Energia, un plus de dezbatere publica

de Red.     HotNews.ro
Marţi, 27 octombrie 2015, 9:50 Economie | Companii

"Stra­te­gia Energetică Na­țio­na­lă este departe de a fi în­tocmită, deși în re­pe­ta­te rânduri spațiul public a fost ocupat cu vii dis­cu­ții pe acest su­biect. Ro­mâ­nia nu și-a afir­mat în­că de­zideratul: ce vrea să fie, din punct de vedere energetic, un­de vrea să ajungă, pe ce căi și cu ce mijloace, deși auzim ade­sea discursuri populiste care ne definesc drept „pol de securitate ener­ge­tică european“, scrie Daniel Apostol intr-un articol publicat intr-un supliment al Revistei 22.

La fel de populistă este as­tăzi abordarea cu privire la nivelul regimului fiscal care trebuie aplicat indus­triilor strategice, cu pre­cădere industriei de pe­trol și gaze. Abordarea ce­re adesea o sporire a po­verii fiscale, pentru că in­dustria „se îmbogățește pe spatele resurselor na­turale naționale“. Dar o analiză mai atentă a in­dustriei atât la nivel glo­bal, cât și în dezvoltarea ei națională demonstrează nevoia de echilibru între contribuția industriei la bu­getul public și con­tri­buția statului la faci­li­ta­rea investițiilor din acest sector.

Prosperitatea națională nu se poate realiza în ab­sența investițiilor directe, străine sau autohtone, nu se poate obține fără sti­mu­larea directă, prin po­litici economice și fiscale, a formării brute de ca­pi­tal. Cred că trei sunt do­meniile de prioritate ab­solută într-o nouă pa­ra­digmă a creșterii eco­no­mice care nu se bizuie doar pe consum: in­ves­ti­țiile, sănătatea și edu­ca­ția. Investițiile publice și fa­vorizarea proiectelor de investiții private dau ca re­zultat di­rect spo­ri­rea l­o­cu­ri­lor de mun­că și a ve­ni­turilor pu­blice. Sta­rea de să­nă­­­tate na­țională și ni­velul de educație (im­plicit nivelul de edu­cație și de pregătire și ca­li­fi­care a forței de mun­că) au ca efect, la rândul lor, creșterea economică du­ra­bilă.

Citeste tot articolul


  • Analize despre piata energetica semnate de de trei importanti actori din piata

Contribuția la buget nu trebuie să omoare industria de petrol și gaze (Artur Stratan)

Misiunea cea mai grea a părților interesate în su­biectul noului regim fiscal aplicabil industriei de petrol și gaze este să negocieze un echilibru echitabil pentru toți, astfel încât să permită și încasări suficient de mari la bu­getul de stat și un preț final la pompă suportabil de către ce­tățean. Nu în ultimul rând, sta­tul trebuie să recunoască im­po­r­tanța acestei industrii și să sti­muleze atragerea de investiții atât din capitalul străin, cât și din cel autohton.

Redevența petrolieră în sine nu este altceva decât o taxă per­ce­pu­tă de stat care dă dreptul unei companii sau unui operator să prospecteze, să exploreze, să dezvolte și să proceseze resursele și rezervele naturale naționale de hidrocarburi li­chide și/sau gazoase. În lume există la acest moment peste 100 de regimuri fiscale diferite și, în funcție de particularitățile economice, po­litice, istorice, culturale, de mentalitate și geo­gra­fice, fiecare încearcă să realizeze acel raport echitabil între interesele statului și interesele companiilor petroliere. Acest raport echitabil nu reprezintă altceva decât un raport de riscuri asumate de către cei doi parteneri de negociere. În România, unde se practică sistemul de con­ce­sionare a resurselor și rezervelor pe baza unui acord de concesiune bazat pe plata unor re­devențe petroliere către stat, riscurile ma­xi­me sunt de partea companiilor și riscurile mi­nime de partea statului. Citeste aici tot articolul


Provocările exploatărilor offshore de mare adâncime. Contextul Mării Negre (Vasile Iuga)

Chiar dacă recenta scădere a prețului țițeiului va duce la o încetinire a investițiilor, se estimează că zona offshore de mare adâncime va continua să atragă o parte importantă a eforturilor de explorare.

Când se vorbește despre provocările ex­ploa­tărilor offshore de mare adâncime, dis­cuția se concentrează îndeosebi pe îm­părţirea profiturilor între stat şi in­ves­ti­tori. Chiar dacă termenii fis­cali joacă un rol im­por­tant, există şi alţi factori ma­jori în decizia de in­ves­tiţie de care trebuie să se ţi­nă seama.

1. Producţia offshore de mare adâncime este tot mai importantă pentru satisfacerea cererii globale de ţiţei şi gaze naturale

Piața de țiței va continua să fie una glo­ba­lă, dar strânsă, în care cererea şi oferta vor fi relativ apropiate. Potrivit prog­no­ze­lor Agenției Energetice Internaționale, ce­re­rea de țiței va crește cu un ritm anual de 1% până în 2035, motorul creșterii re­prezentându-l sectorul de transporturi. Sa­tisfacerea cererii va necesita exploatarea resurselor din offshore, inclusiv a celor de mare adâncime, precum și a celor onshore neconvenționale, în condițiile declinului pro­ducției din zăcămintele onshore con­venționale, precum şi din zăcămintele off­shore aflate în prezent în producție. Si­tuația este similară în ceea ce privește ce­rerea de gaze naturale. Se estimează că aceasta va creşte la nivel global cu 65% pâ­nă în 2035, când producția va proveni din zăcăminte neconvenționale, inclusiv din zăcăminte offshore de mare adâncime. Exploatarea zăcămintelor offshore de ma­re adâncime este (cu excepția Petrobras și Statoil) apanajul Supermajors, în con­di­țiile în care acestea dețin doar 10% din re­zervele mondiale sigure de hidrocarburi (restul de 90% fiind deținut de companiile energetice naționale). Majoritatea rezer­ve­lor deținute de Supermajors sunt situate în zone de frontieră, având costuri ri­di­ca­te de extracţie, în vreme ce companiile energetice naţionale exploatează în ge­ne­ral zăcăminte convenţionale, mai ieftin de exploatat – aşa cum sunt cele din Orientul Mijlociu. Supermajors sunt de altfel lideri mondiali în materie de tehnologie de prospecțiune şi extracție, acționând ca o com­binaţie între bănci de investiţii ca­pa­bile să mobilizeze resurse financiare sub­stanțiale în proiecte de explorare şi ex­ploa­tare şi companii de tehnologie şi de ma­nagement de proiect, ce-şi păstrează avan­ta­jul competitiv prin inovație continuă. Citeste tot articolul.


Principiile unui regim flexibil și stabil de impozitare petrolieră (Radu Dudau)


Merită cântărită posibilitatea croirii unui nou sistem de fiscalizare petrolieră, modern, flexibil și stabil, care să ofere mai mult decât un echilibru paliativ, cu orizont de timp de cel mult câțiva ani.

"Sunt puține domeniile politicilor publice în care beneficiile deciziilor bune sunt atât de mari, iar pedepsele pentru de­ci­ziile proaste sunt atât de dure, precum ma­nagementul resurselor naturale“, remarca Philip Daniel, un reputat expert al FMI. Iar între ins­tru­men­tele de management al re­surselor naturale, cadrul fis­­cal al activităților de ex­plo­rare și producție a pe­tro­lu­lui este de prim ordin.

Fiscalitatea petrolieră este o pârghie de politică eco­no­mică prin care statele pro­ducătoare urmăresc să-și însușească o par­te cât mai mare a rentei economice ge­ne­rate de extracția de țiței și gaze naturale. Gu­vernele promovează, totodată, și obi­ec­tive de tip social și economic: locuri de muncă, transfer de tehnologie, construcția de infrastructură, menținerea stabilității ma­croeconomice prin generarea de ve­ni­turi bugetare constante etc. Când pro­duc­ția este realizată în regim de concesiune, titularii licențelor urmăresc să obțină pro­fituri proporționale cu gradul de risc asu­mat prin investițiile în explorarea și dez­voltarea zăcămintelor. Pentru aceasta, es­te necesar un mediu de reglementare trans­parent, predictibil și competitiv pe plan internațional. Citeste tot articolul.











548 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version