VIDEO INTERVIU Greg Konieczny, Fondul Proprietatea: Din perspectiva reformelor, decizia de a nu incheia un nou acord cu FMI ar fi negativa / Vedem un moment foarte bun de crestere a economiei / E foarte surprinzator ca se infiinteaza firme speciale doar pentru un studiu de fezabilitate

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Marţi, 24 iunie 2014, 15:41 Economie | Companii

Greg Konieczny
Foto: Hotnews
Decizia de a nu incheia un nou acord cu FMI "ar fi negativa" din perspectiva reformelor necesare, spune managerul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Konieczny remarca un "moment foarte bun de crestere a economiei romanesti", dar denunta deciziile unor companii cu capital de stat de a cheltui sume uriase pentru studii de fezabilitate. Konieczny vorbeste si despre faptul ca oficialii FMI au fost deranjati de modul in care a fost schimbat managementul corporatist de la unele companii de stat.

  • Interviul VIDEO INTEGRAL




Rep: In urmă cu câteva săptămâni aţi anunţat că veti contestaţi decizia de înlocuire a conducerii Companiei Aeroporturi Bucureşti. De ce?
Greg Konieczny: In primul rând, există această legislaţie de guvernanţă corporativă care ar trebui să fie implementată în toate companiile controlate de stat. Am avut-o implementată înainte în Compania Aeroporturi Bucureşti. Această legislaţie presupune un proces adecvat d
 
- Este vicepreşedinte executiv, Templeton Emerging Markets Group şi Administrator de Fond al Fondului Proprietatea (FP)
Lucreaza la Templeton din 1995 şi acopera Europa Centrală şi de Est, mai puţin Rusia.
- Inainte de Templeton, a fost directorul Capital Market Transactions la Bank Gdanski SA, una dintre cele mai mari institutii financiare poloneze la acel moment
- Master in economie si comert exterior la Universitatea din Gdansk
 
 
​Carte de vizita Greg Konieczny
e selecţie înainte de o schimbare a conducerii sau când în boardul de conducere sunt introduşi noi membri. Şi, în mod clar, de data asta nu am avut de-a face cu aşa ceva. N-am văzut niciun motiv pentru care managementul şi boardul să fie schimbate, mai ales dată fiind performanţa lor foarte bună. Anul trecut, profitul net a fost cu 40% mai mare decât cel din anul precedent. De asemenea, privind la munca pe care a depus-o conducerea, existau date care vorbeau de o îmbunătăţire semnificativă a profitului şi-n cursul acestui an. Pur şi simplu n-am putut înţelege urgenţa în a face aceste schimbări, şi nici nu cunoaştem calitatea înlocuitorilor, comparativ cu cei precedenţi.

Rep: Ce s-a întâmplat cu această contestaţie? Aţi obţinut vreun rezultat până acum?
Greg Konieczny: Am cerut Curţii, în primul rând, suspendarea acestor decizii şi, în acest caz, Curtea nu ne-a dat dreptate, dar acum contestăm întregul proces de a face aceste schimbări, care, din perspectiva noastră, par mai degrabă "o lovitură de palat" ("coup" in original - n.red.) decât o schimbare a conducerii şi apoi a companiei.

Rep: Aveţi vreo explicaţie pentru această lovitură?
Greg Konieczny: Nu. Aşa cum v-am mai spus, nu am înţeles-o, mai ales noi că nu am văzut nicio greşeală în deciziile conducerii anterioare şi nimeni nu ne-a arătat vreo dovadă care să ne facă să credem că se întâmpla, într-adevăr, ceva rău în companie – din punctul nostru de vedere, era exact pe dos. Au reziliat sau au schimbat un număr de contracte care chiar erau păguboase pentru Compania Aeroporturi Bucureşti.

