VIDEO INTERVIU Varujan Vosganian: Maximul de absorbtie la care putem spera pe POS CCE este de 60%/ Nu sunt pentru amanarea liberalizarii preturilor la  gaze, ci trebuie sa vedem daca putem asigura un regim diferit marilor consumatori

de Claudia Pirvoiu, Cristian Pantazi     HotNews.ro
Marţi, 30 aprilie 2013, 15:45 Economie | Companii

Varujan Vosganian
Foto: Hotnews
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, nu sustine ideea amanarii liberalizarii preturilor la gaze asa cum au solicitat, in ultima perioada, marii  consumatori industriali. "Sustin deschiderea pietelor", a afirmat ministrul liberal in cadrul unui interviu acordat HotNews. Pe de alta parte, acesta  considera ca trebuie vazut daca poate fi asigurat un regim diferit marilor consumatori. Ministrul a facut referire la consumatorii intreruptibili si la o  formula prin care acestia ar putea fi sprijiniti. Si in 2009 a fost adoptata o masura prin care acestia beneficiat doar de gaze din productia interna, mult  mai ieftine decat cele din import, masura care a atras atentia DIICOT. Ministrul sustine ca nu decizia in sine a fost controversata, ci modul de aplicare.  Varujan Vosganian a mai afirmat ca spre ca POS-Cresterea Competitivitatii Economice sa fie deblocat in iunie. Potrivit ministrului, din cauza intarzierilor,  maximul de absorbtie la care se poate ajunge pe POS CCE este de 60%. Afla din interviu care sunt primele privatizari care vor fi facute, cum va fi  reorganizata industria de aparare, cat costa renovarea sediului ministerului si cum se desprinde Departamentul de Energie de ministerul economiei.

NOTA. Producatorii din industria chimica, dar si unele companii din domeniul energetic, au beneficiat din mai 2009 pana in octombrie 2010 de gaze naturale  doar din productia interna, ceea ce inseamna costuri mult mai mici fata de factura la gaz platita de populatie si semnificativ mai mici fata de orice alt  consumator eligibil din Romania.In acea perioada, gazele din productia interna costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce pretul gazului din  import ajunge pana la 380 dolari/1.000 mc. In aceste conditii,in ianuarie 2012, DIICOT a inceput o ancheta pentru subminarea economiei nationale si  favorizarea InterAgro, firma omului de afaceri Ioan Niculae.





  • Varujan Vosganian: ArcelorMittal are cateva solicitari privind taxa de cogenerare, privind certificatele verzi, privind reteaua de distributie electrica din  incinta cominatului. Ei au spus: Daca dumneavoastra faceti asta, noi mai facem un furnal si marim capacitatea cu un milion de tone.

Rep: In ultimele saptamani ati avut o serie de intalniri cu reprezentanti ai mediului de afaceri care doresc sa participe la elaborarea strategiei de  reindustrializare a Romaniei. Care sunt concluziile preliminare? Care sunt principalele probleme ridicate de reprezentantii mediului de afaceri?

Varujan Vosganian: In elaborarea strategiei una dintre etape este cea a consultarii mediului de afaceri si am procedat in felul urmator. Am individualizat un  numar de 23 de domenii si am facut facut un clasament al primelor 10 companii din fiecare domeniu. Acolo unde primele 10 companii nu erau cu capital  majoritar romanesc, am invitat si firme cu capital majoritar romanesc mergand pe ideea ca aceste firme au si probleme diferite de cele care au in spate deja  sedii importante in strainatate, o anumita piata si de doua saptamani incoace am avut intalniri cu circa 300-400 de companii. Pana la sfarsitul lunii mai  avem in plan intalniri cu circa 700 de companii din mai toate domeniile economiei romanesti. In afara de aceasta, avem intalniri separate cu companii mari,  cu companii care sunt importante pentru intreg contextul economiei. Ma refer la ArcelorMittal, la Alro, la Renault, la Ford etc. Aici discutiile sunt mai  punctuale. Avem o strategie de ansamblu, dar avem si o strategie pe fiecare companie. Si strategiile noastre legate de companiile mari au urmatoarea  tematica. Ce probleme sunt? Le trecem pe o coloana. Ce efort investitional au facut in ultimii ani, inclusiv pentru reducerea consumului energetic? Si care  este oferta acestor companii in cazul in care statul isi respecta partea sa de oferta? Dau doua exemple. De pilda la Ford. Ford fata de angajamentele sale  initiale, are cateva abateri care vin din evolutia pietelor internationale si asta se vede in politica europeana a Ford care chiar a delocalizeaza sau  inchide anumite reprezentante cum sunt cele din Belgia. Dar Ford doreste sa-si continue investitia in Romania, doreste sa ajunga la o cifra de circa 200.000  automobile si a solicitat anumite reesalonari si rediscutarea unor conditii initiale si noi am fost de acord sa facem aceasta discutie. ArcelorMittal are  cateva solicitari privind taxa de cogenerare, privind certificatele verzi, privind reteaua de distributie electrica din incinta cominatului. Noi am zis "OK",  daca noi satisfacem aceste cerinte, ce faceti dumneavoastra? Si ei au spus: Daca dumneavoastra faceti asta, noi mai facem un furnal si marim capacitatea cu  un milion de tone. Am avut o discutie si cu primul-ministru, l-am informat in legatura cu stadiul acestor discutii si este o modalitate de a rezolva punctual  anumite chestiuni care au mare impact asupra economiei. In legatura cu celelalte, am elaborat un chestionar care priveste istoricul companiei, apoi situatia  actuala a companiei, resursele investitionale, de unde isi ia firma aceste resurse, care este piata pe care o au, care este evolutia locurilor de munca, care  este gandirea in privinta cresterii competitivitatii. Aceste chestionare se omogenizeaza si se elaboreaza o viziune de ansamblu. La asta se adauga si  chestiuni punctuale. De exemplu, fabricile de pielarie au anumita o anumita tema legata de regimul TVA la materia prima. Fermierii au o problema privind  introducerea modului de utilizare a TVA care in acest moment dezavantajeaza pe producatori. In acest fel sa putem avem viziune. Incepand cu luna iunie vom  adauga pana in luna septembrie partea noastra de responsabilitate.

Rep: Care ar fi numitorul comun al tuturor companiilor cu care ati discutat pana acum? Daca ne puteti spune unul-doua lucruri...

Varujan Vosganian: Exista cateva teme de ordin general. In primul rand, chestiunea privind evolutia costurilor. Evolutia costurilor care vin din  liberalizarea pietelor de energie, din programul 20/20/20 privind asimilarea energiei verzi.

