Stimularea unei cresteri economice de la 3% la 5% ar putea putea duce Romania la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumparare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE in anul 2020, luand in calcul un nivel de crestere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene, se arata in documentul "Romania competitiva- un proiect pentru o crestere economica sustenabila", lansat marti in dezbatere publica de Guvernul Ciolos. Proiectul propune aplicarea unor masuri, care ar presupune un efort bugetar cumulat pe o perioada de cinci ani de circa 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB pentru o perioada de 5 ani).

  • Nota: Documentul a fost prezentat in cadrul unei dezbateri publice organizate de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Economiei, sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei Klaus Iohannis si cu sprijinul Academiei Romane si al Bancii Nationale a Romaniei. Au participat presedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Ciolos, vicepremierul Costin Borc si guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

Potrivit documentului, trebuie urmarita o mai buna valorificare a factorilor care intra in componenta PIB-ului potential (capital, forta de munca, productivitate), pentru stimularea unei cresteri economice de la 3% la 5% anual.

"Romania este astazi o economie stabila care are sansa sa se transforme intr-o tara de linia intai in randul comunitatii europene printr-un nou proiect economic care sa canalizeze toate energiile factorilor de decizie catre o dezvoltare economica sustenabila", se precizeaza in document.

Ariile prioritare identificate sustin realizarea obiectivului central de crestere economica si sunt orientate spre stimularea productivitatii (agricultura sau sectoarele creative), a capitalului (investitiile straine si exporturile, fondurile europene, piata de capital) si a altor elemente care creeaza conditiile pentru dezvoltarea productiei autohtone si au impact direct asupra fortei de munca si calitatii vietii (educatia, sanatatea, infrastructura, debirocratizarea etc).

Viziunea este concretizata in 16 domenii, care la randul lor cuprind 41 de prioritati, respectiv 90 de masuri cu un orizont de realizare pana in 2020 care adreseaza provocarile curente pentru cei trei factori mentionati, precum scaderea natalitatii sau migratia (in cazul fortei de munca), sau reducerea substantiala a investitiilor straine post-criza (in cazul capitalului).

In document se precizeaza ca o crestere sanatoasa nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care incurajeaza consumul, ci doar prin stimularea productiei oriunde in Romania.

Performantele economice depind nemijlocit de calitatea institutiilor, adica a regulilor conform carora intreprinzatorii isi desfasoara activitatea. De aceea trebuie facuta o prioritate constanta din imbunatatirea calitatii institutionale a mediului de afaceri. Nu doar marimea impozitelor conteaza, ci si povara birocratiei, domnia legii, timpul si costurile cu obtinerea de avize si autorizatii. Politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de solutii structurale, care sa aduca transparenta, predictibilitate si competitivitate. Un mediu de afaceri prietenos, favorabil investitiilor, este cheia progresului si dezvoltarii durabile a Romaniei, se mai arata in document.

  • Factori care intra in componenta PIB-ului potential

Educatia. Unul dintre cele mai importante obiective este chiar reducerea distantei dintre cerere si oferta prin crearea cadrului legislativ si normativ optim pentru invatamantul profesional dual.

Sanatatea. Este esentiala pentru productivitatea economica, de aceea masurile din prezentul document tintesc imbunatatirea actului medical, preventia si adresarea bolilor cu rata de mortalitate cea mai des intalnita si reducerea mortalitatii infantile.

Natalitatea.Masurile luate in vedere isi propun imbunatatirea serviciilor publice destinate cresterii copilului si stimularea angajatorilor in vederea infiintarii de gradinite si crese pentru copiii salariatilor.

Diaspora. Masurile au in vedere programe care vizeaza promovarea migratiei de intoarcere, canalizarea remiterilor de bani catre economisire si realizarea de investitii si flexibilizarea procesului de admisie pentru cetatenii din state terte in vederea atragerii de personal inalt calificat, in special pentru domeniile de activitate in care Romania duce lipsa de forta de munca.

Agricultura. Masurile pentru stimularea agriculturii prevad dezvoltarea sistemului de irigatii, cresterea structurilor asociative in randul fermierilor si revigorarea invatamantului agricol. In acelasi timp, trebuie stimulate sectoarele de nisa precum agricultura ecologica, unde Romania are un bun potential de avantaj competitiv intr-o ramura ce intregistreaza o crestere rapida la nivel international.

Tehnologia informatiei si industriile creative.Obiectivele pentru aceste sectoare sunt definirea cadrului de functionare si stimularea cresterii prin calificarea fortei umane si adaptarea sistemului educational la cerintele pietei si un cadru fiscal favorabil dezvoltarii.

Energia. Masurile structurale cuprinse in prezenta propunere se refera doar la cresterea eficientei energetice si minimizarea pierderilor, urmand ca obiectivele specifice de dezvoltare ale sectorului sa se regaseasca in Strategia Energetica Nationala. Obiectivele energetice trebuie sa includa si cresterea productiei de energie din resurse regenerabile care asigura atat o mai buna independenta si securitate energetica, cat si o contributie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, si, implicit, la combaterea schimbarilor climatice.

Fondurile europene.Prioritatile sunt cresterea capacitatii institutionale de elaborare a politicilor publice, dialogul si colaborarea interministeriala pentru corelarea politicilor si obiectivelor si simplificarea procedurilor de depunere si implementare a proiectelor finantate.

Piata de capital.Masurile pentru dezvoltarea pietei de capital vizeaza simplificarea procedurilor de inregistrare fiscala pentru investitorii straini, cresterea gradului de constientizare pentru companiile cu capital romanesc a beneficiilor adoptarii standardelor de guvernanta corporativa si accelerarea privatizarilor intreprinderilor de stat.

Investitiile directe. Prioritatile vizate sunt simplificarea procedurilor de autorizare in diferite domenii, accelerarea eficientizarii acordarii ajutorului de stat si a criteriilor de alocare a acestuia si imbunatatirea relatiei dintre autoritatile publice si investitori.

Infrastructura de transport."Romania competitiva" propune prioritizarea sectoarelor critice si realizarea lor in afara cadrului existent. Niciun cetatean din Romania nu ar trebui sa fie la o distanta mai mare de 2 ore de o autostrada.

Cadastrul. Obiectivele in acest domeniu sunt scaderea perioadei necesare finalizarii unui contract de cadastru pentru o Unitate Administrativ Teritoriala, eficientizarea procesului de atribuire a acordurilor cadru, prin clarificarea sau simplificarea legislatiei achizitiilor, modificarea procedurii de selectie a UAT-urilor si cresterea capacitatii de verificare in paralel a mai multor UAT-uri, de la 2 in prezent la 4 care ar permite accelerarea finalizarii procesului de cadastru.

Cercetarea si dezvoltarea.Printre stimularea cercetarii si dezvoltarii, masurile prevad concentrarea si prioritizarea domeniilor si proiectelor CDI pentru finantare (focus pe ELI Valley Magurele), asigurarea stabilitatii si predictibilitatii precum si a unei finantari suficiente si crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovarii.

Debirocratizarea. Masurile vizeaza debirocratizarea continua si rapida a tuturor institutiilor publice si reducerea costurilor totale impuse oamenilor de afaceri si IMM-urilor prin taxe administrative, precum cele pentru obtinerea unei autorizatii. Debirocratizarea este un proces extrem de complex care trebuie armonizat si cu reforma administratiei publice. Planul de reforme are la baza cateva principii fundamentale: simplificarea, integrarea, transparentizarea si digitalizarea.

Achizitiile publice.Masurile din prezentul document sunt extrase cu prioritate din Strategia Nationala in domeniul achizitiilor publice si isi propun imbunatatirea cadrului legislativ prin transpunerea Directivelor UE si solutionarea deficientelor din implementare cu scopul de a sprijini pregatirea si implementarea viitoarelor contracte de achizitii publice.

Accesibilitatea si interconectarea sunt doua principii care transced planul de reforme. Accesibilitatea se traduce nu doar in accesul la infrastructura (de transport, de utilitati, de comunicatii, de educatie, de sanatate, de mediu sau cultural), dar si in reducerea distantelor dintre stat si cetatean prin e-government si masuri digitale de administrare a afacerii sau platforme de continut pentru comunitatea IMM-urilor, oportunitati pentru diaspora etc.

(Inter)conectarea presupune simplificarea proceselor, incurajarea unei atitudinii colaborative, dar si marirea sanselor de schimburi economice interne si cu pietele externe.

"Acest document imbina caracterul aspirational (unde vrem sa ajunga Romania pe termen mediu) cu cel tehnic (care sunt masurile necesare pentru atingerea acestui scop). Efortul bugetar cumulat pe o perioada de cinci ani presupus de aplicarea tuturor masurilor prezentate a fost estimat la 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB pentru o perioada de 5 ani). Succesul proiectului 'Romania competitiva' presupune trecerea testului perenitatii ciclurilor electorale, astfel incat sa poata fi conturat consensul politic necesar pentru implementarea reformelor economice si institutionale ce vor fi fundamentate in cadrul procesului de consultare si dezbatere publica", se precizeaza in document.

Proiectul economic va fi in acord cu alte documente precum "Programul National de Reforma si Programul de Convergenta"; "Strategia de dezvoltare a Romaniei in urmatorii 20 de ani (2016-2035)", Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei, strategiile sectoriale ale ministerelor si alte documente cu caracter strategic. Aspectele ce tin de dezvoltarea Romaniei competitive prin stimularea tranzitiei catre economia verde vor fi elaborate separat in "Carta Alba a Economiei Verzi in Romania",care va fi lansata in septembrie 2016.

  • Pentru mai multe amanunte, vezi documentul atasat