​Înființată în 1906 de Regele Carol I cu scopul de a aduna bani de la populație pentru acțiuni caritabile, Loteria Română a fost din 1990 încoace o sursă de bani pentru oameni de afaceri influenți, politicieni și agenți secreți ai unor servicii străine. Contractele păguboase încheiate de-a lungul timpului de cei care s-au perindat pe la conducerea companiei au prejudiciat statul cu peste un miliard de euro, dezvaluie o ancheta realizata de Digi 24.

Intențiile nobile ale regelui au fost uitate însă după 1990, când Loteria Națională a dat bugetului din ce în ce mai puțini bani. În schimb, a îngrășat conturile unor români influenți, dar și pe cele ale unui grec despre care presa germană spune că ar fi fost agent al celebrei STASI, fosta securitate a Germaniei comuniste.

Cel mai mediatizat dintre contractele încheiate de Loterie este cel parafat cu grupul de firme Ana Electronic, controlat de George Copos. Prin acest contract, Loteria a cumpărat 38 de spații comerciale de la fostul vicepremier. Toate la prețuri mult mai mari decât cele ale pieței.

Unul dintre spatii a fost achiziționat pentru filiala din Cluj Napoca, la conducerea căreia se afla la acea dată Gheorghe Ciucă.

Procurorii anticorupție spun că pentru a-și majora câștigul, fostul vicepremier s-a folosit de cei trei interpuși și a înșelat, astfel, statul cu un impozit de un million de euro. Pentru sediul din Cluj, de exemplu, Loteria a plătit un preț de 34 de ori mai mare decât cel al pieței.

Dosarul instrumentat de DNA a ajuns în instanță în iunie 2006 și a primit numele de Loteria I. Cei doi inculpați, George Copos și Nicolae Cristea, au fost condamnați, în ianuarie 2013, la câte patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar sentința nu este definitivă. Nici Nicolae Cristea, nici George Copos, aflat în închisoare după ce a fost condamnat în alt dosar, nu au vrut să comenteze.

Un alt om de afaceri influent care a câștigat de pe urma Loteriei este Dinu Patriciu. Firma sa, SC Alpha SA, a construit sediul actual al companiei. Inițial, clădirea trebuia să coste puțin peste un milion de dolari, dar, în câțiva ani de la începerea lucrărilor, a ajuns să coste de 10 ori mai mult. Ilegalitatea a fost descoperită de Corpul de Control al premierului, condus la acea vreme de actualul prim-ministru al României, Victor Ponta.

„Valoarea investiției s-a majorat treptat de la 5,37 miliarde de lei, la 9,18 miliarde de lei, la 25,5 miliarde de lei, la 155,1 miliarde de lei, ajungând la 185 miliarde de lei (circa 8,6 mil. de dolari) în iulie 2000,” se arăta în raportul Corpului de Control.

Deși a încasat de zece ori mai mulți bani decât era stipulat în contractul inițial, firma lui Dinu Patriciu nu a finalizat construcția. Clădirea a fost terminată de firma Romcom International, care a primit și ea de la Loterie alte 2,7 milioane de dolari.

În momentul în care a obținut contractul, Romcom Internațional îi avea ca acționari pe Horea Dorin Uioreanu, fost deputat PNL, actual șef al Consiliului Județean Cluj, și pe Mihai Mureșan, liderul PRM Cluj. Afacerea Sediul Loteriei a fost parafată tot de fostul director, Nicolae Cristea.

Dan Voiculescu a bifat și el afaceri profitabile cu Loteria. Tipografia Intact SA, o firmă controlată de familia sa, a semnat în toamna lui 2008 un contract de aproximativ 60.000 de dolari pentru tipărirea revistei „Loto Prono”. Cea care a parafat înțelegerea a fost nimeni alta decât Liliana Mincă, susținută la conducerea Loteriei de partidul înființat de Dan Voiculescu.