Rep: Dar aceste lucruri companiile le stiau inca de acum 2-3-4 ani, nu ar trebui sa fie nimic surprinzator pentru ele.

Varujan Vosganian: Ele au stiut, fireste, dar faptul ca au stiut nu inseamna si ca au putut sa evite impactul. Si va spun precis situatia certificatelor  verzi. In 2008 cand s-a votat legea (Legea 220/2008) eram ministrule economiei si finantelor. Eu am mers la Camera Deputatilor si am explicat ca aceasta lege  nu va putea fi absorbita de economia romaneasca si am dat aviz negativ. Era 2008, era campanie electorala, parlamentarii au votat, totusi, aceasta lege. Timp  de trei ani, Guvernul a ezitat sa dea normele. Cand s-au dat normele, s-a dovedit ca eu am avut dreptate. Asadar, oricat s-ar fi pregatit companiile este  dificil.

Rep: Exista un aviz al Comisiei Europene. Adica nu au fost puse in aplicare masurile fara sa fi fost consultata Comisia Europeana...

Varujan Vosganian: Comisia Europeana da aviz pe legalitate, nu pe oportunitate. Atunci cand pui un impozit de 15% sau 25%, Comisia Europeana nu intervine. CE  intervine doar daca, de pilda, faci o zona libera in care nu mai pui impozite. Dar nivelul impozitarii, nivelul certificatelor verzi tine de suveranitatea  nationala. Dar unde aveti dreptate cu intrebarea? Acolo unde firmele stiau de programul de liberalizare a preturilor la gaze si energia electrica si aici ar  fi trebuit ca ele sa-si reduca costurile astfel incat sa ramana competitive. In aceasta privinta, discutia cu ele nu a fost pe liberalizarea pretului la  energia electrica. De altfel, in ultima vreme, pretul pe OPCOM nici nu a mai crescut. Este pe ceea ce am adaugat, pe certificatele verzi si pe taxa de  cogenerare.

  • Varujan Vosganian: Personal, nu sunt pentru amanarea liberalizarii preturilor la gaze. Putem gasi o formula pentru marii consumatori, pe consumatorii  intreruptibili

Rep: Si pe liberalizarea preturilor la gaze?
Varujan Vosganian: La gazele naturale, discutia se duce cu marii consumatori. Acolo trebuie sa vedem daca putem asigura un regim diferit marilor consumatori.  Aici economia romaneasca este intr-o oarecare restanta. Nu poti liberaliza pretul la gaze cata vreme nu exista mai multe resurse de alimentare cu gaze. Noi  pana in clipa de fata nu am asigurat obligativitatea sa existe macar doua cai de intrare a gazelor din strainatate in Romania. Practic, noi liberalizam  piata, dar fara sa liberalizam si oferta de gaze.

Rep: Domnule ministru, exista un paradox aici. Marile companii din statele Uniunii Europene platesc gaze mult mai scumpe decat in Romania. Cum pot fi acele  companii rentabile si pot iesi la export cu produsele lor, iar in Romania nu pot, chiar daca platesc gaze mult mai ieftine? Aici, vorbim despre date  statistice oficiale, comunicate in ultima perioada.

Varujan Vosganian: Dumneavoastra aveti dreptate atunci cand le comparati. Nu uitati insa un lucru. Spre deosebire de o intreprindere producatoare de aluminiu  sau producatoare de otel beton din Franta sau din Luxemburg, spre Germania, care au piata la ele acasa, in Romania companiile trebuie sa exporte si sa se  confrunte cu concurenta din alte tari cum Ucraina sau Rusia. De pilda, in chestiunea industriei chimice apare concurenta tarilor din est care au pret la gaze  mai mic decat al nostru. Din pacate, piata din Romania s-a redus mult, otelul beton nu mai poate fi absorbit din cauza ca nu mai avem constructii. S-a redus  mult si piata unui combinat cum este ArcelorMittal. Asadar, neavand piata in tara si trebuind sa exporte, companiile se lovesc de concurenta altor tari decat  cele din UE. Imi aduc aminte cand am omagiat o companie importanta de rulmenti din Romania, am spus: Vestea buna este ca exporta 90% din productie, vestea  proasta este ca exporta 90% din productie. Adica, ne bucuram ca exporta mult, dar nu ne bucuram ca piata romaneasca nu absoarbe. Asadar, cand vorbim de  concurenta trebuie sa avem in vedere si cat din piata respectiva ramane in tara si cat se exporta si atunci intra in concurenta cu tari terte care nu au  acelasi regim fiscal. Inca ceva, sa nu uitam ca punctul de plecare este foarte diferit. Romania are o intensitate energetica mult mai mare, consumul de  energie mult mai mare. Este greu sa arzi etapele si sa ajungi la acea performanta. Stiti unde ajungem la performanta? La companiile noi. Tot ce v-am spus eu  pana acum, de la Arcelor si pana la Alro, sunt companii privatizate care necesita anumite forte pentru a fi aduse la linie. In schimb, cand vorbesti de o  unitate complet noua cum este termocentrala de la Brazi, acolo nu se mai pune problema unei astfel de concurente, pentru ca ea are deja o eficienta foarte  buna.

Rep: Concret, in aceste conditii, se va amana liberalizarea preturilor la gaze?

Varujan Vosganian: Este un raspuns pe care pot sa vi-l dau decat anticipativ. Noi in Guvern nu am avut o discutie de fond pe aceasta chestiune si, personal,  nu sunt pentru amanarea unui calendar, pentru ca este o chestiune de onoare sa-ti indeplinesti promisiunile (n.red. in fata Comisiei Europene). In acelasi  timp,putem gasi solutii punctuale astfel incat incidenta pe anumite industrii sa poata fi atenuata.

Rep: La ce tip de derogari va ganditi?

Varujan Vosganian: Aici este vorba de un regim care se poate face pe unitatile mari consumatoare de gaze. A existat si inainte, exista si in UE pe  consumatorii intreruptibili. Se poate gasi o formula.

Rep: Dar stiti ca a fost o decizie controversata (n.red. derogari pentru consumatorii intreruptibili, precum InterAgro), stiti ca exista chiar o ancheta a  DIICOT.


