New York Times: Marile companii europene care fac afaceri cu Rusia vor ca UE sa impuna sanctiuni minimale Kremlinului

Sâmbătă, 26 aprilie 2014, 17:56 Economie | Companii

Dupa escaladarea tensiunilor din Ucraina si avertizarile unei noi runde de sanctiuni impuse Rusiei, Moscova si aliatii sai din sectorul privat european desfasoara o campanie separata pentru a se asigura ca isi pot mentine legaturile economice stranse si de lunga durata, chiar si in canzul in care Kremlinul ordona noi actiuni militare, scrie New York Times. Printre companiile care fac lobby pentru sanctiuni minimale se numara OMV, Wintershall, Siemens si BP.

Bancile si companiile europene sunt mult mai expuse la economia Rusiei decat omologii lor americani. Schimburile comerciale intre Uniunea Europeana si Rusia s-au ridicat la aproape 370 miliarde dolari in 2012, in timp ce, in acelasi an, schimburile comerciale dintre Statele Unite si Rusia au fost de aproximativ 26 miliarde dolari.

Ca urmare, acestea fac un lobby puternic pentru a evita sau cel putin pentru a dilua orice sanctiune, punandu-i in dificultate pe liderii politici americani si europeni care incearca sa realizeze un pachet de masuri suficient de dur incat sa  influenteze comportamentul Moscovei in relatia cu Ucraina.

De la anexarea Crimeei de catre Rusia, companiile din domeniul energiei, exportatorii, marii utilizatori de gaze naturale rusesti si investitorii cu participatii in Rusia au sfatuit la precautie. "Nu ar trebui sa intoarcem spatele Rusiei nici din punct de vedere energetic, nici din punct de vedere politic", considera Rainer Seele, presedintele companiei Wintershall, o filiala a companiei de produse chimice, cu sediul in Germania, BASF, care este profund implicata in comertul cu petrol si gaze naturale din Rusia.

Rusia plateste deja un pret pentru politica sa externa, spun expertii, aratand in directia capitalului care plecarea din tara si a rublei in scadere constanta, fapt ce a determinat guvernul de la Moscova sa creasca rata dobanzii cheie. Obligatiunile de stat au fost retrogradate, vineri, de Standard&Poor's la o treapta deasupra statutului de "junk", acesta fiind cel mai recent indiciu ca economia Rusiei se afla sub o presiune din ce in ce mai mare.

Presedintele Barack Obama si patru aliati-cheie din Europa - Franta, Germania, Italia si Marea Britanie - au cazut de acord vineri ca Rusia nu a indeplinit termenii acordului de la Geneva privind Ucraina, astfel incat isi vor coordona pozitiile intr-un raspuns care "va impune costuri" Rusiei, a afirmat Casa Alba. Guvernele europene au indicat si ele ca sunt gata sa treaca la actiune, fara a specifica despre ce actiuni este vorba.

Vineri seara, un reprezentant al administratiei Obama a declarat ca luni ar putea fi anuntate sanctiuni impotriva mai multor rusi, iar doi oficiali occidentali au afirmat ca Uniunea Europeana intentioneaza sa sanctioneze 15 rusi. Iar aproape de sfarsitul zilei, Casa Alba a facut publica o declaratie a Grupului celor Sapte in care se arata ca "ne-am pus de acord ca ne vom misca rapid pentru a impune noi sanctiuni Rusiei".

Discutiile dintre liderii europeni si americani au venit la sfarsitul unei saptamani in care directori ai gigantului rus de gaze, Gazprom, au trecut prin capitalele europene incercand sa obtina sprijin din partea clientilor si furnizorilor aratand ca Rusia si Europa sunt parteneri economici vechi care nu ar trebui sa lase crize temporare sa le rupa legaturile. 50% din compania Gazprom este detinuta de guvernul rus.

"Sanctiunile nu vor ajuta pe nimeni, nu ar afecta doar Rusia, ci si Germania, si intreaga Europa", a declarat Rainer Seele de la Wintershall.

Alexander Medvedev, numarul doi de la Gazprom, a declarat ca gigantul petrolier a facut tot ce ii sta in putere pentru a mentine aprovizionarea cu gaze atat pentru Ucraina cat si pentru Europa, dar ca se apropie timpul pentru un bilant financiar, facand aluzie la cele 18,5 miliarde dolari pe care, spune omul de afaceri rus, Ucraina le datoreaza. Cum poate o companie tranzactionata public, precum Gazprom, a intrebat Alexander Medvedev, sa isi mentina promisiunile contractuale si sa faca investitiile necesare cu un astfel de deficit de numerar de la un client alunecos? Probabil, a sugerat el, prietenii occidentali ai Ucrainei ar dori sa o ajute sa isi plateasca facturile restante.

Aproximativ un sfert din necesarul de gaze al Uniunii Europene provine din Rusia. Mai mult de jumatate din exporturile Rusiei merg catre Uniunea Europeana, iar 45% din importurile sale provin de la Uniunea Europeana, arata statisticile europene.

Niciun sector industrial european nu a sustinut atat de deschis Rusia ca industria energetica. Directorii de companii si-au exprimat public scepticismul cu privire la eficacitatea sanctiunilor, au facut lobby in spatele scenei pentru a le preintampina si au calatorit in Rusia, in cel putin o ocazie, pentru a se fotografia alaturi de presedintele Rusiei, Vladimir V. Putin. Iar rusii, in timp au minimizat public efectele sanctiunilor, au incercat sa-si exercite influenta la Bruxelles si in alte parti, spun reprezentantii grupurilor de interese.

