Romania ocupa locul doi, dupa Polonia, intr-un clasament al celor mai atractive state emergente din Europa pentru fondurile de investitii cu capital de risc, potrivit unui raport al Mergermarket, realizat impreuna cu KPMG, Unicredit si casa de avocatura Baker & McKenzie, citat de Mediafax. Plonia si Romania au fost identificate de 60%, respectiv de 51% dintre respondetii unui sondaj realizat in randul a 100 de specialisti din private equity, din interiorul sau din afara "Europei Emergente".

"Europa Emergenta" a fost definita prin Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Serbia si Muntenegru si Turcia.

Principalul stat beneficiar al activitatii de private equity din Europa Emergenta a fost considerat Polonia, de 71% dintre respondentii din afara regiunii, in timp ce Romania a fost aleasa de 33% dintre acestia.

"Piete precum Polonia si Romania continua sa ofere perspective ale unei cresteri ridicate in mai mult sectoare si castiguri ridicate. Exista putini jucatori pe piata de private equity cu o prezenta consolidata, ceea ce inseamna ca sunt sanse de a intampina o concurenta mai redusa decat in alte regiuni, desi aceasta situatie s-ar putea schimba rapid in contextul dezvoltarii acestor state", a declarat John Evans, partener al KPMG.

La polul opus s-au situat Slovenia si Slovacia, care au fost citate doar de 2% dintre respondenti ca fiind potentiale destinatii atragatoare pentru capitalul privat.

"Polonia si Romania vor inregistra activitatea de investitii cea mai intensa datorita faptului ca sunt cele mai mari piete si majoritatea fondurilor se vor indrepta spre regiune", a afirmat unul dintre respondenti.

Mediul economic si politic din centrul si estul Europei a trecut in utlimii 20 de ani prin schimbari semnificative, iar in prezent piata atrage firmele de private equity din Europa de Vest si America de Nord datorita potentialului de crestere al companiilor si concurenta relativ mai redusa.

De exemplu, in Romania intre 2005 si 2006, cand multe investitii realizate in anii '90 se retrageau, rata castigului era de patru pana la sase ori valoarea investitiei.

De asemenea, tranzactiile cu capital privat din Europa Centrala si de Est s-au bazat mai putin pe datorii decat cele de pe alte piete, ceea ce inseamna ca au fost mai putin afectate de limitarea creditarii decat statele din Europa de Vest si America de Nord.

Piata de investitii de capital din Romania, desi mica dupa standardele regionale, s-a extins semnificativ in ultimii ani. Acest tip de investitii s-au plasat in 2007 la 220 de milioane de euro, peste dublul valorii din 2006, potrivit South East European Private Equity and Venture Capital Association.

Romania a inregistrat in ultimii ani un ritm de crestere economica semnificativ, iar avansul PIB-ului s-a plasat la 5,8% in 2007. Statul ofera in continuarea oportunitati semnificative pentru investitorii cu obiective pe termen lung.

De exemplu, infrastructura are un potential ridicat pentru investitii in contextul in care exista doar 300 de kilometri de autostrada.

De asemenea, sectorul financiar este atractiv, intrucat Romania are una dintre cele mai mici rate de penetrare a serviciilor din acest segment din UE.

In pofida dezvoltarii raportate de piata de private equity in ultimii ani, valoarea tranzactiilor in Polonia si Romania este in general redusa. De exemplu, cea mai mare investitie privata din Romania a fost de 185 de milioane de euro.

In Romania, firmele de private equity tind sa se concentreze asupra serviciilor financiare, sectorului farmaceutic, celui de retail si asupra telecomuniactiilor. In 2007, investitiile s-au concentrat si asupra constructiilor si segmentului imobiliar, ceea ce reflecta boomul care a avut loc pe piata imobiliara in ultimii ani. De exemplu, pretul de achizitie al apartamentelor a crescut cu 50% in 2007, costul terenurilor cu 15-20% si se anticipeaza ca valoarea tranzactiilor imobiliare va ajunge la 6 miliarde de euro in acest an.

Totusi, costul fortei de munca din Romania creste rapid din cauza reducerii somajului si a mobilitatii crescute, in special la nivelul UE. In plus, desi exista un impozit unic pe venit de 16%, exista alte taxe mari si un sistem fiscal birocratic, cu schimbari frecvente in legislatie.

In mod asteptat, studiul a aratat ca 81% dintre respondetii romani considera ca problema taxelor reprezinta un obstacol "serios" pentru investitiile de capital, in timp ce 67% cred ca o lipsa a fortei de munca calificata, din cauza emigratiei, este o chestiune "serioasa".