Varujan Vosganian: Ancheta DIICOT nu s-a referit la masura in sine, ci la modul in care a fost aplicata masura. S-a referit la faptul ca, probabil in  viziunea celor care au inceput ancheta, nu toate companiile care au beneficiat de acest avantaj au indeplinit conditiile. Deci, nu era vorba de oportunitatea  deciziei. Ca dovada, in 2009 Parlamentul a votat o lege care a fost promulgata imediat de presedintele Romaniei si care a avea in vedere alimentarea marilor  consumatori numai din productia interna. Deci, nu masura in sine a fost contestata, ci modul in care ea a fost aplicata. Si anume, firmele care au beneficiat  indeplineau celelalte conditii prevazute in intelegere.

Rep: Deci dumneavoastra sustineti o masura asemanatoare...


Varujan Vosganian: Eu va previn ca punctul de vedere oficial apartine Departamentului de Energie. De aceea, eu va pot raspunde ca un om care a raspuns de  acest domeniu si care a fost presedintele Comisiei de Industrie. Asadar, ce vom face de acum inainte, cred ca domnul Nita (n.red. ministrul delegat pentru  energie) va poate spune oficial din perspectiva Guvernului?

Rep: Dar aceasta este viziunea PNL, a dumneavoastra persoanal?

Varujan Vosganian: Noi nu avem viziune PSD si PNL in aceasta privinta, avem viziune USL. Adica, in agenda comuna nu am mers pana la detaliu, nu avem viziune  PSD si PNL. Adica, in statutul nostru si in doctrina liberala nu avem trimitere expresa la gaze, ci doar la liberalizare. Noi PNL sustinem deschiderea  pietelor.

  • Varujan Vosganian, despre reducerea impozitarii: Duc melancolia mostenirii pe care am lasat-o, 39.5% CAS si 19% TVA, si imi manifest speranta ca atunci cand  dam la randul cheile mai departe sa avem acest nivel.

Rep: Ce alte instrumente are in acest moment ministerul pe care il conduceti sau Guvernul din care faceti parte pentru a sprijini aceasta plaja larga de  solicitari din partea sutelor de companii?

Varujan Vosganian: Va dau exemplul Mechel. Actionariatul a fost chemat imediat ce a fost facuta aceasta tranzactie, am chemat noul actionariat, am intrebat  care este viziunea,ce probleme au. Dansii au ridicat chestiunea privind intarzierile in privinta recuperarii de TVA. Am comunicat aceasta chestiune  Ministerului de Finante si s-a rezolvat foarte repede in sensul ca s-au evaluat 140 milioane de lei care se cuveneau Mechel. Din aceasta s-a compensat o mare  parte din suma, iar restul s-a alocat pentru salarii si s-a stins un litigiu de munca care risca sa fie escaladat la Campia Turzii. Am avut apoi aceasta  discutie cu Ford care in urma intelegerii cu noi a asumat un anumit program care este foarte ambitios si cu ocupare de locuri de munca. Exista, apoi, astfel  de discutii pe care le avem cu fabrici de rulmenti care solicita anumite imbunatatiri pe tehnologia nanometrica pentru stabilirea clara a provenientei intre  marfuri de import care nu o marca foarte sigura. Deci, exista pentru fiecare domeniu cate ceva. Daca va referiti la masuri de ansamblu, acestea tin de  relaxarea fiscala, de realizarea unui suport informatic pentru administrarea fiscala, tin de standardizarea relatiilor cu clientii. Si pe protectia  consumatorului avem un proiect ambitios de standardizare la nivelul garantiilor si urmaririi modului in care firmele isi indeplinesc obligatiile.

Rep: Va ganditi inclusiv la masuri fiscale luate impreuna cu Ministerului Finantelor,evident, de genul facilitatilor pentru industria IT, care au facut din  sectorul IT romanesc un sector foarte performant pe piata europeana?

Varujan Vosganian: Mai mult facilitati pentru salariatii din IT. Eu le-am sustinut cand am fost ministrul finantelor. Nu stiu colegii mei de viziune au in  aceasta privinta. Pot atat sa va spun. Ei isi mentin in continuare viziunea privind relaxarea fiscala si sper ca de la anul sa avem o reducere a impozitarii,  pe CAS si TVA.

Rep: Cu cate puncte procentuale vedeti si unde? La angajator sau la angajat?

Varujan Vosganian: Eu personal duc melancolia mostenirii pe care am lasat-o, 39.5% CAS si 19% TVA, si imi manifest speranta ca atunci cand dam la randul  cheile mai departe sa avem acest nivel.

Rep: M-as intoarce la ce ar putea face ministerul economiei pentru investitii in industrie. Intr-un caz concret, Daimler, care isi mareste investitia in  Romania, ce sprijin concret ati putea oferi? Sa discutati, eventual, cu autoritatile locale, cu alte ministere...

Varujan Vosganian:
O firma care doreste sa intre in Romania primul sprijin este expertiza. Exista companii care ne viziteaza si care doresc sa stie care este  viziunea noastra, cum vedem relatia cu dansii ca posibili actori pe piata romaneasca. Dupa care, firma respectiva isi face un fel de plan de afaceri in care  isi stabileste numarul de personal, locatia. Locatia este primul factor de negociere, se discuta pozitia, contributia autoritatilor locale in ceea ce  priveste conectarea la utilitati si proximitatea fata de locurile de munca. De obicei aceste companii vin acolo unde exista deja expertiza, cum a fost Ford  la Craiova sau Renault la Pitesti. O alta faza de negociere este cea privind posibilele ajutoare financiare pe care le poate da statul. Ce anume poate  furniza ca ajutor de stat. De aici trecem la a doua faza a negocierii si anume care este garantia pe care ne-o poate furniza pentru a face investitiile. Daca  noi punem 10 lei, obligam compania respectiva sa puna inca 40 lei,de exemplu. Nu pot sa spun ce vom face pentru Daimler cata vreme nu avem de la Daimler  exact ce doreste. Inca ceva. Eu sunt foarte rezervat sa vorbesc de chestiuni care tin de firmele private. Firmele private sunt extrem de susceptibile si nu  le place ca cineva sa vorbeasca in numele lor sau sa anticipeze anumite negocieri. Eu cand v-am vorbit despre discutiile cu Arcelor sau cu Ford, v-am vorbit  in termeni de negociere care sunt oferta noastra. As prefera ca Daimler sa spuna ce cred dansii. Inca ceva. Romania devine cel mai important producator de  automobile din zona centrala si de est europeana.

Rep: Vorbeati mai devreme despre oferta din partea Mittal sau posibilitatea ca Mittal sa deschida inca un furnal. Cat de mare este aceasta investitie?

