webPR: INTERVIU Calin Galaseanu, presedinte ARPIM: Fiecare suma de bani alocata Sanatatii trebuie privita ca o investitie, nu ca pe un cost

de     Smile Media
Vineri, 23 ianuarie 2015, 13:42 Economie | Companii

Calin Galaseanu, presedinte ARPIM
Foto: ARPIM
​Bugetul pe anul 2015 alocat Sanatatii este cu 0,2 puncte procentuale mai mic decat bugetul alocat in 2014. Acest lucru influenteaza negativ pe termen mediu si lung productia economica a Romaniei. Conform unor studii ale Comisiei Europene, Romania a ajuns sa piarda 18,6 miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul anului 2010, din cauza starii precare de sanatate a populatiei. Calin Galaseanu, presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) a raspuns intrebarilor cu privire la sistemul romanesc de Sanatate, perspectivele anului 2015, taxa clawback si mecanismul prin care se decide care medicament anume merita sa fie compensat.

1. Bugetul alocat Sanatatii in Romania este mult sub media europeana, practic vorbim de 4% din PIB fata de 6,5% cat este media europeana, mai putin chiar decat unele tari africane. Ce trebuie facut in acest sens, in conditiile in care banii si asa putini din Sanatate sunt uneori prost gestionati?

Calin Galaseanu:
Am fi putut vorbi in acest moment de o Romanie cu o stare de sanatate mult mai buna daca s-ar fi luat in toti acesti ani mai multe decizii, printre care: cresterea procentului din PIB alocat sanatatii pana la nivelul celui din Uniunea Europeana, facilitarea accesului pacientilor la tratamente inovative, imbunatatirea conditiilor de lucru pentru cadrele medicale, investitia treptata in aparatura de specialitate si in refacerea spitalelor. Sunt doar cateva dintre masurile care ii puteau si care ii pot mentine mai sanatosi pe romani.

Una dintre greselile facute in ultimii ani este faptul ca pana acum bugetele alocate sanatatii au fost privite doar ca o cheltuiala. Cred ca e necesara o schimbare de mentalitate si ca fiecare suma de bani alocata Sanatatii trebuie privita ca o investitie, nu ca pe un cost. Romania a ajuns sa piarda 18,6 miliarde EURO* (15% din PIB-ul anului 2010) din productia economica pe termen mediu si lung, din cauza starii precare de sanatate a populatiei, conform indicatorului DALY. Indicatorii de sanatate plaseaza Romania pe ultimele locuri din Europa la multe capitole: speranta de viata in Romania este de 73,83 ani - mai mica decat media europeana de 80,13 ani, rata mortalitatii in Romania este cu 36% mai mare decat media europeana, iar mortalitatea infantila in Romania este de doua ori mai mare prin comparatie cu media UE. Alinierea starii de sanatate a Romaniei la nivelul mediu al Uniunii Europene ar aduce un surplus de 6,7 miliarde EURO prin cresterea productivitatii oamenilor si a participarii fortei de munca la cresterea economiei tarii.

Suntem la inceputul unui an in care Sanatatea a primit un buget cu 0,2 puncte procentuale mai mic fata de bugetul alocat in anul 2014, si acesta mult sub media europeana, in conditiile in care nevoile pacientilor romani si ale sistemului de sanatate au crescut cu 20% doar in ultimii trei ani si sunt in continua crestere. De exemplu, bugetul actual alocat medicamentelor la nivelul anului 2014 era cu 1,25 miliarde de lei mai mic decat nevoile de tratatament ale pacientilor romani, Romania fiind tara care are cele mai mici cheltuieli cu medicamente per capita: 216 EUR PPP**/capita comparativ cu media europeana de 350 EUR PPP/capita.

La intrebarile referitoare la imbunatatirea sistemului de sanatate, raspunsul primit de multe ori pana acum a fost – „suntem o tara saraca, nu avem ce face, atat putem face de cati bani avem”. Este o atitudine pe care nu suntem nevoiti insa sa o acceptam si la schimbarea careia putem contribui. Avem mai putine resurse, atunci le vom gestiona mult mai bine. Acesta cred ca este felul in care trebuie sa gandim.

2. Sa discutam putin despre medicamentele compensate. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. indica faptul ca in vreme ce pacientii romani trebuie sa astepte peste 5 ani pentru a beneficia de tratamente compensate noi, bolnavii din Marea Britanie si Germania au acces la ele imediat dupa ce au fost autorizate. La noi lista a fost actualizata in 2014 cu doar 17 medicamente noi dupa ce timp de 6-7 ani aceasta lista a fost nemodificata. Carui fapt se datoreaza acest decalaj enorm intre Romania si celelalte tari europene?