Afacerea cartelelor Pelegrin

O altă afacere care a provocat o gaură serioasă în bugetul Loteriei este cunoscută sub numele de Pelegrin. Compania urma să vândă în sediile ei cartele telefonice, în regim de consignație. Adică Loteria nu plătea niciun ban anticipat dar își oprea un comision după vânzare.

La doar câteva luni de la semnarea contractului inițial, pentru aproape 600.000 de cartele telefonice, Loteria a plătit anticipat peste 10 milioane de dolari.

Beneficiara acestui contract a fost firma SC Form Trade SRL din Focșani, despre care s-a scris că era controlată de un off shore din Cipru. Firma proaspăt înființată nu ar mai fi făcut înainte nicio altă afacere. Rapiditatea cu care s-a făcut plata anticipată a cartelelor telefonice ridică semne de întrebare.

Curtea de Conturi a descoperit și alte achiziții făcute de Loterie în timpul mandatului lui Gheorghe Benea, „pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale”. Vorbim despre achiziționarea a 182 de mașini pentru sucursale. Tranzacția a creat un prejudiciu de peste un milion de dolari pentru că autoturismele erau supraevaluate. De asemenea, compania a beneficiat și de servicii de consultanță și avocatură nejustificate de peste trei milioane de dolari.

Cele mai dezavantajoase contracte de achiziții încheiate de Loteria Română au fost cele cu grecii de la grupul INTRALOT - INTRACOM. Curtea de Conturi, ANAF, Garda Financiară și Corpurile de control ale Guvernului și Ministerului de Finanțe au susținut la unison că Loteria a pierdut sute de milioane de dolari din cauza acestor contracte. Fostii directori ai Loteriei vorbesc chiar de o valoare mai mare a prejudiciului.

„Pentru ultimii 10 ani vorbim de un miliard de euro pagubă. Și aici vorbim de pierderi directe și indirecte, adică directe prin achiziții cu costuri prea mari pe echipamente și servicii care poate nu erau necesare sau care poate în piață erau mai ieftine, și indirecte, prin proasta gestionare a echipamentului”, precizează Dan Ghiță, unul dintre foștii directori.

Contractele cu grecii de la INTRALOT au fost încheiate de Nicolae Cristea în 1993 și aveau o durată de zece ani. Unul dintre contracte viza introducerea sistemului informatizat în agențiile loto și apoi întreținerea lui.

Statul român a platit 1,5 milioane de dolari la început, apoi un procent de 8 - 8,5% din încasările lunare. Celălalt sistem era cel al mașinilor de jocuri, pentru care statul a plătit între 70 și 80% din încasări.

„Din păcate, cât am fost ministru al Finanțelor, nu am reușit să reziliez acest contract. Am pus juriștii, au analizat. Am înțeles că și alți miniștri de Finanțe au analizat posibilitatea rezilierii și nu s-a reușit, pentru că era încheiat beton, cum s-ar zice, cum spun juriștii. Nu exista nicio posibilitate de reziliere”, spune fostul ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu.

Un raport al Corpului de Control al Guvernului din 2003, condus la acea vreme de actualul premier Victor Ponta, arată că în perioada 1993 - 2003, Loteria a plătit grecilor 46 de milioane de dolari doar pentru sistemul informatizat din sedii.

„Am chemat juriști și din afara ministerului și mi-au spus că dacă-l reziliez, ministerul va plăti de două ori mai mult decât nu încasează acum. Era o pagubă pe care nimeni nu și-o asuma”, spune Gheorghe Ialomițianu.

Deși erau păguboase, iar statul nu reușise rezilierea lor, în 2003 Nicolae Cristea decide să prelungească contractele pentru încă zece ani. De data aceasta procentul încasat de greci din veniturile Loteriei Naționale scădea la 7.5%.

Grupul de firme INTRALOT - INTRACOM este controlat de omul de afaceri grec Sokratis Kokkalis. Potrivit unei investigații a unor jurnaliști germani, Kokkalis ar fi fost agent al STASI, ar fi fost recrutat în 1963 și ar fi activat sub numele de cod Rocco.