Varujan Vosganian: Daca Mittal acum produce 1,5 milioane de tone, cu inca un furnal ar putea sa sporeasca la 2,5 milioane de tone. Exista o solicitare pentru  un nou combinat siderurgic cu capital de provenienta indiana si cu management italian. Noi am avut primele discutii. Investitia va fi realizata in sudul  tarii, undeva in proximitatea Dunarii. Discutiile noastre sunt intr-o plaja intre 100 si 200 de milioane de euro. Mai mult nu pot sa va spun acum. Am avut  discutii cu acest investitor in timpul dialogului pe care l-am avut cu firmele. Va fi o investitie de tip greenfield. Am mare incredere in investitiile  greenfield pentru ca ele nu sunt contaminate de costurile suplimentare pe care le au companiile de stat si nici de costurile ce tin de forta de munca.

  • Varujan Vosganian: Avem in strategia de reindustrializare si strategia energetica. Strategia energetica este una singura care poarta marca liberalismului  pentru ca ea este realizata pornind de ideea liberalizarii pietelor

Rep: Domnul ministru Constantin Nita a spus PSD trebuie sa gandeasca in paralel o strategie de reindustrializare. PNL ar putea sa gandeasca, in paralel, o  strategie energetica?

Varujan Vosganian: Noi avem in strategia de reindustrializare si strategia energetica. Avem strategia de export, stragie de modernizare a satului romanesc,  dar noi lucram cu ministerele. Adica, pentru strategia energetica lucram cu departamentul pentru energie. In legatura cu strategia IT, lucram cu ministerul  comunicatiilor. Si cu ministerul administratiei...Am vorbit deja cu domnul Dragnea. Va veti intreba ce cauta o strategie privind modernizarea satului  romanesc in reindustrializare. La reindustrializare, cuvantul cheie este competitivitate. Nu poti fi competitiv cu o tara cu decalaje atat de mari. Si,in  plus, daca nu industrializam mediul rural, o sa facem asfalt si o sa tragem apa, dar nu o sa aiba cine sa o bea, pentru ca populatia apta de munca va migra.  Deci, nu m-am gandit sa facem strategii separate pe partide si nici nu cred ca PSD va elabora o astfel de strategie energetica, pentru ca in privinta  strategiei energetice nu vorbim de o strategie social-democrata si o strategie energetica liberala, ci de una singura care poarta marca liberalismului pentru  ca ea este realizata pornind de ideea liberalizarii pietelor. Domnul Nita nu mi-a comunicat aceasta dorinta, dar fireste ca fiecare contributie este  binevenita.

  • Varujan Vosganian: Companiile interesate de Oltchim sunt din zone foarte diferite ale lumii, din Marea Britanie, din Quatar si Azerbaidjan

Rep: Pentru ca tot vorbeati despre liberalism, liberalizarea pietei, privatizare. Sunteti un mare sustinator al privatizarilor. Spuneti-ne, va rog, in ce  stadiu se afla privatizarile pe care le-ati anuntat recent, si anume Plafar si Sanevit?


Varujan Vosganian: In legatura cu privatizarile, evaluarea pe care am facut-o patrimoniului industriilor arata limpede ca statul s-a dovedit un administrator  foarte slab. Majoritatea companiilor sunt in insolventa sau in administrare speciala, au mari probleme financiare. Unele nu ar fi trebuit sa aiba astfel de  probleme. Nu vad de ce Hidroelectrica ce are monopol natural a intrat in insolventa. Nu vad de ce Oltchim care figureaza pe orice harta a Europei sa aiba  aproape un miliard de euro datorii. Nu vad de ce Romaero care este o firma foarte puternica pe zona mententantei in domeniul aeronautic sa aiba situatia  dramatica pe care o are astazi. Sau Cuprumin. Deci este limpede ca statul nu trebuie sa mai administreze companiile decat in anumite zone, cum ar fi un  patrimoniu ce tine de domeniul public. Doar nu o sa privatizam Portile de Fier si lacul Vidraru. Deci, Hidroelectrica va ramane in componenta statului in  majoritate. Apoi, Transgaz, Transelectrica, pentru ca nu poti sa privatizezi transportul de energie, nucleul de securitate din industria de aparare. Totul  trebuie privatizat, in rest. In legatura cu acestea.La Oltchim am inceput deja planul de redresare, au inceput sa lucreze deja administratorii. Nu va ascund  ca exista deja oferte. Chiar zilele acestea vin sa viziteze Oltchim.

Rep: De unde? Din ce zone ale lumii?

Varujan Vosganian: Aceste companii sunt din zone foarte diferite ale lumii, din Marea Britanie, din Quatar si Azerbaidjan. Toate sunt binevenite, discutam cu  toate aceste companii. Sunt companii foarte mari.

  • Varujan Vosganian: La Remin Baia Mare ne dorim sa transferam controlul de la ANAF la AVAS pentru ca AVAS este mai motivat pentru relansare, nu ar fi motivat  doar sa-si recupereze banii

Rep: Sunt deja prezente, intr-o forma sau alta, pe piata romaneasca unele dintre ele?


Varujan Vosganian: Nu, pentru ca Oltchim acopera piata romaneasca si nu doar cea romaneasca. Dar important pentru noi este sa avem parteneri seriosi,  parteneri care au piata si dorim sa evitam experientele care s-au petrecut in trecut. Apoi la Cuprumin, Comisia speciala numita in acest scop va stabili  consultantul care va elabora caietul de sarcini, care va trebui sa fie terminat la sfarsitul lui mai, astfel incat in iune sa deschidem oferta pentru  posibili investitori. Expertul trebuie sa stabileasca care este nivelul minim de investitii de care are nevoie Cuprumin pentru decoperte, retehnologizare si  pentru mediu. O sa ma intrebati: Dar dumneavoastra nu stiti, de ce aveti nevoie de un consultant? Noi stim ca ordin de marime. Avem nevoie de 17 milioane  euro pentru mediu, de cel putin 20-25 de milioane pentru celelalte activitati, dar este bine sa ai un consultant care sa nu fie implicat direct in actiunea  aceasta. Apoi la Remin Baia Mare ne dorim sa transferam controlul de la ANAF la AVAS pentru ca AVAS este mai motivat pentru relansare, nu ar fi motivat doar  sa-si recupereze banii, deci nu vrem sa omoram o sursa de locuri de munca de acolo. La Plafar am prezentat un memorandum, e companie nationala, va trebui sa  facem o Hotarare de Guvern ca sa o scoatem din acest regim pe care Plafar, din pacate, nu o mai justifica acum si sa facem privatizarea. Plafar nu mai este  ce a fost odata.