C.G.:
Anul 2014 a fost un pas important pentru oamenii bolnavi ai acestei tari, deoarece dupa mai bine de 6 ani acestia pot avea acces la medicamente de ultima generatie pentru unele dintre cele mai importante terapii. Anul trecut, lista de medicamente compensate si gratuite a fost actualizata de 2 ori, cu 30 de molecule noi. A fost un semn bun pentru pacientii acestei tari, mai ales ca studiile arata ca speranta de viata a oamenilor este direct corelata cu accesul acestora la tratamente de ultima generatie. In perioada 2000 – 2009, speranta de viata a crescut cu 1,74 ani. 73% din aceasta crestere se datoreaza medicamentelor inovatoare. Este un indicator relevant pentru toti cei preocupati in mod real de sanatatea oamenilor acestei tari. De aceea, mesajul nostru pentru cei reponsabili de accesul nostru la sanatate este acela de a continua procesul de actualizare a listei de medicamente compensate si gratuite si de a aloca un buget corect pentru medicamente, la nivelul consumului real.

Cauzele care au produs acest decalaj au legatura atat cu prioritatile – sanatatea nu a fost multa vreme considerata o prioritate pe agenda guvernantilor de la noi, cat si cu pozitionarea sanatatii ca un cost, si nu ca o investitie in cresterea calitatii vietii si a productivitatii oamenilor.  De aceea ne dorim ca pacientul sa revina in centrul preocupariior.
Pe scurt, strategia si constructia bugetara trebuie sa se faca luand in considerare interesele si nevoile reale ale pacientilor romani.

3. Ce se va intampla daca lucrurile vor merge la fel de greu in sistemul medical romanesc? Se poate ajunge pana intr-acolo incat producatorii internationali de medicamente sa se retraga de pe piata romaneasca?

C.G.:
Companiile membre ARPIM au deja un numar de ani de cand aduc solutii terapeutice inovative in tara noastra, pentru pacientii romani. Am venit aici pentru a ramane. Suntem o componenta solida a mediului de business romanesc – de altfel, reprezentam 70% din valoarea  pietei farmaceutice romanesti. Cand lucrezi intr-o asemenea industrie, planurile pe care le faci sunt pe termen lung. Ceea ce ne dorim este sa ne continuam colaborarea cu statul roman in asa fel incat sa facem posibil atat accesul medicamentelor inovatoare in tara noastra, dar si sa ne putem sustine activitatea aici din punct de vedere financiar, ca orice investitor care are o dubla obligatie – atat pentru actionarii sai, dar si pentru sistemul fiscal al tarii unde furnizeaza solutiile de sanatate. E adevarat ca functionam intr-un mediu deloc prietenos, care ne ingreuneaza  investitiile, care nu ne ajuta sa pastram toate locurile de munca si care nu permite niciun fel de predictibilitate.

Avem insa speranta ca autoritatile vor readuce sanatatea printre prioritatile nationale si ca va exista o continuitate a programelor de sanatate publica, indiferent de conducerea sub care se afla institutiile statului.  Doar asa pacientii vor beneficia de cele mai bune conditii, iar noi ne vom putea desfasura activitatea intr-o piata predictibila, unde planurile noastre de business sa nu se mai opreasca la orizontul de sase luni, ci sa reintre in circuitul normal de strategie pe termen lung.


4. Cat de bine functioneaza in Romania mecanismul, cunoscut sub acronimul HTA, prin care se decide care medicament anume merita sa fie compensat? Se vad ceva schimbari de la introducerea sa in tara noastra?

C.G.: In Romania acest sistem este inca incomplet. Sunt cativa ani de cand se incearca introducerea sa in tara noastra, la recomandarile expertilor internationali, inca de cand a inceput reforma sistemului de sanatate. La noi este in prezent intr-o faza intermediara, odata cu evaluarea noile medicamente care au asteptat timp de 6 ani sa fie compensate. Pana sa ajunga insa la nivelul la care ea se aplica in majoritatea tarilor UE consider ca va mai dura ceva timp. In sine, metodologia HTA reprezinta un instrument foarte bun, daca se aplica la nivelul sau maxim de complexitate, asa incat raportul costuri – eficienta sa creasca. Cred insa ca este foarte devreme sa putem vorbi de efecte, avand in vedere ca pana in prezent doar 30 de molecule din cele peste 100 depuse spre evaluare au trecut pe lista de medicamente noi compensate si gratuite, iar celelalte nu stim in ce masura si cand vor ajunge la pacienti.
 
5. Taxa de clawback, in forma ei actuala, s-a transformat dintr-o masura de control intr-o povara fiscala pentru producatorii de medicamente. Ce trebuie schimbat pentru ca aceasta masura sa devina una utila pentru toate partile implicate?

C.G.: Nu este greu de observat ca, in acest moment, mediul de afaceri din Romania nu este unul prietenos, nu permite noi investitii care ar fi tot in folosul pacientilor, ba mai mult, prin diferite reglementari se ingreuneaza desfasurarea optima a activitatii companiilor farmaceutice pe piata romaneasca. Una dintre ele este chiar taxa clawback, care, in formula actuala de la noi, este unica in Europa si extrem de greu de sustinut financiar. Pe termen lung, este de fapt total nesustenabila. Sa nu uitam ca in ultimii doi ani industria farmaceutica a sprijinit finantarea sistemului de asigurari de sanatate cu 3,6 miliarde lei, 20% din bugetul statului pentru medicamente – practic fiecare 2 din 10 pacienti si-au primit tratamentul datorita taxei clawback platite de producatorii de medicamente.

Pentru o taxa clawback sustenabila financiar, predictibila si transparenta, producatorii internationali de medicamente au propus un mecanism de calcul care sa raspunda urmatoarelor principii:
  • Bugetul de referinta sa fie unul dinamic – calculat in functie de  consumul real de medicamente inregistrat in anul precedent; in prezent, bugetul luat in considerare este cel alocat in trimestrul patru al anului 2011; desi consumul de medicamente a crescut in ultimii doi ani, bugetul alocat a ramas acelasi;
  • Taxa clawback ar trebui aplicata pretului de producator al medicamentelor, nu pretului la raft care include si adaosurile distribuitorilor si farmaciilor;

Credem ca solutia propusa de noi poate transforma taxa clawback intr-o masura fiscala benefica pentru toate partile implicate.

* http://ec.europa.eu/health/reports/docs/health_glance_2014_en.pdf
*PPP Paritatea Puterii de Cumparare exprima egalitatea între nivelul preţurilor exprimate în aceeaşi monedă pe pieţe diferite. Respectiv, doua state care schimba valuta intre ele sunt in echilibru atunci cand puterea de  cumparare este aceeasi in ambele state. Aceasta inseamna ca rata de schimb intre cele doua tari, trebuie sa egaleze nivelul pretului intr-un ansamblu fix de bunuri si servicii. Cand intr-o tara nivelul pretului comun creste, rata de schimb a acestei tari trebuie sa descreasca pentru a reveni la paritatea puterii de cumparare.
















2192 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    Cum de nu produce nimeni penicilina? (Vineri, 23 ianuarie 2015, 14:00)

    D-or [utilizator]

    Penicilina - primul si cel mai important antibiotic.
    In mod incredibil, niciun producator roman nu mai produce penicilina orala (V), fiind total dependenti de un producator strain, deci vulnerabili.

    Romania a ajuns mai rau decit dupa al doilea razboi mondial, cind un gram de penicilina era mai scump decit gramul de aur.

    Acum, singura penicilina orala din Romania, Ospenul se vinde doar la negru pe internet cu 50 lei cutia, cind ar fi costat 6 lei.

    Ce are de spus ARPIM?
  • +4 (4 voturi)    
    specula (Vineri, 23 ianuarie 2015, 20:09)

    FlorinOprea [anonim]

    evident, ca sa aveti voi cu ce face specula. si nu vorbesc aiurea, exemplu: sanofi vinde in Romania de 3 pina la de 5 ori mai scump ca in Franta. mai ceva ca bisnitarii de la coltul strazii!
  • +1 (1 vot)    
    Coooreeeeect! investitie! (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 11:32)

    dbdb [utilizator]

    ca pretul umflat cu spaga pentru achizitiile din sanatate reprezinta viitoarele "investitii" ale spaguitilor si spaguitorilor - case, masini, noi business-uri, produse de lux. In timp ce salariile mici ale doctorilor, asintentelor si infirmierelor ii mentin in dependenta de micul- marele spert. In total, clientul serviciilor de sanatate, de 2 ori jefuit, o data de stat, prin taxe si impozite cheltuite cu risipa si o data prin ciupeala angajatilor sistemului de sanatate.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version