„De zece ani in Germania, si ce am? Muncesc ca un bou la Quelle, vin acasa, doua-trei beri, televizor si somn usor. Maine, o iau iar de la capat.” Asa isi varsa oful acum trei ani, un roman din Nürnberg. Azi, romanului nostru, rutina de atunci i se pare un vis frumos, caci Quelle e falimentara. 4.000 de oameni intra in somaj pana la sfarsitul saptamanii, alte 5.000 le vor urma. Mostenitoarea Quelle, Madeleine Schickedanz, „s-a imbolnavit“ si nu face declaratii de presa. Sfarsitul firmei germane cu o traditie de 82 de ani a devenit prilej de acuze si scandal intre ministrul Bavariei si cel al economiei, de la Berlin.

Ciopartita si vanduta

Dupa incheierea procedurii de insolventa, administratorul acesteia, Klaus Hubert Görg, vrea sa vanda cat mai repede sectoarele considerate inca lucrative ale casei de expeditii. Pentru potentialii investitori, raman interesante business-ul din strainatate al Quelle, postul TV de vanzari HSE24 si serviciul de asistenta tehnica Profectis.

Tot asa cum clientii Quelle au luat cu asalt ultimele oferte de marfuri, la pret redus, cativa investitori din Germania si din strainatate au intrat in „cursa de chilipiruri“ pe business-ul imbucatatit. Acestia tintesc mai cu seama filialele firmei din Europa de Est, Austria si Elvetia.

Administratorul de insolventa Görg a recunoscut ca a gresit, in cursul acesteia. „Cand crezi ca un produs e bun de vanzare si nu reusesti sa-l vinzi, ai evaluat gresit. Am trezit sperante pe care nu le-am putut implini“ spune el. Görg se refera la incercarea de a vinde unui singur investitor intreaga firma, neciopartita. El se mai refera si la incercarea de a pastra cat mai multe locuri de munca in firma.

Görg si-a cerut recent scuze de la angajatii firmei din Nürnberg, precizand totusi: „Nu ma simt vinovat“.

Somer si miliardar

Scuzele lui Görg nu mai incalzesc pe nimeni de la Quelle, intr-un moment in care a inceput asaltul fostilor angajati la Agentia Federala de Munca (Bundesagentur für Arbeit - BAA) responsabila de someri. Pentru acestia, la fostul sediu al Quelle din Nürnberg s-a infiintat o mini-agentie, care le preia cererile de ajutor de somaj.

In Germania, acest ajutor se acorda pentru 12-18 luni (in functie de varsta si vechime in munca) si reprezinta cca 65% din castigul net din ultimul an.

In prima zi, 800 de oameni si-au completat formularul de somaj. „Pana la sfarsitul saptamanii, vor fi aproximativ 4.000, care trebuie inregistrati si consiliati“ spune Rainer Bomba, seful directiei generale a BAA Bavaria. „Este cel mai mare val de somaj inregistrat de agentie, intr-o saptamana“, adauga el.

Protestelor fostilor angajati, familia Schickedanz -fondatoare si coproprietara a firmei- nu le-a dat initial nici o explicatie. Intr-un tarziu, Leo Herl -sotul Madeleinei Schickedanz, mostenitoarea firmei Quelle cu sediul la Fürth, langa Nürnberg-, a spus: „Sotia mea nu da momentan nici un fel de explicatie. Ne e teama ca totul a fost gresit inteles“.

Herl a mai precizat ca starea de sanatate a sotiei sale a avut de suferit puternic, dupa depunerea cererii de insolventa de catre Arcandor, firma-mama a Quelle, in iunie 2009.

Madeleine Schickedanz ar fi pierdut, de atunci, cateva miliarde din avere, disparand de pe lista celor mai bogati 300 de oameni de afaceri din Germania.

Efectul de domino

Falimentul firmei Quelle declanseaza, printr-un efect de domino, si alte colapsuri. Intre acestea, pe cel al Grupului Primondo, caruia ii apartine Quelle-Austria, intrat si el in insolventa. Acesta livreaza restrictionat, doar in proportie de cca 30%, deoarece n-are suficienta marfa in depozite. In consecinta, lichiditatea ii e puternic afectata.

„Daca firmele-fiice ale Quelle din Austria nu gasesc pana la mijlocul lunii noiembrie un investitor, care sa comande marfa si sa o plateasca, va urma un val de insolvente in lant“, scrie cotidianul Die Welt. Daca in 2-3 saptamani nu apar investitori, care sa pompeze milioanele-lipsa in societatile legate ombilical de Quelle, acestea sunt profund amenintate. Pericolul ar afecta business-urile acesteia din 17 tari, alte si alte locuri de munca.

In disperata incercare de a salva ce mai e de salvat, sute de proprietari de magazine Quelle incearca sa supravietuiasca in regie proprie. „Asociatia de Interese a Proprietarilor de Quelle-Shop-uri“ a fondat un lant de achizitie, pe care l-a inregistrat in registrul comertului“ a declarat presedintele asociatiei, Detlef Stechert, la postul de radio MDR 1 Sachsen-Anhalt. „800 dintre cei 1.500 de proprietari de puncte de desfacere Quelle din Germania s-au raliat la initiativa asociatiei“, precizeaza Stechert.

Cu toate acestea, multe magazine Quelle au fost deja inchise. Si in orasul Reutlingen, unde locuiesc, oblonul magazinului din centru s-a tras, dupa ce marfa s-a vandut la pret redus. Vanzarea de marfa din stocuri continua, in regim de avarie, la magazinele inca existente si pe baza de comanda din catalog.

Chilipirurile cele grase apar insa in Internet, unde vineri s-ar fi oferit pe website-ul firmei o garnitura de mobila cu 55 de euro, in loc de 3.200, cat costa initial. „La mai mult de 10 comenzi pe un produs cu pret drastic redus, se trage la sorti“ s-ar fi precizat pe site.

Cronologia unei prabusiri: Arcandor, Karstadt, Quelle, Thomas Cook & Co.

13 ianuarie 2001: KarstadtQuelle anunta reducerea a 7.000 din cele 52.000 de locuri de munca din sectorul livrari de marfa.

14 octombrie 2004: Conducerea firmei si sindicatul convin asupra unui plan de restructurare: se reduc 5.500 de locuri de munca, sunt vandute 77 de magazine, in urmatorii trei ani.

Ministrul Horst Seehofer si neputinta politicului de a salva Quelle Foto: Captura film Internet

August 2005: Middelhoff vinde lantul magazinelor de moda Wehmeyer, SinnLeffers si 75 de filiale mai mici ale Karstadt, care functionau sub numele Hertie. Toate cele trei lanturi de magazine de moda intra, putin mai tarziu, in insolventa.

Februarie 2006: Thomas Cook, firma-fiica a concernului KarstadtQuelle fuzioneaza cu firma de turism britanica MyTravel. KarstadtQuelle devine actionar principal al noului concern turistic.

27 martie 2006: KarstadtQuelle isi vinde toate reteaua imobiliara de mall-uri, contra unei sume de 4,5 miliarde de euro. Ulterior, ia in chirie extrem de scumpa, cladirile vandute.

Iulie 2007: KarstadtQuelle este rebotezata Arcandor.

15 decembrie 2007: In anul fiscal 2007/2008 Arcandor inregistreaza o pierdere de 746 de milioane de euro.

Martie 2009: Dupa patru ani de „succesuri“ la Arcandor, intrat in 2009 in insolventa, Thomas Middelhoff pleaca inainte de a i se termina contractul, primind o compensatie de 4 milioane de euro. Director al consiliului de administratie devine fostul sef al Telekom, Karl-Gerhard Eick.

20 aprilie 2009: Se anunta un program de drastice economii. Concernul vrea sa se concentreze pe sectoarele profitabile ale Primondo/Quelle, Karstadt si Thomas Cook. Mall-urile de lux KaDeWe, Alsterhaus si Oberpollinger urmeaza a fi vandute.

15 mai 2009: Arcandor solicita garantii de stat in valoare de 650 de milioane de euro si un credit de la banca de stat a Germaniei KfW .

3 iunie 2009: Comisia Uniunii Europene decide ca Arcandor nu poate primi sprijinul financiar solicitat de la statul german. Concernul „nu poate fi subventionat, deoarece a intrat in dificultati financiare inainte de 1 iulie 2008“, motiveaza Comisia.

5 iunie 2009: Arcandor solicita guvernului federal german un credit in valoare de 437 de milioane de euro din „pachetul de criza“.

6 iunie 2009: Firma inceteaza plata chiriilor pentru filialele sale Karstadt.

8 iunie 2009: Guvernul german refuza firmei solicitarile de credit si garantii de stat.

9 iunie 2009: Arcandor intra in insolventa.

10 iunie 2009: Impotriva fostului director al consiliului de administratie, ca urmare a unei anchete in publicatia Spiegel si a sesizarii ministrului justitiei Brigitte Zypries (SPD), procuratura demareaza procedurile de verificare. Thomas Middelhoff e suspectat de „infidelitate“ fata de firma..

17 iunie 2009: Arcandor declara insolvente alte 15 firme-fiice ale sale, printre care Primondo si Quelle.

26 octombrie 2009: Pentru 4.000 de fosti angajati ai firmei, la Nürnberg se deschide un punct special de inregistrare si consultanta. Printre ei, se afla „omul nostru de la Quelle“ si alti romani.