Intr-un interviu publicat vineri, Gerhard Roiss, directorul executiv al furnizorului austriac de petrol si gaze OMV, care a lucrat cu Gazprom timp de cinci decenii, a firmat ca "nu se poate vorbi despre sanctiuni, daca nu se stie rezultatul acestor sanctiuni".

"Europa s-a dezvoltat in ultimii 50 de ani intr-o regiune unde avem o diviziune a muncii si o diviziune a resurselor, iar acest lucru inseamna, in termeni concreti, ca energia este importata din Rusia iar produsele - auto sau echipamente - sunt exportate de tarile europene in Rusia", a adaugat omul de afaceri austriac.

Roiss s-a intalnit saptamana aceasta cu directorul executiv al Gazprom, ocazie cu care si-au reafirmat legaturile de afaceri. Roiss a subliniat ca aceasta nu este prima criza politica cu care cele doua parti s-au confruntat. Anul in care gazul rusesc a inceput sa curga in Austria, 1968, a fost acelasi an in care sovieticii au invadat fosta Cehoslovacie. "Am avut situatii de criza de mai multe ori, dar daca te uiti peste cei 50 de ani, gazele naturale nu au fost folosite ca arma, iar noi nu ar trebui sa utilizam gazele ca arma", a spus reprezentantul OMV.

Inainte de conversatia telefonica intre liderii europeni si Obama, cancelarul Merkel i-a telefonat lui Putin, miscare ce pare sa fi fost un ultim avertisment pentru Moscva sa isi indeplineasca obligatiile asumate prin acordul incheiat la Geneva saptamana trecuta. Cateva minute mai tarziu, o declaratie transmisa de Kremlin a dat un inteles diferit conversatiei, spunand ca atat Putin cat si Merkel au cerut discutii tripartite cu privire la livrarile de gaze rusesti catre Europa prin Ucraina, noteaza NY Times.

Nu este clar daca acest lucru este un indiciu ca Putin se teme ca urmeaza sanctiuni dure, sanctiuni despre care liderii occidentali spun ca ar provoca mai mult rau economiei ruse, puternic dependente de petrol si gaze naturale, decat celei europene.

Turul lui Medvedev prin Europa si, ceea ce el a numit a fi, contactul constant cu comisarul european pentru Energie, Guenter Oettinger, sugereaza ca gigantul rus este ingrijorat.

Omul de afaceri rus a cerut Europei sa isi aminteasca faptul ca, timp de mai multe decenii, de-a lungul Razboiului Rece si a numeroaselor crize Est-Vest, Gazprom s-a dovedit a fi un furnizor de incredere si ca nu intentioneaza sa isi paraseasca clientii la nevoie.

"Nu planificam sa taiem gazul pentru Ucraina. Am vrea doar sa primim bani pentru gazul pe care il vom livra", a declarat Medvedev.

Sa nu uitam insa ca in 2006 si mai ales in 2009, in timpul conflictelor dintre Ucraina si Rusia iscate de litigiile privind pretul gazelor naturale, clientii europeni au avut probleme cu livrarile, probleme pentru care Gazprom a acuzat Ucraina ca ia din livrarile destinate Europei pentru a-si satisface propriile nevoi.

"Niciodata nu au existat, nu exista si nu vor exista planuri de a taia" livrarile, a declarat Medvedev referindu-se la situatia actuala. Reprezentantul Gazprom a dat si un motiv pentru asta: "suntem mult prea dependenti de fluxul de numerar dinspre Europa".

Afacerile rusesti, sa nu mai vorbim de rusii bogati care si-au cumparat proprietati peste tot in Europa - de la Londra si localitatile frantuzesti, pana la Berlin si orasul spa ceh Karlovy Vary -, sunt implicati nu doar in piata energiei si in pietele financiare din Europa. Orice suporter de fotbal a putut sa vada in meciurile din Liga Campionilor din aceasta saptamana ca Gazprom este unul dintre principalii sponsori ai acestui sport in Europa. E greu insa de spus daca asta a adus companiei o separare a imaginii sale de cea a guvernului rus.

Presiunea a crescut semnificativ si pentru afacerile germane, fata de ce se intampla la sfarsitul lunii martie, cand Joe Kaeser, directorul executiv al Siemens, se intalnea cu Putin. Kaeser nu a fost admonestat direct de cancelarul german pentru aceasta vizita, insa doua zile mai tarziu, cand Kaeser si Angela Merkel au participat la semnarea unor noi contracte cu China, aceasta s-a comportat foarte rece.

O alta companie europene cu interese in aceasta privinta este British Petroleum. BP are o participatie de 19,75% in Rosneft, gigantul petrolier rus. "Vom monitoriza situatia si, in mod clar, suntem dedicati investitiilor noastre in Rusia", a declarat Toby Odone, un purtator de cuvant al BP. "Oamenii ne tot cer sa speculam asupra a ceea ce s-ar intampla daca o sanctiune sau alta ar fi impuse, si nu vom face asta. Asa cum stau lucrurile in acest moment, interesele noastre in Rusia nu au fost afectate de masurile care au fost impuse pana acum", a adaugat reprezentantul BP.

Roiss a mai aratat ca a vorbit cu oficiali "la nivel european si la nivel national", adaugand ca "aceasta nu este o problema de lobby, tine de a spune ceea ce crezi".

"Feedback-ul pe care il primesc cand vorbesc cu politicieni, de oriunde ar fi, este ca oamenii vad ca aceasta este o chestiune destul de vasta pe care nu ar trebui sa o amestecam prea mult in politica", sustine directorul executiv al OMV.