Salamul de Sibiu nu poate fi fabricat decat de producatorii din Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu, restul trebuie sa-si retraga produsele, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu ocazia unui eveniment dedicat produselor care au obtinut protectie la nivelul Uniunii Europene.

"Cine are un produs Salam de Sibiu care nu respecta caietul de sarcini trebuie sa il retraga, trebuie sa discute cu Asociatia in cauza si sa obtina caietul de sarcini si astfel are dreptul de a produce", a precizat Achim Irimescu, citat de Agerpres.

Ministrul a precizat in cadrul conferintei ca sunt si alti producatori care ar dori sa poata sa realizeze Salamul de Sibiu, dar ca sunt reguli clare pe care trebuie sa le respecte si ca nu Ministerul Agriculturii se ocupa de acest aspect.

Carmen Gavrilescu, reprezentanta Asociatiei Producatorilor de Salam de Sibiu, a declarat ca toti cei care doresc sa realizeze acest produs trebuie sa aiba o fabrica, sa realizeze produsul conform caietului de sarcini si sa fie in arealul geografic.

Acesta a mai spus ca, in prezent, are o solicitare de la compania Cristim si ca daca indeplineste criteriile atunci va fi primita.

Salamul de Sibiu a dobandit, din 10 martie 2016, oficial, denumirea de Indicatie Geografica Protejata, la 20 de zile de la publicarea anuntului de inregistrare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenita de la porci ajunsi la maturitate si din slanina tare. Amestecul este umplut in membrane naturale si/sau colagenice si supus afumarii cu lemn de esenta tare, maturarii si uscarii la rece. Pentru maturare se utilizeaza produse alcoolice precum vinul alb, rosu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagra. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) ¬ Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care contin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.

Romania are o traditie de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care exista o documentatie foarte bogata care atesta ca produsul a inceput concomitent in doua zone diferite din Romania, arealul Sibiului (Medias) si cel al Vaii Prahovei.

Romania a reusit sa inregistreze la nivel european, ca produs de Indicatie Geografica Protejata (IGP), Magiunul de Prune Topoloveni in anul 2011, Salamul de Sibiu si Telemeaua de Ibanesti in 2016.

Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse traditionale din care UE detine 1.404. Cele mai multe produse protejate le detine Italia (296), Franta (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) si Germania (96).