  • VArujan Vosganian: Pentru privatizarea Cuprumin avem un termen foarte ambitios: iunie. Dar in ultimele 3 luni, piata cuprului s-a prabusit pur si simplu

Rep: Cand va avea loc prima privatizare?
Varujan Vosganian: Eu cred ca la Plafar, Sanevit am putea pana la sfarsitul primei jumatati ale anului sa incheiem. Eu nu ma grabesc, pentru ca in lucrurile  acestea nu este bine sa te grabesti ca sa nu esuezi. Va dau exemplu Cuprumin unde noi avem un termen foarte ambitios: iunie. Dar in ultimele 3 luni, piata  cuprului s-a prabusit pur si simplu. De la opt mii si ceva euro tona la 6.800 euro. Ori, daca lucrurile vor continua asa s-ar putea sa rediscutam termenul  pentru ca nu as vrea sa intram pe un context nefavorabil de piata. Noi am discutat cu partenerii externi. Singura unitate monitorizata din acest punct de  vedere este Oltchim. Iar la Oltchim, pretentia FMI a fost indeplinita si anume intrarea in insolventa. FMI a solicitat un regim al Oltchim care sa nu mai  genereze in continuare datorii. Noi am facut acest lucru si, practic, in clipa in care se va lansa oferta de privatizare vom incheia actiunea Oltchim. Pentru  celelalte, chestiunea este strict interna.

Rep: Ati spus ca a inceput deja reorganizarea la Oltchim. Ce presupune efectiv acest lucru?

Varujan Vosganian: Reorganizarea presupune analizarea valorii activelor, individualizarea activelor care pot fi intr-o viziune coerenta rentabile si  atractive si apoi vanzarea acestora. La Oltchim, sa presupunem intr-un mod abstract, se vinde cu 100 de lei si are datorii de 200 de lei, atunci suta aceasta  de lei se repartizeaza creditorilor, urmand ca investitorul sa adauge bani pentru retehnologizare. Ordinul de marime este 100 si ceva de milioane de euro ca  sa-l faci, tehnologic vorbind, competitiv. El este intr-o situatie buna tehnologic.

Mai avem de privatizat. Mai avem si santierele navale militare de la Mangalia care mai sunt militare doar cu numele pentru ca, din pacate, nu mai au ce  repara. Exista cateva solicitari de la firme care au si experienta si preocupare pe plan mondial. Avem, de asemenea, un inventar mare de companii la care  statul este actionar minoritar. Sunt vreo 300 de companii la care statul mai are participatii minoritare si inca vreo cateva sute la care statul mai are  actiuni minoritare dar care sunt in proceduri de lichidare sau alte forme de insolventa. Mai sunt apoi companii care sunt deja in situatii de insolventa si  care pot fi recuperate. Ma refer la Aversa Bucuresti sau la Fortus Iasi. La Fortus Iasi care era in lichidare am oprit procesul de lichidare, am schimbat  administratorii judiciari si acum incercam sa o formula de reorganizare pentru salvarea a ceea ce se poate salva.

Rep: Asta ar presupune costuri suplimentare din partea statului roman?

Varujan Vosganian: Nu avem nevoie de costuri suplimentare pentru ca administratorii judiciari se ocupa de acest lucru, adica de vanzarea patrimoniului care  nu mai este util si de fructificarea celuilalt. Statul mai detine o suma uriasa de cladiri si terenuri care trebuie scoase de sub pericolul speculatiilor  imobiliare si redate circuitului economic. Noi incercam sa utilizam formula parteneriatului si parcurilor industriale ca sa reintroducem in circuitul  economic. Avem si cateva obiective precise. De pilda, Rulmentul Brasov are terenuri care vor fi date consiliului judetean. La Fortus Iasi sunt cel putin 30  ha care vor fi date consiliului judetean pentru a face un parc industrial. Inca ceva. Industria de aparare despre care nu s-a vorbit aproape nimic in ultimii  ani si care are resursele ei. Noi am propus si in CSAT si CSAT a aprobat sa prezentam peste 3 luni o strategie de dezvoltare a industriei de aparare prin  legarea de ministerul de linie, aparare, pentru valorificarea unui portofoliu de comenzi care a existat, dar care nu a fost considerat asa cum merita.

  • Varujan Vosganian, despre industria de aparare: Vom discuta cu Comisia Europeana posibilitatea reducerii datoriilor care sunt de ordinul a sute de milioane  de euro/Dorim sa privatizam integral IAR Ghimbav

Rep: Cum vedeti o reorganizare a industriei de aparare?

Varujan Vosganian: In acest sector, reorganizarea are cel putin cinci componente. Prima este restructurarea datoriilor. O mare parte din datorii sunt cauzate  intarzierilor de plata la Ministerul Apararii sau de la Ministerul de Interne. Noi vom cere anularea acestor datorii. Colegul meu Adrian Ciocanea, secretarul  de stat care se ocupa si de relatia cu UE, va discuta cu UE posibilitatea reducerii datoriilor. Industria de aparare are un alt regim decat celelalte  industrii. Al doilea lucru este regimul fiscal, ma refer la impozitarea locala care trebuie diferentiata pentru industria de aparare. Este vorba in al  treilea rand de patrimoniu. Patrimoniul din industria de aparare este cam acelasi de pe vremea cand industria de aparare avea 200.000 de salariati. Acum mai  are 6.000. Acesti 6.000 trebuie sa pazeasca terenuri, cladiri si depozite pe care le pazeau 200.000 inainte. Practic, am un personal din care o treime sunt  paznici. Acest patrimoniu trebuie valorificat.

Rep: Vedeti companii din industria de aparare care sa iasa pe piata si sa fie, realmente, fara sprijin, competitive in industria de aparare mondiala?


Varujan Vosganian: Avem unele care sunt deja privatizate si forate bune, precum Aerostar de la Bacau. Dorim sa privatizam integral Ghimbav care este in zona  elicopterelor.

Rep: In ce orizont de timp?

Varujan Vosganian: Este foarte greu sa va vorbesc de un orizont de timp pentru ca daca m-ati intreba pe mine ca vreau sa ma duc la piata sau cand vreau sa-mi  schimb mobila din casa o sa va spun poimanine pentru ca nu depinde de mine. Daca ma intrebati ce se va intampla cu Ghimbav, eu pot sa va spun ca noi ne  dorim, dar fiind vorba si de intelegere si cu o firma privata nu poti sa vorbesti si in numele lor. Pot doar sa va spun ca exista interes pentru aceste  lucruri si ca este important ca le demaram si ca respectam procedurile. Eu cred ca acest an va fi unul foarte important pentru privatizarile din Romania.  Cred ca dupa primii ani de dupa Legea Privatizarii, 2013 va fi cel mai important din perspectiva privatizarilor. Din discutiile pe care le-am avut cu  premierul, dansul a spus ca acorda tot sprijinul pentru privatizari.

