2011 European Goldfields, care detinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din actiuni fiind detinute de compania de stat Minvest Deva.

  • Vezi aici acordul de mediu emis de ARPMT

Principalele declaratii ale ministrului

  • Astazi facem un pas necesar pentru repararea unei ilegalitati. Astazi, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului depune la Tribunalul Bucuresti, prin care se solicita nulitatea avizului emis de catre Agentia Regionala Timisoara pentru proiectul de la Certej, precum si cererea prin care se solicita supendarea efectelor juridice pana la solutionarea cauzei
  • Am solicitat Garzii de mediu sa faca verificari asupra modului in care a fost respectata procedura pentru acordarea acordului de mediu
  • In urma verificarilor efectuate in perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul ca acordul de mediu in cazul proiectului de la Certej eliberat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara este ilegal si iresponsabil. Este ilegal pentru ca incalca legislatia romaneasca si cea europeana.
  • S-au incalcat doua directive europene, respectiv Habitate si Pasari. Sanctionarea celor care au dat drumul acordului de mediu pentru Certej. Acesta face obiectul cercetarii Comisiei de Disciplina
  • obligatiile de mediu de dinainte privatizarii nu au fost transferate in acordul de mediu, cum prevede legea.
  • La data depunerii solicitarii, Agentia regionala de mediu Timisoara nu era indreptatita sa initieze aceasta procedura. Competenta ii revenea ANPM.
  • Iresponsabilitatea pentru acordarea acordului. Acest s-a facut fara ca Ministerul Mediului sa fie informata, lucru ce a fost determinat de iresponsabilitaeta functionarilor care au luat aceasta decizie
  • Cei de la PDL considerau ca pot dispune cum doresc de aceasta resursa minerala
  • Vreau sa precizez ca in cazul proiectului Certej nu poate sa constituie in niciun fel precedent si sa se faca vreo legatura cu proiectul Rosia Montana
  • Fiecare proiect care prevede eliberarea unui acord de mediu sau acord integrat de mediu trebuie tratat independent si particular de la caz la caz. In cazul proiectului Certej, nu poate constitui un precedent si nu poate fi asemanator cu proiectul de la Rosia Montana.
  • In ceea ce priveste sanctionarea celor responsabili, aceasta face obiectul anchetei disciplinare de catre comisia de disciplina de la Ministerul Mediului
  • Verificarile facute de echipa de control formata din reprezentanti ai autoritatilor centrale de mediu au identificat faptul ca in procedura de consultare tranfronaliera au existat lacune si nereguli
  • Statul care nu a fost de acord si care a invocat o serie intreaga de masuri si riscuri in ceea ce priveste explotarea acestor resurse minerale si care a spus ca mai bine ar fi sa nu se deruleze acest proiect este Ungaria
  • Vrem sa facem investitii, dar toate acestea sa se faca cu respectarea legislatiei
  • Am avut o consultare cu reprezentantii companiei si autoritatile locale despre concluziile verificarilor pe care le-am facut. Au fost de acord cu ceea ce noi am mentionat si am aratat, urmand ca decizia pe care o vor lua in continuare sa si-o manifeste
  • Nu stiu sa doreasca sa renunte la acest proiect
  • Nu putem sa acceptam ca un acord de mediu, care inseamna protejarea sanatatii, sa fie dat cu incalcarea legislatiei in vigoare
  • Suntem deschisi, ministerul sustine orice investitie cu conditia sa respecte prevederile legale.
  • Pozitia Ungariei: In ciuda volumului sau imens documentatia privind impactul asupra mediului este inadecvata pentru evaluare obiectiva.
  • Rosia Montana. Stadiul in acest moment este in evaluare, se vor urmari pasii in conformitate cu legislatia. Rosia Montana este un proiect de interes national, este un proiect pentru care acordul de mediu integrat pentru care aocrdul va trebui sa urmareasca procedura legala.
  • La momentul solicitarii acordului de mediu de catre investitor, in Romania functiona si era in vigoare o anumita lege care prevedea in cazul proiectului Certej fiind vorba de o defrisare mai mare de 10 ha padura, ca procedura de evaluare sa fie derulata de catre autoritatea competenta la nivel national, nu de catre agentia regionala
  • Legislatia modificata ulterior prevedea ca proiectele pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu, inainte de intrarea in vigoare, se supun procedurilor de dinainte. Nu se putea incepe procedura de la nivelul unei agentii regionale, ci de la nivelul unei agentii nationale fiind vorba de o suprafata de padure mai mare de 10 ha.