Contractul cu grecii de la INTRALOT a expirat in 2013. În iulie 2012, ministrul de atunci al Finanţelor, Florin Georgescu, l-a numit la conducerea Loteriei pe Dan Ghiță. O lună mai târziu, compania a intrat în programul de desemnare a unui manager privat. În martie 2013, în plin proces de alegere a noului manager, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, a decis să-l demită pe Dan Ghiță și să-l numească șef la Loterie pe Adrian Mișu Manolache. Aparent fără nicio explicație, Ministerul Finanțelor Publice a renunțat la selecția managerului privat pentru Loterie.

„Această procedură nu a fost anulată, ci doar amânată, din cauza unor inadvertenţe în derularea etapelor procedurale”, susține Ministerul Finanțelor.

După numirea lui Adrian Mișu Manolache la conducerea Loteriei, contractul vechi de 20 de ani cu grecii de la INTRALOT a fost prelungit automat. Ministerul de Finanțe se scuză și spune că nu avea o altă posibilitate.

„CN Loteria Română a prelungit, printr-un act adiţional, pentru o perioadă limitată de timp, contractul cu grupul de firme Intralot. În această perioadă, CNLR SA va face un studiu de piaţă, în vederea încheierii unui nou contract care să asigure cele mai avantajoase condiţii pentru companie”, explică reprezentanții ministerului.

Potrivit noului contract, statul român va plăti în continuare grupului INTRALOT 7,5% din încasările sale lunare pentru asigurarea întreținerii sistemului informatic al loteriei și furnizarea asistenței tehnice necesare. „E foarte grav că s-a întâmplat acest lucru, pentru că este în defavoarea statului român. În mod normal trebuia să se facă licitație, erau foarte multe firme care doreau să intre în competiție și cred că statul român avea posibilitatea să încaseze foarte mulți bani și nu mai era nevoie de introducere de noi impozite și taxe”, spune Gheorghe Ialomițianu.

Așadar, un contract care a produs statului român un prejudiciu de câteva sute de milioane de dolari și care nu a putut fi reziliat timp de opt ani a fost prelungit de bună voie de actualul președinte al Loteriei Române, cu aprobarea conducerii Ministerului Finanțelor Publice.

Si HotNews.ro a aratat in mai multe randuri ca LoteriaRomana a platit ani la rand catre doua firme grecesti, Intracom si Intralot, 80% din incasarile brute generate de toate terminalele de joc. Fiind contracte neconcurentiale, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Loteria Română SA, Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services, Intracom SA Holdings şi Lotrom SA cu amenzi în valoare totală de 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro).Loteria Romana a incheiat in noiembrie 2013 un alt contract neconcurential, de data aceasta cu grupul austriac Novomatic, si nu pe 10 ani ca cel anterior, ci pe 15 ani. Contractul a fost unul pagubos pentru Loteria Roman.

Vezi Contractul dintre Loteria Romana si firmele grecesti: Cum au primit grecii 80% din incasarile Loteriei

Practic, in ciuda faptului ca existau informatii potrivit carora contractul privind implementarea programului video-loterie era neconcurential, Loteria Romana a incheiat un alt parteneriat asemanator cu Novomatic. Intamplator sau nu, Novomatic detine 5% din firma greceasca Intralot.HotNews.ro a aratat inca din momentul semnarii ca parteneriatul dintre Loteria Romana si grupul austriac Novomatic ar putea ridica mai multe probleme de concurenta.

HotNews.ro a mai aratat ca Loteria Romana pregateste un nou contract care va fi atribuit fara licitatie. De data aceasta pentru servicii de loterie 6/49, 5/40 si Joker, favorit fiind tot firma greceasca Intralot. Aceasta in conditiile in care Intralot a beneficiat deja de un contract pe 10 ani pana acum pentru aceleasi servicii.