Rep: A fost facuta o evaluare a datoriilor din industria de aparare?


Varujan Vosganian: In industria de aparare datoriile sunt de ordinul a sute de milioane de euro. Sunt datorii foarte mari, dar majoritatea sunt penalitati la  datorii. Datoria nu este atat de mare, dar pentru ca au fost ca piatra pe rinichi au stat si nimeni nu s-a ocupat de ele.

Rep: Exista semnale incurajatoare din partea CE ca ar putea fi reduse aceste penalitati, ca s-ar putea sterge din ele?

Varujan Vosganian: Inca nu avem un punct de vedere oficial. Acum o sa discutam pentru ca de 2 luni ma ocup de evaluarea acestor datorii si de natura  fiecareia. Nu este foarte simplu. La fiecare trebuie sa dam explicatia pentru ca apoi sa putem proceda si la restructurarea lor. De pilda, daca gasim ca o  companie nu a platit CAS este una, daca o companie are datorii pentru ca Ministerul Apararii nu i-a platit bani e alta, si atunci solutiile sunt diferite de  la caz la caz.

  • Varujan Vosganian: Renovarea sediului Ministerului Economiei a fost evaluata la 1.7000 euro/mp. Vreau sa cer sa pornim liciatia la aproape jumatate din  aceasta suma

Rep: Haideti sa vorbim putin de reorganizarea ministerului. Premierul a cerut saptamana trecuta ca toate ministerele sa vina cu un plan legat de transparenta  modului de cheltuire a banului public. Ministerul Economiei in ce stadiu de afla?


Varujan Vosganian: Ministerul Economiei in privinta aceasta este un minister special. Este un minister care are legaturi foarte putine cu bugetul in sensul  in care este un minister care produce bani, nu care mancam bani. La noi transparenta nu se poate judeca asa cum se judeca la Ministerul Transporturilor sau  Ministerul Mediului. Noi gestionam o suma echivalenta cu 2-3 milioane de euro pe investitii si din care cea mai mare parte va fi alocata repararii sediului  ministerului.

Rep: Cat costa renovarea sediului?


Varujan Vosganian: Repararea sediului, Proiect Bucuresti mi-a dat  o cifra de 1.700 euro/mp pe care am socotit-o excesiva si am solicitat aproape  injumatatirea acestei sume

Rep: A fost o licitatie?


Varujan Vosganian: Licitatia a fost acum foarte multi ani. Cladirea a inceput sa fie reparata, dar firma care a inceput consolidarea si repararea a cheltuit  toti banii fara sa termine nici jumatate din cladire. Eu cand eram ministru in 2007 le-am reluat. Dupa ce le-am reluat, am devenit ministrul finantelor si  economiei, iar cladirea a ramas in patrimoniul profesiunilor liberale si IMM-urilor care nu au avut sumele necesare si nici nu au avut in obiectiv repararea  cladirii. Dupa 2009, a ramas in paragina, jumatate din cladire este pustie. Fatada este intr-un stadiu deloc agreabil. Am reluat procedurile si am cerut o  expertiza ca sa vad la ce suma licitez metrul patrat. Proiect Bucuresti mi-a dat o suma care mi se pare excesiva.

Rep: In total, la cat s-ar ridica renovarea cladirii?


Varujan Vosganian: Fiind vorba de 1.700 euro/mp, daca am merge pe aceasta suma, ar fi cateva zeci de milioane de euro, 30-40 de milioane de euro, dar eu am  sa cer sa pornim la licitatie la aproape jumatate din aceasta suma. Am facut solicitari si la mediul privat si mediul privat mi-a spus ca aceasta cladire  care este de patrimoniu, construita inainte de al doilea razboi mondial, metrul patrat cu dotari minime ar fi de 900-1.000 euro/mp.

  • Varujan Vosganian, despre independenta Departamentului pentru Energie: Va fi ordonator de credite. Ca sa functioneze in deplina legalitate va trebui sa aiba  o hotarare de functionare

Rep: Domnul Constantin Nita a declarat ca pana pe 15 mai va fi infiintat legal Departamentul pentru Energie, care va functiona independent de Ministerul  Economiei. Despre ce este vorba?


Varujan Vosganian:
Este vorba de Departamentul de Energie care este prevazut ca atare in legea dee functionare a Guvernului.

Rep: Acum functioneaza ilegal?

Varujan Vosganian: Nu functioneaza ilegal. Departamentul de Energie ca sa functioneze in deplina legalitate va trebui sa aiba o hotarare de functionare. El  functioneaza acum legal pentru ca functioneaza in baza unei delegari pe care am dat-o eu. Delegarea pe care am dat-o este provizorie. In clipa in care se va  da HG atunci va functiona in deplina legalitate.

Rep: Ce inseamna aceasta independenta?


Varujan Vosganian: Independenta din punctul de vedere al legii inseamna ca bugetul care revine pe toate componentele, salarii si servicii, se defalca. Va fi  ordonator de credite pe partea dansului, poate emite proiecte de legi, hotarari de Guvern si poate semna ordine de ministru. Exista insa si componente care  raman in resposabilitatea ministerului si a mea. De exemplu, reprezentantul ministerului economiei, cu doi ministri delegati, in CSAT sunt eu.

  • Varujan Vosganian: Avem un incredibil excedent comercial cu Rusia

Rep: Ati avut, recent, o intalnire importanta cu presedintele Agentiei Federale din Rusia. Acesta a declarat ca relatia cu Romania functioneaza normal, insa  ar putea exista anumite probleme in ceea ce priveste gazele naturale din cauza reglementarilor europene. Care sunt aceste probleme?

Varujan Vosganian: Reglementarile europene nu tin doar de relatia cu Romania. Sunt legate de modul in care reglementarile europene privesc separarea  productiei de transport, de distributie si felul in  care producatorii rusi se supun acestei legislatii. Este vorba de pachetul al treilea de energie si de  modul in care Rusia va fi sau nu fi supusa reglementarilor acestui pachet in relatia sa cu UE. In rest, dialogul nostru a fost foarte bun si promitator  pentru piata romaneasca. Daca dam de-o parte produsele energetice, noi avem un incredibil excedent comercial cu Rusia. Excedentul nostru comercial cu Rusia  este de 1 miliard de dolari, ceea ce inseamna ca Romania este extrem de competitiva pe pietele rusesti.