Rep: Am mai văzut genul acesta de comportament din partea Guvernului român în ultimele două luni şi în cazul altor companii de stat, unde a fost revocat managementul privat. Cum caracterizaţi acest comportament al Guvernului?
Greg Konieczny: S-a întâmplat şi în timpul guvernării anterioare. Una peste alta, dacă ar fi să caracterizăm îmbunătăţirea acestei conduceri corporative, vedem doi paşi înainte, unul înapoi. Acesta a fost, cu siguranţă, un pas înapoi. Dar lucrăm la asta şi sperăm să schimbăm această stare de fapt foarte repede şi să avem un board şi o echipă de management corespunzătoare la vârful Companiei Aeroporturi, care să o poată conduce spre poziţia de lider al pieţei româneşti şi al celei regionale, unde, de altfel, ar şi trebui să fie.


Rep: E posibil ca una dintre explicaţiile acestui comportament să fie faptul că ne aflăm în an electoral?
Greg Konieczny: Sunt aici de 4 ani şi sunt alegeri în fiecare an. Am avut deja 5 guverne diferite şi întotdeauna există scuza <<Ok, suntem în an pre- sau post- electoral>>. Dar ce cred că ar trebui cu adevărat făcut e să separăm cu adevărat performanţele şi managementul bordului de control al companiilor de stat de politică. Aceasta este, de fapt, şi ideea de la care a pornit această legislaţie a guvernării corporative. Parţial, a funcţionat şi există şi exemple pozitive, dar, cum am spus, în funcţie de ministere, de interesul pe termen scurt al diferiţilor acţionari, mai pot exista distorsiuni. Din punctul nostru de vedere, dacă e să analizăm performanţele tuturor companiilor de stat din portofoliul nostru, există îmbunătăţiri semnificative în profitabilitate. Iar această profitabilitate crescută înseamnă că aceste companii devin mai valoroase pentru stat, dar şi produc mai multe dividende pentru bugetul statului.

Rep: Aţi avut o întâlnire cu troica FMI - Banca Mondială – Comisia Europeană - luna trecută?
Greg Konieczny: Da. Avem întâlniri mult mai dese de-atât cu ei şi considerăm că am cooperat foarte bine cu ei. Ne completăm reciproc eforturile, pentru că, pe de o parte, ei vin cu diferitele politici pe care guvernul trebuie să le implementeze, iar de cealaltă parte noi le putem spune care este cu adevărat stadiul implementării lor.

Rep: Vă întreb de această întâlnire pentru că, în afară de dvs, de o parte din societatea civilă şi de o parte a presei, această Troică este unul dintre gardienii acestei guvernări corporative. Au înţeles ei ce se întâmplă în România?
Greg Konieczny: Au înţeles, şi încă foarte bine! Le-am adus la cunoştinţă toate aceste evoluţii, şi cele pozitive, şi cele negative şi în trecut, şi acum, când respingem toate modificările recente în toate companiile din portofoliu. Şi, ar trebui să-i întrebaţi pe ei, dar în cursul întâlnirilor noastre, s-au arătat extrem de deranjaţi, în special în privinţa a ceea ce s-a întâmplat în cazul Companiei Aeroporturi Bucureşti.

Rep: I-am văzut plecând înainte fara un review. Credeţi că ce s-a întâmplat în unele companii de stat – nu doar în cazul Companiei Aeroporturi Bucureşti – e unul dintre motivele acestei plecări premature?
Greg Konieczny: În mod cert. În mod normal, pleacă dintr-o ţară după astfel de misiuni şi trag câteva concluzii şi fac comentarii despre felul în care programul progresează. De această dată, această guvernanţă corporativă a fost unul dintre motivele pentru care au decis să amâne analiza acestui acord recent. Noi credem că au de gând să-i acorde guvernului mai mult timp să corecteze ce a fost făcut greşit, împotriva principiilor acestei legislaţii.

Rep: Vorbind de companiile de stat, care este poziţia dvs în privinţa intenţiei guvernului de a transfera autorităţilor locale, practic pe gratis, acţiuni la Portul Constanţa?
Greg Konieczny: În ceea ce priveşte Portul Constanţa, din punctul nostru de vedere, cel mai important proiect al companiei este listarea pe bursă. Ce are de gând să facă Guvernul cu propriile acţiuni – dacă le transferă gratis autorităţilor locale sau le cer ceva în schimb – e, pentru noi, o problemă secundară. E decizia guvernului şi, din punctul nostru de vedere, nu vrem să ne implicăm în asta. Pentru noi, cel mai important e luarea unei decizii de a lista compania. Sprijinim puternic acest lucru şi ne bucurăm să sprijinim guvernul şi autorităţile locale în acest proiect.

Rep: Dar dacă Guvernul decide să nu vândă acţiunile pe bursă ci să le dea autorităţilor locale, vă veţi vinde acţiunile?
Greg Konieczny: Dacă totuşi compania nu va fi listată pe bursă, atunci va fi foarte dificil să facem ceva cu proprietăţile noastre. Şi, e totodată dificil să ne gândim şi la o evaluare corectă a acţiunilor companiei. Cred, însă, că, din punctul de vedere al transparenţei companiei, al operaţiunilor ei şi al veniturilor pe care le generează prin operatorii portuari, e foarte important să avem mai multă transparenţă şi o mai bună informare a opiniei publice, atât în ceea ce priveşte ce se întâmplă în companie, cât şi în privinţa taxelor pe care portul le colectează de la operatori, pentru că aici putem vedea o mare îmbunătăţire pentru port.

Rep: În aprilie aţi spus că la Complexul Energetic Oltenia aţi întâlnit cel mai ineficient management de până atunci. De ce?
Greg Konieczny: Nu ştiu de ce, eu pur şi simplu o spun pe şleau. Trebuie să recunosc că, dintre cele mai mari companii din portofoliul nostru, aceasta este compania în care nu am reuşit să producem cu adevărat o schimbare, aşa cum a fost cazul în alte companii. Şi înţeleg că e ceva ce vine din trecut. Nu trebuie ignoraţi nici minerii, istoria protestelor lor în România, dar şi faptul că există încă multă influenţă politică şi multe interese în jurul acestei companii. Adevărul este, din punctul nostru de vedere, că dacă nici unul dintre planurile de restructurare ce ar permite scăderea costurilor nu este aprobat aşa cum ne-am înţeles acum doi ani, atunci compania e mai aproape de insolventa decât de a fi listată pe bursa de valori. Şi, dacă te uiţi la valoarea acestei companii în portofoliul nostru, a trebuit să o reducem cu peste 70% în 15 luni. Iar asta spune totul.

Rep: Rămânând în acest domeniu al companiilor de stat, cum vedeţi numeroasele studii de fezabilitate, în care sunt băgaţi bani cu nemiluita – milioane şi milioane de euro – cum le vedeţi? Pentru că noi ne-am obişnuit să le considerăm, uneori, drept modalităţi de a fura, pur şi simplu, banii.
Greg Konieczny: N-aş prea vrea să folosesc cuvântul pe care l-aţi folosit dumneavoastră, dar e în mod cert foarte surprinzător pentru noi să constatăm că se înfiinţează firme speciale doar pentru a face un studiu de fezabilitate. Noi ne-am pus la dispoziţia Guvernului, ne-am oferit sprijinul şi puteam face acele studii la un cost de 10 – 20% din cât aveau ei de gând să plătească companiilor create special pentru centrala de la Tarnita sau cablului subacvatic spre Turcia. Şi ne-am opus, de asemenea, ideii ca o companie de stat să contribuie cu bani la acest proiect. Iar acesta e un caz clasic de „ai furat/te-am prins”. Deci, la cum o vedem noi, e clar că nu asta e calea de urmat în astfel de proiecte, iar estimarile arată că preţul acestui studiu de fezabilitate e pur şi simplu nebunesc.

Rep: Pot să ghicesc răspunsul pe care l-a dat Guvernul propunerii dvs?
Greg Konieczny: Da, cred că puteţi (râde).

Rep: În acest an, sau în anul următor, plănuiţi să vindeţi acţiuni companiilor de stat?
Greg Konieczny: Nu pot comenta în cazul companiilor listate la bursă pentru că, atunci când avem un anunţ de făcut, trebuie să îl facem public. Am plasat recent o parte din detinerile noastre din Romgaz şi e posibil să mai facem tranzacţii similare şi în viitor, dar cred că principalul obiectiv al Fondului în strategia sa rămâne acelaşi – să creăm plus-valoare pentru acţionarii noştri. Iar una din căile de a face asta e să creştem lichidităţile în portofoliul nostru. Iar cash-ul, este, desigur, cea mai mare lichiditate, pe care apoi o putem folosi pentru buy-back şi distribuire către acţionarii noştri.

