Comisia Europeana a publicat vineri rezultate preliminare ale anchetei sectorului farmaceutic european. Practicile incorecte ale companiilor costa sistemele de sanatate ale statelor membre si pacientii miliarde de euro, in conditiile in care un european da pe an 430 de euro pe medicamente, iar veniturile industriei sunt de 214 miliarde de euro.

Ancheta CE se refera la perioada 2000-2007 si a avut in vedere 219 produse, toate tipurile de medicamente, de la aspirina la medicamente incluse in tratamentul cancerului sau al bolilor de inima.

Asa cum a subliniat comisarul european Neelie Kroes, documentul nu si-a propus sa dea nume de companii care au practici neconcurentiale, ci sa ofere date factuale pe baza carora s se ia decizia inceperii unor proceduri de penalizare a acestora.

“Ma cunoasteti foarte bine si stiti ca nu ezit sa trec la actiune cand este cazul. Dar exista o procedura care trebuie urmata, trebuie consultate toate partile implicate. In aceasta faza, scopul nostru nu este sa dam nume, ci sa semnalam niste practici, companiile sa se sesizeze, iar apoi vom vedea daca este cazul sa incepem procedura de infringement”, a spus comisarul in cadrul unei conferinte de presa. Ea a adaugat ca va lua astfel de masuri, dar ca raportul final va fi publicat in primavara anului 2009 si doar dupa aceea Comisia va decide daca au fost incalcare legile concurentei europene.

De fapt, comisarul chiar a citat documente gasite in companiile farmaceutice in care practicile lor anticoncurentiale sunt dincolo de orice dubiu: “Incercam sa identificam optiuni de a obtine si achizitiona patente cu singurul scop de la limita libertatea de actiune a competitorilor nostri. Drepturile pentru produsele competitive sunt pastrate in pietele mari pana cand riscul aparitiei unor produse concurente este minim”.

Ce practici neconcurentiale a identificat ancheta?

Companiile farmaceutice detinatoare de patente (originator companies) au dezvoltat practici pentru a-si asigura venituri si dupa expirarea pantentului (pana la 20 de ani) la medicamentele lor. Mecanismul este simplu: aceste companii fac cercetare si lanseaza un medicament pe piata. Pentru acest medicament au patent pana la 20 de ani, dupa care acesta expira si el poate fi produs si de alte companii, fireste - la un pret mai mic. Interesul companiei care l-a lansat initial este sa profite cat mai mult timp de pe urma lui.

• Astfel ele s-au angajat in actiuni prin care urmareau intarzierea sau blocarea intrarii pe piata a unor medicamente mai ieftine.
• Au aplicat pentru mai multe pantente pentru acelasi medicament, iar comisarul european a dat exemplu a 1300 de pantente pentru un singur medicament.
• S-au angajat in dispute cu companiile mai mici, care produc medicamentele respective dupa expirarea patentului, la preturi mai mici (generic companies) si Comisia a identificat peste 700 de astfel de cazuri duse in instanta. Un astfel de proces dureaza in medie trei ani, ceea ce inseamna tot atatia de intarziere a intrarii pe piata a acestor medicamente generice, neacoperite de patent. Potrivit datelor Comisiei, companiile de produse generice au castigat 60% din cazuri.
• Au incheiat intelegeri cu producatorii de medicamente generice pentru a intarzia intrarea pe piata a produselor acestora. Peste 200 de astfel de intelegeri au fost descoperite de Comisie, in care cele doua parti au decis sa renunte la rezolvarea cazului in instanta. In 10% dintre aceste cazuri, compania producatoare de medicamente acoperite de patent a platit producatorul de medicamente generice pentru a bloca intrarea pe piata a respectivului medicament in litigiu, iar totalul acestor plati a fost de  mai mult de 200 de milioane de euro.
• Au influentat procedurile nationale de aprobare a medicamentelor, ceea ce a dus la o intarziere de aproximativ patru luni pana la aprobarea medicamentului respectiv.

Rezultatul? Bani castigati de producatorii medicamente acoperite de patent si pierduti de sistemele de sanatate si de pacienti, precum si o reducere a initiativelor in sprijinul cercetarii pentru aparitia de noi produse. Orice intarziere in intrarea pe piata a unui medicament mai ieftin costa buzunarul europenilor, care, potrivit calculelor Comisiei, cheltuiesc 430 de4 euro pe an pe medicamente.

“Este un calcul simplu, iar cand spun european ma refer de la bebelusi la cei foarte in varsta, la absolut toti cetatenii Uniunii. Ne asteptam ca in anii urmatori suma sa creasca, pe masura ce populatia Europei imbatraneste”, a spus comisarul Kroes.

Practicile neconcurentiale traduse in cifre

Intrarea pe piata a medicamentelor generice, adica neacoperite de patent si implicit mai ieftine, a dus, pentru produsele al caror patent a expirat in perioada 2000-2007, la scaderi ale preturilor medicamentelor cu aproape 20% in primul an. Au existat si cazuri rare in care scaderea pretului a fost de 90%. In al doilea an dupa intrarea pe piata, pretul lor a scazut cu aproximativ 40%. Suma totla rezultata din aceste scaderi de preturi, pentru perioada mentionata, este de 14 miliarde de euro.

Pentru companiile de produse generice, cota de piata exprimata in termeni de volum a crescut cu 30% a finalul primului an si cu 45% dupa doi ani de la intrarea pe piata a medicamentului respectiv.

Pe de alta parte, sistemele de sanatate au economisit in medie 20% din bugete in primul an de la intrarea pe piata a medicamentelor generice si 25% la doi ani.

Comisia specifica insa ca proportia de medicamente generice difera consistent pe pietele din statele UE. Cea mai mar este in polonia (56%), Portugalia si Ungaria (32%), cea mai mica in Irlanda (13%), Franta (15%) si Finalanda (16%).

Ancheta a confirmat faptul ca intrarea medicamentelor generice pe piata se intampla cu intarziere fata de momentul la care ar trebui, o intarziere de 7 luni in medie. Aceste 7 luni s-ar traduce, pentru mdicamentele analizate -celor care le-a expirat patentul in 2000-2007 in 17 state membre – in 3 miliarde de euro pierderi pentru sistemele de sanatate. Daca ele ar fi intrat la timp pe piata, costurile ar fi fost cu 5% mai mici. Totusi, intrarea lor pe piata a redus cheltuielile pe astfel de medicamente cu 14 miliarde de euro, la doar 50 de4 miliarde pentru perioada 2000-2007, in 17 state membre.

Ce spune industria?

Producatorii de medicamente cu patent si cei de medicamente neacoperite de patent spun ca si-ar dori crearea unui patent comunitar unic si o jurisprudenta unificata si specializata la nivel european. Motivul il reprezinta faptul ca 11% dintre sentintele in procesele privind patentarea sunt contradictorii si costurile asociate acestora sunt de 420 de milioane de euro.

Piata europeana a medicamentelor eliberate pe baza de reteta si fara reteta este de peste 130 de miliarde de euro la iesirea din fabrica, o suma care la vanzare ajunge la 214 miliarde de euro.

Documentul prezentat vineri de Comisia Europeana este un raport preliminar, supus atentiei industriei pentru comentarii si analiza. Perioada de consultare publica se va termina in ianuarie 2009, urmand ca in primavara anului 2009 sa fie facut public raportul final. Ancheta a inceput in ianuarie 2008, dar ea continua.

Chiar zilele trecute Comisia a confirmat o investigare a unor companii farmaceutice din mai multe state europene, isna a refuzat sa dea numele acestora, pentru ca se bucura de prezumptia de nevinovatie pana la incheierea anchetelor.