Nicio inventie futurista nu s-a bucurat de incredere, la inceput. La fel s-ar intampla cu tehnologia Hyperloop, dezvoltata de fondatorul Tesla, Elon Musk, daca nu ar gasi vizionari si sustinatori. Pus in practica, supertrenul Hyperloop ar fi o adevarata revolutie a deplasarii la distanta, rapid, ecologic, eventual si ieftin. Ideea este de transport al pasagerilor in capsule care aluneca printr-o conducta vidata, cu peste 1200 de km/ora. Iata insa ca gigantul aerian Lufthansa ofera o sansa ideii, dupa cum relateaza presa germana. Si nu este singurul dintre sustinatori.

"Hyperloop este o inventie importanta, la care ne vom uita cu atentie. Vom aborda problema cu persoanele potrivite", a declarat un purtator de cuvant al Lufthansa, pentru Bild am Sonntag. Publicatia a cerut si punctul de vedere al sefului Hyperloop Transportation Technologies (HTT), Dirk Ahlborn. Acesta a criticat pasivitatea politicienilor germani. "N-avem o problema nici cu tehnica, nici cu banii. Problema noastra este faptul ca reglementarile nu tin pasul cu inovatia", a spus el.

Ministrul transporturilor, Alexander Dobrindt (CSU), a vizitat firma HTT anul trecut. Acesta "a fost foarte interesat, insa, din pacate, de atunci nu a mai dat nici un semn de viata", a adaugat Ahlborn. El s-a plans de piedicile care i se pun in Germania, aducand aminte si de proiectul Transrapid.

Transrapidul e un tren cu levitatie magnetica si era, acum mai bine de un deceniu, in discutii sa lege (printre altele) orasul Nurnberg de Brasov. El a fost dezvoltat de firmele germane Siemens si ThyssenKrupp, insa nu a fost implementat in Germania, fiind considerat prea costisitor. In China, el nu a fost prea scump si acum functioneaza, legand centrul Shanghai-ului de aeroport.

Concernul aerian german Lufthansa este al doilea ca marime in Europa. O importanta piata a sa o constituie transporturile pe teritoriul Germaniei. Lufthansa a facut o analiza a destinatiilor pentru care ar intra in discutie Hyperloop, ca inlocuitor al zborurilor interne si a ajuns la concluzia ca ar exista potential, pe patru rute: Berlin-München, Berlin-Köln, Düsseldorf-München si Hamburg-München.

Conceptul Hyperloop, de transport prin intermediul capsulelor glisante in interiorul unor conducte cu vacuum, este asemanatorpostei pneumatice, foarte populare in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Daca prima consemnare este la Londra, in 1853, au mai trecut doua decenii pana cand acest gen de transport de obiecte, corespondenta si valori a fost pus in practica curenta, la Viena (1875) si la Berlin (1876).

Iata ca principiul se vrea aplicat acum si transportului de persoane, intr-o epoca in care mobilitatea a ajuns la un fel de apogeu, cu supraaglomerarea mijloacelor de transport traditional, a retelelor de infrastructura si cu o poluare sporita a mediului inconjurator.

La "posta pneumatica pentru calatori" lucreaza mai multe firme, printre care si firmaHyperloop Transportation Technologies. HTT colaboreaza acum cu Lufthansa Innovation Hub, de la Berlin. Noua tehnica nu este insa coapta pentru piata. HTT construieste momentan prima capsula la dimensiuni reale, care urmeaza a fi supusa primelor testari. Un video cu aceasta poate fi vizionat aici.

Criticii proiectului considera tehnologia Hyperloop drept o utopie, iar unii experti o considera realizabila fizic, dar nesustenabila financiar. Se mai pune in discutie si masura in care se poate garanta securitatea pasagerilor, la o deplasare cu viteza sunetului. E adevarat insa ca temeri legate de siguranta au fost si la viteze considerabil mai mici, cand automobilul a inlocuit transportul cu postalioane si trasuri. Se mai invoca si accesul dificil al echipelor de salvare, in cazul vreunui accident.

Scepticilor la proiect, seful HTT, Dirk Ahlborn, le prezinta date concrete si pasi care s-au facut. Noul sau centru de cercetare a fost deschis la Toulouse, in vecinatatea concernului Airbus. Tot acolo se afla si pista de incercare. Studiile de fezabilitate se fac in Slovacia si Cehia. Totodata, Ahlborn a identificat trei tari in care ar putea fi construite primele trasee.

Una dintre ele ar putea fi Emiratele Arabe Unite, dat fiind faptul ca seicul Emiratelor a investit intr-o firma-fiica a Hyperloop. "Interesul este urias. Si Vladimir Putin si Recep Erdogan au luat legatura cu noi”, a mai precizat Dirk Ahlborn, pentru Bild.