Rep: Iar asta prefaţează următoarea mea întrebare: care este strategia dvs pentru anul următor. Vă consolidaţi performanţa în companiile în care deja sunteţi acţionari, sau veţi căuta noi investiţii?
Greg Konieczny: Momentan nu suntem în postura de a face noi investiţii pentru Fond. Principalul motiv este diferenţa dintre valoarea de activ net a Fondului şi evaluarea de pe bursă şi preţul acţiunilor. Momentan diferenţa e de peste 30% şi ne e imposibil să justificăm orice nouă investiţie. Deci, până mai reducem din diferenţă, şi, sperăm în acelaşi timp să creştem net-activul per acţiune, nu vom mai face noi investiţii. Tot cashul pe care-l vom genera va fi folosit ori la buy-back, ori va fi distribuit către acţionari. Iar o parte importantă a strategiei e o bună listare la Londra, care noi credem că va aduce noi investitori în Fond şi va creşte cererea şi, sperăm, după asta, vom reuşi să justificăm noi investiţii. Dar acesta este principalul instrument pe care am vrea să-l folosim în acest an pentru a reduce semnificativ acest discount.

Rep: Dacă tot vorbim de investiţii noi, de capital, vedeţi investiţii venind în România din regiune? Din Rusia, din Ucraina? Pentru că sunt multe discuţii despre capitalul care părăseşte aceste ţări şi intră, uneori, în România...
Greg Konieczny: E adevărat. Vedem asta în mod regulat cind prezentam Fondul în Europa şi Statele Unite. De fiecare dată când mergem să prezentăm Fondul sau facem conferinţe vedem un număr de noi investitori care apoi devin acţionari; România e acum o piata de frontiera, iar acum această clasă de active e martora unui mare aflux de capital, la nivel global. România fiind o parte importantă a indicelui, o parte în creştere, e în mod clar un beneficiar. Performanţa pieţei a fost relativ puternică în comparaţie cu alte pieţe pentru mai mult de un an, deja, şi credem că asta va continua. Un alt fel de a privi acest lucru e Ziua Investitorului – organizăm, pentru investitorii şi acţionarii noştri, o dată la 6 luni mari conferinţe – următoarea este la sfârşitul acestei săptămâni – şi vom avem o audienţă record. Atât în ceea ce priveşte corporaţiile locale şi străine, dar şi în privinţa dimensiunii fondurilor controlate. Acum vorbim despre peste 900 de miliarde de euro sub managementul oamenilor care vor participa la această conferinţă – sunt peste 200 de investitori. Iar această audienţă record arată şi că interesul pentru România e în creştere.

Rep: Sunt aceştia bani siguri? Sau vorbim de bani care vor pleca din România?
Greg Konieczny: Banii sunt întotdeauna buni. Cred că cel mai important e să atragi cu adevărat pe cineva şi să îndrepţi atenţia investitorilor spre România. Sunt multe ţări care încearcă să facă acelaşi lucru, iar România trebuie să lupte cu ele. Deci nu prea contează ce fel de bani intră în piaţă, câtă vreme ei sunt reali. Investitorii au strategii diferite – unii se canalizează mai mult pe investiţii pe termen scurt, alţii pe termen lung, dar nu cred că cineva poate clasifica banii „Ok. Banii aceştia sunt buni, banii aceştia sunt răi.” Banii sunt buni.

Rep: Care sunt domeniile economice care sunt, în opinia dvs, cele mai atrăgătoare pentru investitori, fie ei locali sau străini? În afară de energie, desigur şi agricultură – despre care vorbeşte toată lumea.
Greg Konieczny: Suntem in principal investitori în companii listate. De aceea cred că este foarte important, pentru Guvern, dar şi pentru antreprenorii privaţi să aducă mai multe companii pe bursa şi-n felul acesta să le permită investitorilor să aibă acces şi către alte domenii în plus faţă de bănci şi energie – acestea sunt principalele sectoare listate acum. Şi sunt, în mod cert, multe oportunităţi în agricultură. Dar mai sunt oportunităţi extraordinare şi-n domeniul serviciilor, în domeniul IT.

Rep: Cred că sunt multe companii care ezită să se listeze. De vină sunt mai mulţi factori, dar unul dintre ei este lipsa optimismului – pentru că, deşi vedem cifre macroeconomice bune – rezultatele în economia reală se lasă, încă, aşteptate. Cum explicaţi această întârziere între performanţele macroeconomice bune şi lucrurile pe care oamenii, antreprenorii, le văd în realitate?
Greg Konieczny: Cred că dacă te uiţi la afaceri, cei mai mulţi dintre aceşti manageri ar trebui să vadă deja o îmbunătăţire. Una din părţile economiei care rămăsese în urmă era consumul local, iar acesta şi-a reluat, în sfârşit, creşterea. De ce atât de târziu? Exact din pricina a ceea ce aţi zis: lipsa optimismului, oamenii care sunt foarte negativişti cu privire la ce urma să se întâmple, acestea fiind parţial influenţate şi de evoluţiile politice. Dar, dacă e să privim cifrele reale, economia reală, vedem un foarte bun moment de creştere a economiei, în toate părţile ei, incluzând consumul intern, retailul. Vedem creşteri ale lichidităţilor de la o lună la alta şi foarte curând creşterea va fi vizibilă şi în sectorul de bănci şi finanţe, iar apoi nu va mai dura mult ca societatea să se transforme, dintr-una negativistă într-una foarte încrezătoare în viitor, una care face noi ipoteci îşi cumpără noi case şi cheltuieşte mai mulţi bani. Deci e totul în faţa noastră, lucrurile arata bine, cred că acum cheia este, pentru principalii factori de decizie, să nu cumva să-l strice.

Rep: Vorbind de decizii, am văzut săptămâna trecută Parlamentul alegând o nouă conducere pentru Banca Naţională şi pentru ASF, am văzut acolo câţiva oameni pe care nu-i recomanda cv-ul, fără un background relevant. Nu vă îngrijorează că astfel de oameni au ajuns acolo? Vedeţi posibile efecte rele pe termen scurt sau mediu?
Greg Konieczny: În ceea ce priveşte Banca Centrală, domnul Isărescu a fost la conducerea Băncii Naţionale mulţi ani şi a arătat că poate impune politici adecvate pe termen lung, indiferent de numirile mai mult sau mai putin politice la conducerea executivă a băncii. Cea mai mare provocare e la ASF, pentru că e o instituţie relativ tânără. De asemenea, în lumina recentelor scandaluri, în special cele din sectorul asigurărilor, e mult de facut pentru a ajunge la standardele internaţionale ale supravegherii pieţii. Dar suntem încântaţi să lucrăm cu ei ca cu o instituţie mare de pe pieţele de capital şi să le sprijinim eforturile de recâştigare a respectului investitorilor.

Rep: Iar ultima mea întrebare ţine de relaţia dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială – primul ministru a anunţat că nu-şi doreşte semnarea unui nou acord stand-by anul viitor. Credeţi că e aceasta o soluţie bună pentru România?
Greg Konieczny: Din perspectiva financiară, dacă piaţa rămâne relativ stabilă nu cred că România va avea nevoie de un astfel de acord. Dar, pentru reformele interne şi stabilitate bugetara e bine să ai pe cineva care să verifice şi să preseze pentru schimbare. Deci, din această perspectivă, cred că decizia ar fi una negativă.

Dar sperăm că politicienii şi guvernarea de la acel moment vor avea suficientă putere şi dorinţă de a continua aceste reforme, pentru că noi credem că toate aceste reforme sunt foarte bune pentru ţară şi sperăm că, de asemenea, vor exista oameni care vor vedea asta şi vor merge mai departe alături de noi.


Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

1337 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri