Maniera netransparenta practicata de Guvern este menita sa alimenteze suspiciuni privind favorizarea unor interese de grup concomitent cu ascunderea unor informatii de interes public rezultate din procedurile de achizitii derulate de regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat, sustine Institutul pentru Politici Publice (IPP) intr-un comunicat transmis presei.

IPP critica modificarile legislative ce vizeaza eliminarea procedurilor de achizitii publice pentru companiile cu capital de stat si regiile autonome, aratand ca prevederile afecteaza creibilitatea procedurilor.

Institutul arata ca prin exceptarea unora dintre regiile si companiile de stat sa publice electronic achizitii respectiv prin cresterea pragului pana la care se poate face achizitie directa, Statul va ceda treptat din parghiile de supraveghere a corectitudinii in achizitii, respectiv a eficientei in cheltuirea banilor publici.

Aminitim ca regiile autonome si companiile de stat nu mai sunt obligate sa deruleze proceduri de achizitii publice. Practic, vor putea incheia contracte fara a fi obligate sa organizeze licitatii conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Parlamentul este cel care a luat aceasta decizie inca de pe 5 iunie, iar Legea a fost publicata pe 28 iunie in Monitorul Oficial, dupa promulgarea acesteia de catre presedintele Traian Basescu. Practic, noile reguli elimina complet transparenta in achizitiile publice si le face incontrolabile.

Legea prevede eliminarea procedurilor de achizitii publice pentru companiile cu capital de stat si regiile autonome si cresterea pragului de achizitii publice (la 30.000 euro) si lucrari (100.000 euro) fara licitatii. "Sistemul de achizitii e complet scapat de sub control", sustine un cunoscator al fenomenului, in timp ce Sorin Ionita (Forum Expert) arata ca s-a dat drumul la strangerea de bani pentru anul electoral.

O analiza a IPP arata ca miza este de aproximativ 17 miliarde de euro - volumul achizitiilor publice din Romania din 2012. Efecte colaterale ale legii: "castrarea" a doua institutii de control si verificare, ANRMAP si CNSC.

Potrivit IPP, "marirea in sine a pragului unei achizitii directe de la 15.000 la 30.000 Euro nu constituie neaparat o sursa de coruptie decat in masura in care statul nu este capabil sa isi puna la punct un mecanism eficient de control asupra celor tentati sa ocoleasca legea prin lotizarea unui contract cu scopul folosirii unei proceduri simplificate de achizitii".

"Problemele de fond ale nefunctionarii sistemului, cauzele cheltuirii ineficiente a fondurilor pentru produse si servicii de slaba calitate nu sunt in continuare abordate, iar credibilitatea procedurilor de achizitii se pierde de la un an la altul, de unde si tentatia abuzarii acestora de catre grupuri de interese, interne si externe, care speculeaza slabiciunea Guvernului. Acelasi Guvern initiaza in continuu modificarile ale legislatiei pana cand cei carora li se aplica nu vor mai putea urmari coerent care sunt obligatiile mentionate, acest lucru afectand indirect credibilitatea sistemului de achizitii", avertizeaza IPP.

  • Comunicatul IPP

Guvernul intretine suspiciunea privind interesele de grup care capuseaza achizitiile publice si loveste in plin credibilitatea sistemului din Romania

A 9-a runda de modificari asupra legislatiei privind achizitiile publice din acest an a fost recent adoptata de Parlament continand prevederi care afecteaza serios credibilitatea procedurilor de achizitii publice: regiile autonome si companiile nationale sunt exceptate de la obligativitatea folosirii prevederilor Ordonantei privind achizitiile, acestea nemaifiind asimilate Autoritatilor Contractante si urmand sa-si elaboreze proceduri interne proprii de contractare a serviciilor/lucarilor. Fata de textul adoptat si in contextul criticilor lansate de analisti si jurnalisti, Presedintele ANRMAP ofera public cateva explicatii care, in loc sa lamureasca publicul cum ca in Romania exista doua categorii de regii/companii nationale diferentiate astfel functie de mai multe criterii inclusiv de natura sursei veniturilor, sporesc confuzia si alimenteaza suspiciunile legate de incercarea Guvernului de a ascunde modul in care se cheltuie banii la nivelul acestor structuri in general netransparente cu modul in care isi cheltuie fondurile. Cerem Presedintelui ANRMAP sa ofere public lista efectiva a regiilor care se vor supune si a celor care nu se vor supune prevederilor comune efectuarii de achizitii publice urmand sa isi elaboreze norme interne pentru ca opinia publica sa inteleaga exact care este miza.

Peste 4 miliarde de Euro anual au achizitionat electronic in fiecare din ultimii 3 ani regiile si companiile nationale din Romania de unde si interesul public incontestabil de care Guvernul trebuia sa tina cont in decizia de a excepta regiile/companiile cu capital de stat de la regulile stricte prevazute in Ordonanta de Urgenta nr. 34 privind achizitiile.

Prin exceptarea unora dintre regiile si companiile de stat sa publice electronic achizitii respectiv prin cresterea pragului pana la care se poate face achizitie directa, calitatea informatiilor din SEAP si relevanta lor la nivel national vor scadea considerabil, Statul cedand treptat din parghiile de supraveghere a corectitudinii in achizitii, respectiv a eficientei in cheltuirea banilor publici. Studiile IPP din 2011 si 2012 (disponibile pe site la www.ipp.ro) indica o piata a achizitiilor publice cu o valoare totala anuala in crestere, ajungand in 2012 peste 17 miliarde de Euro. Accesul la toate informatiile derivate din derularea achizitiilor publice ramane dificil (pentru acces la Contractul semnat in urma unei achizitii publice sunt necesare procese in instanta initiate de societatea civila) mai ales la nivelul regiilor si in special la nivelul celor care, colectand o parte/in totalitate venituri din tarife aplicabile populatiei, considera ca nu au nicio datorie de a explica public ce fac cu banii gestionati.

Marirea in sine a pragului unei achizitii directe de la 15.000 la 30.000 Euro nu constituie neaparat o sursa de coruptie decat in masura in care statul nu este capabil sa isi puna la punct un mecanism eficient de control asupra celor tentati sa ocoleasca legea prin lotizarea unui contract cu scopul folosirii unei proceduri simplificate de achizitii. In 2012 achizitiile directe au atins o valoare de aprox. 2 miliarde de Euro. Si in acest moment Autoritatile Contractante au obligatia sa notifice in SEAP orice contract de achizitie, indiferent de suma si deci de procedura de achizitie aleasa, dar acest lucru se intampla dupa incheierea Contractului.

Problemele de fond ale nefunctionarii sistemului, cauzele cheltuirii ineficiente a fondurilor pentru produse si servicii de slaba calitate nu sunt in continuare abordate, iar credibilitatea procedurilor de achizitii se pierde de la un an la altul, de unde si tentatia abuzarii acestora de catre grupuri de interese, interne si externe, care speculeaza slabiciunea Guvernului. Acelasi Guvern initiaza in continuu modificarile ale legislatiei pana cand cei carora li se aplica nu vor mai putea urmari coerent care sunt obligatiile mentionate, acest lucru afectand indirect credibilitatea sistemului de achizitii.