Piata vinului din Romania se consolideaza si se deschide, dar nu e inca matura. S-a produs un salt calitativ al vinurilor romanesti care ajung sa concureze vinurile bune internationale. Consumatorul roman de vin are inca multe “sabloane” si mituri, fie exagereaza rolul nefast al sulfitilor - sulful se foloseste din cele mai vechi timpuri in producerea vinului -, fie respinge apriori vinurile de import, fie are in cap ideea ca vinurile din magazin sunt “tratate” chimic si, deci, nu ar fi “naturale”. Legea interzice insa cu desavarsire orice adaos chimic in vinurile cu denumire de origine controlata si nici un producator serios nu ar risca un proces penal din aceasta cauza. Florin Bejan de la Vinexpert si “judecatorul” de vinuri Catalin Paduraru vorbesc despre vin si piata de vin din Romania.
Ideile principale:
Mitul vinului natural, fara sulfiti.
Catalin Paduraru: Exista, din nefericire, nu doar acest mit, ci o serie intreaga de mituri despre vin. Ele circula, sunt intr-un folclor cu viteza mare de propagare si cu raspandire mare. Sulful, in sine, e folosit de cand se face vin pentru vinul care trebuie prezervat macar o perioada de timp. Cu cat calitatea strugurelui e mai buna, cu cat procesul de vinificatie e mai riguros condus, cu atat cantitatea de sulfiti e mai mica. Nu pot trece peste faptul ca si in gospodariile taranesti se folosesc astfel de substante si va asigur ca aceasta cantitate folosita intr-o vinificatie empirica e mai mare decat acolo unde exista control si limite impuse de lege.
Florin Bejan: Clientii intreaba: aveti vinuri fara sulfiti? Chestiunea este ca pana la urma nici macar nu e cel mai mare - sigur, in cantitatile, dozajele corecte - cel mai mare rau care se poate intampla. Ce se intampla cu vinurile produse de producatorii mici sau pentru consum propriu sau local, din hibrizi?
Catalin Paduraru: Orice adaos chimic in vinul cu denumire de origine controlata e penal. In orice vin cu denumire de origine controlata e interzisa prin lege orice aditie de orice tip - in Romania, in sistemele similare din Uniunea Europeana sau bineinteles cele care au o circulatie internationala si se supun acestor reguli. Lucrul cel mai simplu de facut pentru cineva sceptic este sa duca un vin la un laborator independent si poate imediat determina inceperea urmaririi penale pentru cei care au facut lucrul acesta. O spun cu toata seriozitatea, desi riscam sa ne atragem critici, poate chiar antipatii: relatiile de munca de astazi intre vinificator si angajator nu mai sunt ca pe vremuri, de tip marital, matrimonial. Nu mai stau oamenii angajati 25-30 de ani, deci nu mai impart neaparat aceleasi optiuni, daca ar fi vorba despre derapaje in procedura. Asadar, niciun vinificator care isi doreste un nume nu ar accepta sa aiba un dosar penal pentru o astfel de practica. Sigur, sunt tot felul de lucruri care se intampla in zona inferioara a ofertei. Cumva, nu e treaba noastra - de aceea exista selectioneri de vinuri, magazine specializate. Exista o comunitate din ce in ce mai bine inchegata a iubitorilor de vin care incearca sa se informeze. In absenta informatiilor, evident, este greu sa ocolesti necazurile.
Florin Bejan: E foarte important sa ai un tracking integral al modului in care este vinificat un produs. Nu ne legam doar de chestiunile cu sulfitii, aceasta nu este singura "nenorocire" care se poate intampla, daca e sa ne gandim la un derapaj de la conditiile legale si profesionale de vinificare. Pana la urma, pornesti de la calitatea strugurilor. In momentul in care ai struguri de calitate, un proces de vinificare corect, igienic, intr-o crama dotata corespunzator, cantitatea de sulfiti care se utilizeaza este una destul de mica. Din nefericire, ingeram sau respiram sau ne imbracam cu lucruri cel putin, daca nu mult mai dubioase in fiecare zi. Nu facem apologia sulfitilor. Ii putem considera cel mai mic rau necesar.
Catalin Paduraru: Oricum suntem intr-o situatie paradoxala. Niciunul dintre noi nu vinifica, niciunul nu are terenuri cu vita de vie. Eu, ca educator, formator de piata, Florin ca selectioner doar incercam sa traducem putin. Nu e neaparat menirea noastra.
Despre International Wine Contest Bucharest.
Catalin Paduraru: Suntem, din nefericire, la o distanta destul de mare in intelegerea unui concurs international de vinuri. Nu este vina nimanui, este un dat istoric, foarte putini oameni stiu cum arata un concurs de vinuri si cum arata unul desfasurat sub egita OIV - Organizatia Internationala a Viei si Vinului. Rigoarea si procedura sunt cele care inlatura prejudecatile subiective, e foarte important. Structura panelului de judecata, felul in care se elimina notele extreme sunt elemente care, odata cunoscute, ar intari increderea publicului intr-un astfel de concurs. Pe de alta parte, concursul international de vinuri de la Bucuresti este un succes, nu are echivalent nici in istorie, nici in regiunile apropiate. Au fost 720 de vinuri inscrise din intreaga lume, inclusiv din China. Am avut jurati din foarte multe tari, oameni care sunt ori educatori in vinuri, ori formatori de opinie, ori scriitori despre vin. Cred ca in momentul de fata se prefigureaza un nou pol de influenta in aceasta parte a Europei, anume acest concurs care, intr-un fel sau altul, judeca vinurile aflate in flotatie sau in concurenta aici pe piata din Romania. Trebuie sa mai spunem ca eu, ca persoana, nu reprezint in niciun fel industria romaneasca de vinuri si in niciun caz nu am parti-pris-uri cu producatorii romani, pe care doar din dragoste de vin ii sustin si ii iubesc, si ii promovez. Dar acest concurs e expresia pietei. Sunt vinuri care vin din toata lumea si care intra in concurenta cu vinurile romanesti. Faptul ca vin din ce in ce mai multe vinuri din strainatate poate sa ii sperie pe unii, dar va asigur ca e in beneficiul consumatorului, in ultima instanta. Sigur, au venit multe vinuri pe filiera directa din strainatate, evident producatori romani si-au trimis vinurile, dar sunt si multi selectioneri, importatori care reprezinta multe crame din strainatate si care au trimis vinurile, cu onestitate, in incercarea de a le valida pe aceasta piata de catre acest juriu. Nu e intamplator, de pilda, faptul ca Vinexpert a obtinut al treilea an la rand titlul de cel mai bun selectioner din Romania. E vorba de vinuri din portofoliul marilor crame din strainatate care sunt validate si la alte concursuri internationale, cam cu aceleasi punctaje.
Florin Bejan: Din selectia Vinexpert - care numara cateva mii de etichete - noi am trimis de obicei cate 40-50 de mostre din vinurile cele mai ieftine, din gama 20 - maxim 40 de lei pret de retail la raft, deci cu tot cu TVA, un pret absolut accesibil. De aici se pot desprinde mai multe lucruri. Rezultatele sunt cele pe care le-a spus si Catalin, anul acesta am luat 31 de medalii. Vinuri relativ ieftine din aproape toate zonele lumii. Ideea de baza in toata povestea este ca se poate obtine calitate la preturi rezonabile. Aceasta e foarte important, nu e impotriva producatorilor romani. Pentru ca Vinexpert are o relatie buna cu ei, suntem intre cei care incurajam - chiar am lansat de curand un proiect care isi propune, impreuna cu producatori de top, sa creasca consumul de vin de calitate superioara si consumul de vin romanesc de calitate superioara. Intre intrebarile pe care le-am primit astazi in cadrul intalnirii facute de voi, multa lume si-a pus problema ca da, exista o crestere evidenta a calitatii vinurilor romanesti, a numarului de crame preocupate de zona de calitate superioara, dar ele sunt relativ scumpe, nu sunt accesibile... Aici trebuie sa fim foarte corecti. Daca le comparam cu vinuri din Chile sau Languedoc, diferenta e mare, sunt conditii total diferite, trebuie sa fim corecti. Si mai e ceva, sunt piete interne care la randul lor faciliteaza consumul de vin de calitate, sunt piete educate. Sunt doi producatori de top din Languedoc care au devenit tigri ai Frantei si ambii exporta foarte mult, dar nu uita care e baza de consum intern, care pentru vinul lor de calitate inalta e foarte mare. Atunci, noi cand ne ducem la producatorii romani si le spunem ca ar trebui sa fie ceva mai bune vinurile bune, raspunsul este da, ar trebui - stim cu totii asta, si dansii stiu. Pe partea cealalta, ar trebui sa si crestem interesul. Unii dintre consumatorii romani ar avea lejeritatea pecuniara sa consume vinuri mai bine. Aici e vorba de educatie, pentru ca daca o patura aspirationala destul de mare de astfel de potentiali consumatori ar migra catre vinuri de calitate, in detrimentul vinurilor de calitate mai slaba, in timp, evident ca am ajunge si la preturi mai bune. (...) Fiind mai multi, vei avea niste volume interne care sa-ti permita sa faci mai mult, sa investesti, sa rentabilizezi.
Catalin Paduraru: Dincolo de faptul ca acest concurs atribuie o placheta pe care producatorul sau distribuitorul si-o pune frumos la birou sau la punctul de desfacere, el incearca sa transmita un mesaj cumparatorului. De cele mai multe ori, cumparatorul se afla in fata unui raft, nu intotdeauna intr-o zona cu vanzare asistata - in fata unui raft unde e pierdut printre etichete si unde poate sa vada un semn al concursului international de vinuri, semn aplicat pe sticla. Si vede ca a trecut prin filtrul unor specialisti. E foarte important lucrul acesta, sa fim atenti la aceste semne. (...) Niciodata nu o sa poti intelege o carte foarte buna fara sa citesti alte multe carti, fara sa tii cont si de referintele criticilor, fara sa ai o baza de la care incetul cu incetul sa incepi sa vezi varful muntelui. Si la vin e la fel. Daca ar mai disparea putin din distanta aceasta dintre omul specializat si public, lucrurile ar fi mai simple. Din nefericire, in momentul de fata inca functioneaza un egal nedrept intre notorietate si calitate, care nu sunt neaparat egale. De aceea, crame mici care se inscriu in concurs sau vinuri care vin prin importatori si care sunt necunoscute publicului din Romania pot capata aceste distinctii care pot fi usor recunoscute in piata si cred ca aceasta poate fi un ajutor pentru publicul din Romania.
Ce inseamna un selectioner de vinuri?
Florin Bejan: Realizeaza o selectie pe diverse paliere de preturi, din diverse zone reprezentative, o selectie cat mai corecta in raport calitate-pret si cat mai completa. E foarte complicat sa-ti faci o cultura a vinului daca alegi o regiune si bei numai vinuri din acea regiune, ramai captiv intr-un anumit sistem. Un selectioner primul si cel mai important lucru pe care il face e acesta: se bazeaza pe experienta, pe participarea la targuri, concursuri, intalniri internationale - noi, de pilda, lucram si nu niste critici de vin, Catalin ii cunoaste probabil pe toti, cu care lucram pe diverse zone. (...) E foarte complicat, chiar daca participi la foarte multe targuri internationale, sa te duci sa alegi din zeci de mii de etichete, la un raport pret-calitate corect, fara sa ai un filtru minim.
Vinexpert acopera si o latura pedagogica. In momentul de fata poti parcurge cam toate regiunile majore producatoare de vin din lume, poti testa gusturi separate. Sunt vinuri care nu se canibalizeaza, sunt redundante. E foarte important sa ai un loc de acest tip. Nu e nimeni vinovat ca piata are o usoara intarziere, dar, realist privind lucrurile, pasii care s-au facut incepand din 1990 sunt extraordinari. Numai prezenta noastra intr-un astfel de punct de comunicare arata ca lucrurile s-au schimbat si ca exista un apetit pentru cunoastere. Ca exista polemici, neintelegeri - foarte bine, din lucrurile acestea se vor naste probabil, incetul cu incetul, practici si de ofertare, si de consum din ce in ce mai bune.
Despre segmentele pietei de vin.
Florin Bejan: Gradul de maturitate al pietei noastre e relativ redus. Facem zeci de degustari cu parteneri interni sau externi in fiecare an, la cel mai inalt nivel de calitate, comentat de oameni cu prestigiu in domeniu, care sigur ca-i ajuta pe cei care participa sa-si formeze o idee despre ce ar trebui sau nu sa consume. Asta nu e un efort pe care sa-l faca doar un comerciant, trebuie sa-l faca toata piata. Pe de alta parte, e importanta aceasta segmentare a drumului dintre producator si consumatorul final. In pietele mature, exista niste reguli si atributii foarte precise - ce face producatorul, un negociator sau selectioner, un distribuitor etc. La noi, exista si dorinta aceasta de a incerca sa le faci singur pe toate. Daca Vinexpert si-ar propune sa intre in productia de vin, primul lucru pe care l-as face ar fi sa renuntam sau sa vindem partea de selectie. Pentru ca nu poti sa spui ca "sunt foarte obiectiv, voi alege numai vinuri de cea mai buna calitate". Fiecare ar trebui sa faca ce stie mai bine. (...) Nu e exclus ca o crama sa aiba un marketing intern, dar niciunul dintre producatorii externi cu care lucram nu are un site cu vanzare, la preturi de producator. E si normal, el negociaza in functie de piete... M-am intalnit recent cu aceasta intrebare, de ce avem un vin din Noua Zeelanda mai scump decat pe site-urile din Marea Britanie, sa spunem. E foarte simplu: nu avem de la bun inceput, la nivelul nostru de consum, cum sa obtinem preturile cum se obtin pe o piata extrem de puternica precum Marea Britanie. Cand fiecare isi face treaba lui, la final ajungi si la un nivel mai ridicat de cunoastere, dar si de satisfactie a consumatorului final. Daca eu imi propun sa vand de la crama totul, voi avea o mare problema, pentru ca nu o sa reusesc.
Catalin Paduraru: Suntem una dintre putinele tari producatoare de vin, daca nu singura, care nu uzeaza de canalele publice, acelea pe care le platim cu totii, in a educa oamenii in sensul cel mai bun al cuvantului. Sa indulcim termenul - edutainment, nu educatie. Sa educam publicul, sa-i dam informatiile de care are nevoie. Dupa un astfel de ciclu educational, va spun sigur ca piata ar arata cu totul altfel. Pe de alta parte, dl Florin Bejan vorbea de subiectivitatea in analiza. La editia de anul acesta a International Wine Contest Bucharest am introdus pentru prima data in Romania un sistem de verificare a probelor de vin. Am adus un analizor eonologic, am analizat cateva sute de probe din concurs. Acum s-au decernat premiile. Peste sase luni ne ducem in piata si luam din nou probele premiate, dar de data aceasta de la raft. Si le analizam din nou. Orice derapaj, orice element care nu mai seamana cu analizele initiale va fi penalizat si comunicat. In felul acesta ce incercam? Sa dam siguranta oamenilor ca vinurile care sunt in concurs sunt aceleasi pe care le gasesc si la raft. Si daca in privinta vinurilor din strainatate nu prea se intampla genul acesta de necazuri, la vinurile din Romania macar exista suspiciunea pe care noi vrem sa o inlaturam. (...)
Am observat in anumite comentarii un soi de visceralitate, de pornire din resorturi mai greu de inteles pentru cei care iubesc cu adevarat vinul. Lumea vinului e o lume placuta, relaxata, chiar daca apar probleme ele pot fi rezolvate cordial, fara rea intentie. Intrebarile pot fi puse si cu eleganta in zona vinului.
Intrebarile in primul rand ar trebui sa fie intrebari. In momentul in care sunt retorice si fiecare va spune adevarul pe care il considera absolut, nu se va ajunge la niciun progres. (...)
Chiar si consumatorii avizati s-au segmentat in doua categorii.
Florin Bejan: Sunt cei sa spunem extrem de nationalisti - tot ce aducem de afara sunt niste prostii, iar lucrurile sunt evident departe de aceasta afirmatie. Sau orice ar fi eu degust doar vinuri din Romania - si atunci nu poti sa le compari cu nimic. De partea cealalta, sunt cei extrem de "suparati" pe vinurile nationale care nu se stie ce nu au facut si ar trebui sa faca, sunt overpriced. Multe din aceste atitudini ar trebui sa se intalneasca undeva la mijloc. Pentru ca a spune ca vinurile romanesti premium sunt prea scumpe pentru calitatea oferita, trebuie sa cunosti destul de bine ce se intampla in cealalta parte. Nu sa iei numai extremele, sa iei piete favorizate in mod clar de conditiile lor climaterice sau geografice si sa comparam ce se intampla pe batranul continent in general, nu doar in Romania. Trebuie sa tii cont de volumele de consum, cum se ajunge la preturile respective. Nu doar sa afirmam un lucru sau altul.
Piata romaneasca e deschisa.
Catalin Paduraru: Sunt unii care se uita cu admiratie deosebita la concursurile de vin din Bulgaria sau Ungaria. Foarte frumos, e bine ca exista, noi ne-am propus sa le depasim. In Ungaria se beau vinurile unguresti, punct - nu luam exceptiile din unele restaurante. In Bulgaria situatia este similara. Deci, in aceasta parte a Europei, suntem o piata foarte interesanta, tentanta. Poate parea o usoara sperietoare pentru producatorii romani venirea vinurilor din strainate. Nu, spun clar, raspicat: vinurile din Romania vor fi din ce in ce mai bune exact in aceasta piata in care vor intra vinuri bune din strainatate. Dupa ce se regleaza si mecanismele economice ale pietei, cu siguranta ca o parte dintre producatorii romani vor gasi de cuviinta sa si exporte. Sa ne intelegem, niciunul dintre noi nu are competente in a promova exportul. (...) La fel cum nu a facut nimeni nimic pentru performantele Simonei Halep, si eforturile vinarilor romani sunt individuale. Si, pana la urma, poate asa trebuie sa fie. Mai putin zona in care autoritatile statului ar putea sa inceapa programe cu bataie lunga si cu tinte vizibile, sa stim si noi unde sa fim urmatorii 25 de ani, ca producatori, ca piata. Altfel, riscam, in aceasta batalie national vs. import, sa avem o piata cu comportamente aberante si in care sa scapam oameni, mai ales tineri, catre bauturi unele dintre ele invalidate din punct de vedere al calitatii intrinseci, bauturi care nu trebuie decat sa fie foarte reci. Sau foarte tari.
Cum ar trebui sa se comporte vanzatorul de vin.
Florin Bejan: Foarte multi consumatori romani au deja sabloanele facute, sunt convinsi ca stiu ei cel mai bine. (In momentul cumpararii) nu e vorba de o competitie. Vrei sa afli? Abandonezi sablonul, pui intrebarile pertinente, incerci sa afli ocazia pentru care cumperi vinul respectiv, in compania cui il bei si care e bugetul. Si exista o schema logica prin care vanzatorul poate sa ajunga la rezultatul pe care, cumva, poate si-l doreste respectivul cumparator. Dar nimic nu se poate fara putina carte, iar cartea de vinuri e la indemana tuturor.
2
4