Rep: Cu ce produse?

Varujan Vosganian: In Rusia, avem o plaja larga de la produse ale industriilor prelucratoare pana la industria alimentara. Dar la industria alimentara avem o  anumita problema care tine de autoritatea sanitar-veterinara si anume a criteriilor de calitate la carne, pe care daca o vom indeplini vom avea si aici o  mare perspectiva. Trebuie sa va spun ca prejudecata ca exporturile romanesti sunt in principal de lemne si de grane nu este reala. Peste 50% din exporturile  romanesti sunt din industria de automobile si piese de schimb si trei sferturi sunt exporturi ale industriei prelucratoare. Spre anii 2000 cand majoritatea  erau pe materii prime si pe confectii.

Rep: Asadar au crescut exporturile cu valoare adaugata, din ce spuneti dumneavoastra.


Varujan Vosganian: Nu suficient, lantul valoric poate fi marit. Noi avem exporturi de un nivel ce nu am a
avut niciodata, 45 de miliarde de euro. Dar atentie!  Noi nu raportam 45 de miliarde de euro la 135 miliarde de euro cat este PIB. Trebuie sa raportam la cifra de afaceri din economie care este intre 250 si 300  de miliarde de euro. In acest context, noi exportam doar 15% din cifra de afaceri a companiilor.

  • Varujan Vosganian: Maximul de absorbtie pe care il putem spera pe POS CCE este de 60%. Ar fi o mare performanta daca vom recupera 60%

Rep: Un instrument care ar putea ajuta industria romaneasca este POS-CCE, care in acest moment este blocat.

Varujan Vosganian: Este blocat. Domnul Ciocanea spunea ca spera ca pana in iunie sa se deblocheze. Au fost niste probleme extraordinare. A intrat Parchetul,  DIICOT, este o ancheta mare legat de deturnare de fonduri.

Rep: A fost cunoscut dintotdeauna ca unul dintre cele mai birocratizate programe, unul din cele mai greu accesibile din cauza spagilor...

Varujan Vosganian: Din pacate asa a fost. Controlul care s-a facut prin mai, iunie anul trecut a dovedit ca mari nereguli. Din aceste motiv m-am consultat cu  domenul secretar de stat, domnul Ciocanea, si am decis sa-l dereglementam. El este acum transferat la autoritatile locale, ne gandim ca in felul acesta se  debirocratizeaza si contactul cu investitorii va fi mai bun.

Rep: Pentru viitorul exercitiu financiar 2014-2020, ce modificari aveti in vedere in ceea ce priveste acest program, atat in structura, cat si in modul  practic de gestionare? Veti avea alte axe de interes, veti incerca sa duceti banii spre alte zone? Suteti multumit de cum s-au cheltuit banii pana acum?

Varujan Vosganian: Cum sa fiu multumit cata vreme suntem acum la un nivel de absorbtie efectiva de pana in 15% si speram ca dupa deblocare sa ajungem 20% in  acest an, iar maxim ce putem spera este de 50%, pentru ca restantele sunt foarte mari. Maximul ce putem spera este 50-60% pentru ca s-a pierdut foarte mult  timp si daca vom recupera pana la 60% ar fi mare performanta. Dar pentru viitor am tras invatamintele necesare. Cum va spuneam, descentralizare,  simplificarea poate fi facuta doar pana unde permite legislatia europeana, dar cel mai important este ca statul sa-si respecte obligatiile necesare. Fata de  2008 am regasit administratia intr-o stare foarte grea, imbatranita si deprofesionalizata,imi este foarte greu sa tin persoane de o competenta foarte  ridicata, venitul mediu net este de 1.600 lei. Daca eu primesc acum un absolvent, in situatia in care pot sa-l primesc, salariu mediu brut este de 870 lei.  Este un minister care necesita o pregatire cu totul iesita din comun. Discutam cu sindicatele care aveau revendicari, care aveau muncitori cu venit de  aproape doua ori mai mare decat salariatii mei.

Rep: Si daca s-ar mai impune si un impozit suplimentar pentru veniturile care depasesc 1.000 euro?

Varujan Vosganian: Eu cred in solidaritate din perspectiva functionalitatii, nu cred in solidaritate impusa prin lege si cred ca cineva cu venit mare, peste  1.000 euro, ar putea sa foloseasca o parte din acest venit pentru a duce economia mai departe. A lua bani de la cei care au peste 1.000 euro pentru a-i  intoarce la buget nu este o modalitate de a ajuta economia.

Rep: Si presedintele Traian Basescu a spus ca sustine taxa de solidaritate...Impreuna cu PSD
Varujan Vosganian: Asta nu este un argument pentru mine

  • Varujan Vosganian, despre criticile presedintelui asupra guvernarii Tariceanu: Traian Basescu, in chestiunea aceasta, ar trebui sa taca malc. Nu are niciun  fel de temei moral sa dea lectii altora

Rep: Fostul premier Adrian Nastase a declarat ca exista o presiune in interiorul PSD pentru un candidat propriu la prezidentiale. V-as intreba un singur  lucru. Sunteti un lider important al PNL, aveti incredere in asigurarile liderilor PSD ca vor merge cu Crin Antonescu?

Varujan Vosganian: Este o opinie personala. Este prima oara cand avem la nivelul acesta o alianta politica. Nu este o alianta electorala, nu este o coalitie  guvernamentala facuta dupa alegeri, este o alianta politica. Nici PSD nu a castigat alegerile, nici PNL nu a castigat alegerile. A castigat USL. Mandatul pe  care l-am primit de la poporul roman este mandatul pentru USL. Orice tentativa de a rupe USL este o ignorare a vointei poporului roman. Este un mod de a te  situa in afara vointei poporului roman. Nu avem mandat sa guvernam singuri si in nicio alta forma de alianta politica, nici PNL, nici PSD. Noi ne-am angajat  cu un proiect, iar acest proiect trebuie sa-l ducem pana la capat.Ipotezele care se fac ca la loto, ca se rupe alianta in primavara, ca se rupe in toamna, ca  se rupe inainte de prezidentiale arata cat de firava este credinta noastra in onoare. Noi am promis ca ducem acest mandat de patru ani si l-am luat impreuna.  Noi nu avem niciun mandat sa mergem separat. Ideea ca vreunul dintre partide isi formeaza o noua alianta de stransura cu cazaturile de la alte partide este o  idee pe care nu trebuie sa o aiba niciun partid, nici celalalt. Niciunul din aceste partide nu va castiga nimic daca se va rupe alianta. Ruperea USL nu va  avea castigatori. De aceea, orice tentativa care duce la incalcarea mandatului initial va fi un esec al clasei politice.

Rep: Cum comentati declaratiile presedintelui Traian Basescu de la ultima sa conferinta de presa in care a criticat foarte dur guvernarea Tariceanu din  2008...

Varujan Vosganian: Pentru ca a facut risipa. Eu nu mi-am criticat predecesorii, nici la economie, nici la finante, pentru ca ideea ca se lasa mosteniri grele  este o formula lasa. Cand ai preluat un minister stii ce ai preluat si duci lucrurile inainte. Ca vorbeam de risipa. Eu am fost un ministru al finantelor cam  un an si jumatate. Altii au fost 4 ani, chiar 5 ani. Eu fac prinsoare cu toti predecesorii mei. Sa ne asezam in fata hartii Romaniei, sa punem degetul pe  harta oriunde doresc dansii si sa mergem acolo. Sa vedem ce s-a facut intr-un an si jumatate cat am fost ministru al finantelor si cat s-a facut in 4 ani sau  5 ani. Si dupa ce stabilim concluziile vedem daca am risipit banii sau nu. Asta in privinta guvernarii Tariceanu. Traian Basescu, in chestiunea aceasta, ar  trebui sa taca malc si sa evite cat poate pentru ca dansul a fost cel care a promulgat, in ciuda scrisorilor de avertisment pe care i le-am trimis, legea  privind cresterea cu 50% a salariilor profesorilor. Mai mult decat atat, a spus ca si medicii si militarii au dreptul la solicitari similiare si sa le  revendice. Deci, un om care face astfel de declaratii in fata unor cifre care arata contrariul si promulga o lege care ar fi putut duce Romania la dezastru  nu are niciun fel de temei moral sa dea lectii altora. De aceea, in locul as evita sa ma bag. In legatura cu guvernarea Tariceanu, in acel un an si jumatate  cat am fost ministrul finantelor, in Romania s-au facut mai multe lucruri decat oricand din '90 pana acum. Iar acel deficit, daca scoatem actiuni la Fondul  Proprietatea si imprumuturile primariilor, este un deficit de 2.9% din PIB. Ca dovada ca datoria publica era cea mai mica din UE. Noi am lasat 13% si acum  este 37%.

Rep: Apropo de domnul Tariceanu, este dumnealui membru sau initiator al Initiativei Romania Liberala, din ce stiti?

Varujan Vosganian: Eu stiu ce stiti si dumneavoastra, ca domnul Tariceanu nu este initiator. Domnul Tariceanu este impreuna cu mine ultimul reprezentant al  adunarii constituante in Parlamentul Romaniei. Este un om care reprezinta in plan politic valorile liberale intr-un mod care face cinste miscarii liberale.  Domnul Tariceanu nu pleaca din PNL, este un om pe care contam in continuare.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

2004 vizualizari

  • -2 (6 voturi)    
    pentru cine nu stie (Marţi, 30 aprilie 2013, 16:33)

    ChavaLito [utilizator]

    Liberalizarea preturilor la energie si gaz nu inseamna decat CRESTER DE PRETURI DE PANA LA 170% PANA IN 2018 IMPUSE DE FMI SI UE prin 'acordul actual',iar criminalu de basescu mai doreste unul
    • +4 (4 voturi)    
      ===================== (Marţi, 30 aprilie 2013, 17:06)

      Zede [utilizator] i-a raspuns lui ChavaLito

      Din pacate, avem nevoie de banii UE si FMI, pentru ca de 24 de ani conceptia privind munca nu s-a schimbat in minunatul nostru plai de dor.

      Marea majoritate, de la functiile mari ale administratiei de stat si pana la portarul ultimului SRL, are ca obiective cum sa fure cat mai mult, cum sa munceasca cat mai putin, cum sa isi capatuiasca rudele si persoanele preferate.

      Cand nu mai avem bani in buget, ne punem caciula in maini si mergem in genunchi la FMI si UE sa ne mai dea pomeni. Pentru ca nu ne place sa muncim.

      Si cand aia incearca sa ne puna conditii ca sa nu ne dea banii in van, se scoala muschii pe noi: "cum vin aia sa ne dicteze la noi in casa?"

      Pai vin sa dicteze, pentru ca ei dau banu'. Simplu.

      Deci, "criminalu de basescu" nu are nicio treaba cu asta. Chit ca Antenele te-au invatat ca Basescu e de vina pentru toate: pentru ratarea ta profesionala, pentru orice se petrece in tara asta, pentru ploi abundente, seceta, grindina, cutremure, ejaculare precoce si epidemii de gripa.

      Cum puteti sa fiti atat de simpli la creier, oameni buni, sa credeti tot ce vi se spune, fara niciun argument?
  • +3 (3 voturi)    
    Trombonistul de la economie (Marţi, 30 aprilie 2013, 18:54)

    andreesanu [utilizator]

    La ce mai exista in patrimoniu de stat nu mai este nevoie de un minister al economiei !!!.Ca se vrea cu trei lulele doua surcele sa se mentina functia asta-i paguba la buget.
    In ceea ce-l priveste pe trombonistul cocotat pe scaun de ministru ,asta nu mai intereseaza si nu mai impresioneaza pe nimeni ce sunete discordante scoate .Si cum are limbarita poate-i infiintati un post de trancanici la vro antena de tembelizor .
  • +2 (2 voturi)    
    interviu Varujan Vosganian (Miercuri, 1 mai 2013, 12:27)

    mos_teaca [utilizator]

    Dl. Vosganian nu stie ca nr mare de abandonuri la proiectele POS CCE se datoreaza imposibilitatii de a obtine finantare de la banci?Daca tot trebuie sa cofinantam cu 30% de ce nu se aplica principiul rambursarii numai pt cei 30% si principiul decontarii directe pt restul de 70% (cum a zis dl.Dragnea ca se aplica la POR).Una e sa-ti faca banca analiza si imprumutul pentr 30% si cu totul altceva pt 100%.Un lucru bun pt cresterea absorbtiei
    ar fi ca la POR masura 4.3 ultima depunere cu 100% nerambursabil
  • 0 (0 voturi)    
    60 % din salariu? (Joi, 2 mai 2013, 20:03)

    Albert Straton [utilizator]

    Si domnul ministru o sa ridice 60 % din salariu de la casierie?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi