Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a discutat online cu cititorii despre masurile care trebuie luate in vederea asigurarii unui mediu concurential corect.
Cele mai importante declaratii ale presedintelui Consiliului Concurentei:
- Monitorizam activitatea asociatiilor profesionale. Este o zona de preocupare si pentru noi si pentru Comisia Europeana.
- Comisia Europeana a deschis o investigatie impotriva Romaniei pe piata energetica. Noi intentionam sa lansam propria investigatie care ne va ajuta sa si culegem date pentru a evalua aceste procese de concentrare.
- Ceea ce ne cere legea este sa nu se consolideze o pozitie dominanta, cu exceptia cazului in care o astfel de concentrare economica ar fi benefica pentru consumator. Din acest punct de vedere este preferabil sa avem doua companii si nu una.
- Exista o tendinta, mai ales in situatii dificile, de a fi milosi. Si eu si colegii mei ne propunem sa fim mai stricti in viitor.
- Cele mai periculoase monopoluri sunt cele create de stat, protejate de legislatie. In astfel de situatii, noi cerem schimbarea acestor legislatii.
- As vrea ca la inceputul anului viitor sa avem intalniri cu asociatiile oamenilor de afaceri, cu firmele de avocatura pentru a vedea daca nu putem face mai business-friendly procedurile legate de notificarea concentrarilor economice.
- In medie investigatiile noastre dureaza 26 de luni, fata de o medie a CE de 18 luni. Imi propun sa reducem aceasta durata medie spre nivelul CE. Am reorganizat echipele de investigatii in cazurile in care investigatiile durau 4-5 ani. Intentionam sa finalizam aceste investigatii intarziate in cursul anului viitor.
Cele mai bune intrebari se vor regasi in emisiunea Bucuresti punkt Bonn, realizata de HotNews.ro si Deutsche Welle.
Semnale privind nerespectarea principiilor concurentei apar in multe domenii sensibile, precum: sectorul energetic, sectorul bancar, sectorul farmaceutic si sectorul telecomunicatiilor.
In ceea ce priveste sectorul energetic, Consiliul Concurentei considera ca infiintarea unor companii mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. Guvernul a demarat, recent, procedurile de reorganizare care inseamna comasarea tuturor producatorilor de stat in doua companii gigant: Electra si Energetica. In timp ce actuala putere doreste infiintarea a doua societati mamut, PNL si PSD au lansat ideea crearii unei singure companii care sa gestioneze toate resursele energetice.
Conform prevederilor legale, operatiunile de concentrare economica sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.
De asemenea, Consiliul Concurentei a declansat doua investigatii privind posibile intelegeri pe piata comercializarii produselor preplatite de telefonie mobila. Prima investigatie, venita in urma unei plangeri, vizeaza o posibila intelegere intre Orange si distribuitorii acesteia de a nu vinde catre anumiti agenti economici. Cea de-a doua, lansata din oficiu de autoritate, vizeaza posibile practici anticoncurentiale prin stabilirea preturilor de revanzare si intelegeri intre agentii economici implicati pe intreg lantul de distributie al Orange, Vodafone si Cosmote.
In sectorul farmaceutic, Consiliul Concurentei a declanşat, in urma cu doua luni, investigatii noi privind o posibila incalcare a regulilor de concurenta nationale si comunitare pe piata distributiei angro de medicamente. Potrivit unui raport al Consiliului Concurentei si Societatii Academice din Romania, expertii au constatat o tendinta in randul unor farmacii de a vinde medicamente fara prescriptie medicala, utilizarea unor "autorizatii" pentru participarea la licitatii si riscul realizarii unor intelegeri pe verticala, care duc la crearea unor carteluri pe piata.
In sectorul bancar, Consiliul Concurentei are in derulare din octombrie 2008 o investigatie în ceea ce priveşte o posibila întelegere privind stabilirea nivelului dobânzilor. De asemenea, Consiliul Concurentei considera ca în sectorul bancar, o problema pot fi comisioanele de rambursare anticipata la credite.
Emisiunea "Bucuresti punkt Bonn" se transmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.
1. asociatiile profesionale impiedica liberul acces la profesii prin impunerea de conditii de studii si experienta, limitarea locurilor scoase la concurs si chiar prin tarife minime obligatorii (ex, notari, avocati, experti contabili, arhitecti, etc). desi scopul lor declarat este sa asigure un standard de calitate, in practica sunt doar niste grupuri de interese care mai storc un ban pe tot felul de avize iar adesea sunt corupte (ex. spagile cerute pt a putea deveni notar sau avocat).
2. consiliul concurentei autorizeaza in mod curent concentrari economice, chiar megafuziuni, pe piete unde sunt oricum doar cativa jucatori (ex Cosmote/Zapp). astfel pare mai degraba interesat sa-si ia tainul, 0,1% din c.a. combinata parca, decat de afectarea concurentei.
exista un articol in constitutie care vizeaza garantarea unei concurente loiale in orice domeniu economic. dupa parerea dvs. practicile de mai sus respecta acest articol? n-ar fi mai corect ca asociatiile profesionale sa fie facultative si nu obligatorii, si oricum sa nu poata impune tarife minime sau limita nr de locuri scoase la concurs? sau CC-ul sa nu autorizeze concentrari economice mai mari sa zicem de 10-20% din orice piata?
De ce atunci cand, in urma unei investigatii a Consiliului Concurentei asupra unei piete / unor companii dintr-o piata, investigatie care se solutioneaza fara probleme sau sanctiuni, Consiliul Concurentei nu comunica nimic public? Anuntati tot timpul ca deschideti anchete si investigatii ba pe o piata, ba pe anumite companii, si la final anuntati doar foarte putinele cazuri in care gasiti probleme si dati sanctiuni.
De ce lasati sa planeze suspiciuni de incorectitudine asupra unor piete si companii curate? De ce nu publicati si concluzii asupra unor anchete finalizate cu observatia "Entitatile investigate nu au procedat ilegal si nu s-au angajat in practici anti-concurentiale"?
Asemenea practici, in care anuntati start de investigatii, dar publicati concluzii si sanctiuni doar in cazurile unde gasiti probleme, imi amintesc de fosta Securitate: toata lumea era suspicioasa pe toata lumea, insa certitudinile sunt aproape de zero.
Multumesc!
Multumesc!
Exemplu: magazinul X care opereaza in centrul comercial Y este obligat de catre acesta prin contractul de inchiriere sa foloseasca pentru paza si protectie numai compania Z agreata de el (si care isi va impune astfel tarifele ne-negociabile).
Care este calea legala prin care un magazin chirias care a fost constrans sa semneze un astfel de contract de inchiriere, poate actiona dupa semnarea lui?
Ministerul Educatiei este un partas semilegal, dand un aviz (de ce lor, si nu altora) pentru vanzarea. Mai avem informatii, pe care nici o educatoare nu vrea sa le confirme in mod oficial, ca la fiecare revista vanduta se plateste un comision atat conduceri, cat si educatoarelor. De altfel, de ce doamnele sa sa ostenesca cu vanzarea acestora.
Este vorba de revista distribuita la nivel national - PIPO, la gradinita noastra se vand cel putin 150 reviste la 5.5 lei. Mai sunt si altele, de exemplu Bondarel.
Aici puteti citi parera invatatoarelor despre aceasta.
http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=117666 Sunt practic obligate.
Puteti considera acest comentariu o sesizare?
Eu ca mama am cumparat luna de luna, fiind obligata de imprejurari: copilul insista, ca a vazut in clasa, uneori plange. Simt ca este o vanzare abuziva, si PIPO are o pozitie preferentiala fata de alte reviste pentru copii. Daca e nevoie, fac si o sesizare oficiala. Dar este ilegal din punct de vedere al Consiliului Concurentei?
Tematica extrem de interesanta ce urmeaza a fi dezbatuta maine de dvs impreuna cu presedintele Consiliului Concurentei, ma indeamna sa pun urmatoarele 3 intrebari:
a) cum crede domnul Chiritoiu ca va fi privita crearea a 2 companii energetice de catre Comisia Europeana, cu atat mai mult cu cat tendinta este de separare si nu de creare a unui monopol sau duopol pe piata; crearea acestor societati pare mai degraba destinata a acoperi neregulile si ineficienta din sectorul energetic sau poate fi privita ca o motivatie a acordarii de ajutoare de stat si a subventionarii incrucisate a producerii de energie in cogenerare;
b) cum va rezista autoritatea de concurenta presiunilor politice legate de anumite piete, respectiv de "deranjarea" anumitor mamuti economici din sectorul pharma sau cel de telefonie mobila?
c) de ce amenzile aplicate sunt in cuantum relativ mic in raport cu rolul agentilor economici sanctionati activi pe piete.
Daca tot anchetati operatorii de telefonie mobila in privinta intelegerii asupra pretului la cartelele de telefonie mobila, as vrea sa va supun atentiei o alta incalcare a principiilor transparentei ofertelor si a pozitiei de forta pe care o au pe piata de distributie a telefoanelor mobile, de aceasta data:
A. Oferte transparente:
Reclamele TV ale operatorilor abunda de oferte extraordinare la 1 Euro sau pe alte sume mici pentru telefoane mobile care costa mult mai mult in realitate. Diferenta de pret dintre pretul real si cel oferit este subventionata de catre operator, urmand ca ea sa fie recuperata din contravaloarea abonamentului lunar la care se inhama clientul semnand contract pe 1 sau 2 ani cu operatorul.
Intrebari:
1. Nu ar fi normal ca operatorii de telefonie mobila sa se bata in oferte la servicii, nu in oferte de terminale subventionate??? Costurile acestor telefoane nu apar nicaeri pe factura pe care o emit operatorii clientului final, cu toate ca acesta, plateste cu varf si indesat acest telefon...
2. Nu ar fi normal sa i se dea clientului final posibilitatea sa achizitioneze servicii separata, fara sa cumpere si acel telefon "subventionat", pentru a accesa cu adevarat cea mai buna oferta pt acele servicii, ramanad la latitudinea clientului de unde sa-si cumpere terminalul ??? Nu asa ar trebui sa arate niste oferte transparente? Stiati ca exista tari unde subventia acestor terminale GSM de ctare operatori este interzisa tocmai pe astfel de considerente?
B. Practici anticoncurentiale si pozitia de forta:
Daca acum 5 ani, numarul telefoanelor mobile care se vindeau prin canale specializate, " la liber" - neconditionate si de achizitia unor servicii de telefonie mobila era de circa 60-70%% din totalul telefoanelor mobile vandute in Romania, iata ca anul 2008 ( si trendul a continuat agresiv si in 2009 ) procentul acestora este de doar 15%. Piata distribuitorilor de terminale GSM a fost distrusa de catre operatori.
Economia (ca stiinta) arata ca salariul minim pe economie creeaza somaj, asadar pentru a creste salariul citorva un numar de muncitori sint trimisti in somaj fortat? Este aceasta o forma de incalcare a competitiei dintre muncitori pe piata muncii?
Din intrebarile mele si a colegilor forumisti se arata ca statul este principala cauza a existentei monopolurilor si cartelurilor prin acordarea de privilegii unora prin excluderea (mai mult sau mai putin tacita a) altora! Asadar, este necesar sa se desfiinteze legile si institutiile de stat care acorda privilegii?
Este corecta aceasta practica? Sunt comerciantii obligati sa semneze astfel de contracte?
Avand in vedere consumul ridicat de energie electrica a unui mall, nu ar fi normal ca in incinta mall-ului sa se practice un tarif mai mic decat cel al unui comerciant individual?
- legea anti-dumping
- legea anti-trust
- legea anti micro monopol - fenomen prezent in cazul intermediarilor din diverse domenii: imobiliare, publicitate, distributie etc
Fara aceste legi, primul care pierde este statul, adica veniturile acestuia sunt afectate. Dupa, pierd jucatorii corecti care pastreaza regulile anuntate, dar intra in dezavantaj fata de ceilalti care profita de conjuncturi si obtin preturi de dumping.
In Statele Unite, legile acestea se concretizeaza prin existenta platii unor redevente (putem grosier sa asimilam cu forfetarul) platite statului ca rezultat intre ceea ce declari oficial ca pret si rabat comercial, astfel ca nu iti mai da mina sa faci favoruri unora in detrimentul altora). Si mai ales sunt foarte nocive practicile de asa zise "exclusivitati", gen un distribuitor are exclusivitate pe o anumita retea, evident ca isi va impune practicile, si forteaza producatorii sa "joace" cum cinta el. Sau detine exclusivitate pe anumite bugete, pe care le directioneaza dupa avantajele proprii(atentie nu ma refer la bugete de stat cum s-ar putea crede ci exclusiv la domeniul privat), sau detine exclusivitate pe inchirierea/vanzare unor cladiri si impune pretul.
Cum se gindeste Consiliul Concurentei sa transparentizeze piata si in acest fel sa creeze cu adevarat concurenta loiala, daca nu are legi la indemina, si practic functioneaza doar pe baza de sesizari, sau intervine doar cind ar fi vorba de "mari monopoluri (trusturi, holdinguri)" sau cum s-or numi ele, facind analize pe niste cifre furnizate chiar de cei in cauza?!
Acestia pe de o parte nu inregisreaza activitatile economice pentru a nu plati impozite si taxe la stat iar pe de alta parte nu respecta normele tehnice de productie si comercializare a produselor. Astfel acestea obtin un avantaj fata de comerciantii sau producatorii de buna credinta, care se straduiesc sa respecte toate normele si sa se incadreze in acelasi timp in preturile practicate de catre cei din prima categorie.
Din aceasta cauza nu avem un comert civilizat, cu mai putine chioscuri insalubre si mai multe supermarketuri existente si in orase nu doar la periferiile acestora. Astfel ar lua nastere o concurenta reala intre aceste magazine generand o responsabilizare a acestora in fata clientului in ceea ce priveste produsele puse in vanzare. In acelasi timp nici producatorii nu si-ar mai permite sa furnizeze marfa de o calitate indoielnica pentru ca vor fi eliminati automat de catre supermarket care nu vrea sa isi afecteze imaginea in ochii clientilor, acestia avand posibilitatea reala de cumpara de la concurenta.
Cand cumperi in fiecare zi produse de la 10 chioscuri diferite uiti de unde ai cumparat un produs de proasta calitate pentru ca, oricum, toate au produse de proasta calitate. Pe de alta parte, un chiosc nu poate controla calitatea produselor pe care le pune in vanzare la fel cum o poate face un magazin mare.
Haideti sa nu mai oferim avantaje concurentiale economiei negre si lipsei de respect fata de consumator. Un exemplu elocvent ar fi acela ca in multe chioscuri frigiderele sunt doar spatiu de depozitare, acestea nefunctionand datorita consumului de curent electric. Eu nu mai pot tolera aceasta "nesimtire" a micilor vanzatori dar nici nu pot face nimic in absenta unei alternative iar aceasta alternativa nu poate supravietui in acest mediu ostil.
(1) Credeti ca notificarile in forma simplificata vor deveni o realitate in viitorul apropiate? Este regretabil ca sistemul pentru notificari care sunt "no brainer" nu functioneaza.
(2) Mi-as dori ca in viitor, interactiunea cu Consiliul
sa fie mai "amiabila" si persoanele care lucreaza acolo sa fie dispuse sa dea raspunsuri la telefon (practica uzuala a Comisiei in acest sens!).
(3) Avand in vedere practica neunitara a Consiliului in modul de calculare a cifrei de afaceri in scopul determinarii indeplinirii pragurilor, ar fi utile niste clarificari (de ex: se calculeaza cifra de afaceri a companiilor pe piata relevanta sau pe toate pietele pe care sunt active? deasemenea, daca tranzactia nu are absolut nici un efect pe piata romaneasca, este necesara notificarea?)
multumesc pentru raspunsuri.
1. Comisia Europeana a anuntat recent demararea unei investigatii cu privire la garantia de stat de la Eximbank acordata Oltchim pentru preluarea Arpechim. Comisarul European pentru Concurenta Neelie Kroes nu exclude posibilitatea de a acorda Oltchim un ajutor de salvare si restructurare, chiar daca garantia de stat, care ar urma sa fie acordata de statul Roman nu este compatibila cu reglementarile europene in domeniu. In conditiile respective, de ce statul Roman nu a solicitat de la bun inceput un ajutor de salvare si restructurare, ceea ce ar fi economisit timp si ar fi evitat prelungirea crizei de la Oltchim (situatia angajatilor, capacitatea de productie redusa, altele)? Este adevarat ca nu se poate acorda ajutorul de stat atat timp cat exista o investigatie in curs?
2. Care credeti ca vor fi consecintele asupra Oltchim in cazul in care investigatia Comisiei Europene va constata ca garantia de stat nu respecta legislatia european in domeniul concurentei? De asemena, care ar fi cele mai potrivite masuri din punctul dvs de vedere pe care Statul Roman ar trebui sa le ia in cazul Oltchim?
2. Trebuie precizat castatul roman nu a acordat garantia prin Eximbank. In primul rand, Oltchim nu a gasit o banca care sa o crediteze chiar in conditiile acestei garantii. Din acest punct de vedere sunt surprins de decizia CE de a investiga ceva ce nu s-a intamplat. Solutia optima pentru Oltchimar fi aparitia unui investitor care sa achite datoriile catre stat si sa ofere capitalul necesar modernizarii.
Cum comentati?
///
2. Ce se va intampla, dupa intrarea in vigoare a aestor modificari, cu procedurile de dispensa/cerere de neinterventie aflate in prezent in analiza la Consiliul Concurentei si nesolutionate pana la data intrarii in vigoare? Se vor finaliza prin emiterea unor decizii de dispensa/neinterventie? Intentionati sa introduceti prevederi tranzitorii in lege cu privire la aceste proceduri in curs?
3. Ce modificari ale legislatiei secundare sunt in curs de elaborare?
2. Vom analiza.
3. Dupa finalizarea noilor instructiuni privind programul de clementa, nu avem in lucru noi modificari.
2. Impunerea liberei concurentei, dupa criterii pur economice, nu afecteaza serviciul public asigurat de unele profesii liberale? Pt ca liberul acces duce la scaderea calitatii si la concentrarea serviciilor doar in marile orase, iar eliminarea tarifelor minime duce la evaziune fiscala.
Probleme similare se gasesc in multe alte sectoare economice si nu se justifica un tratament special pentru un sector economic sau profesie. Daca nu exista servicii adecvate pentru populatie ele trebuie subventionate. De exemplu, se acorda subventii pentru medicii de familie din zonele rurale si se discuta facilitarea creari de farmacii in zonele rurale.
Exista institutii ale statului care au ca sarcina sa lupte cu evaziunea fiscala in toate zonele economice.
Doresc sa va supun atentiei urmatoarele doua intrebari cu privire la piata interna de gaze naturale:
1. Cum apreciati stadiul si modul de evolutie a liberalizarii pietei interne de gaze naturale din perspectiva legislatiei concurentei?
2. In ce masura considerati ca practica autoritatilor in domeniu si modul de functionare actual al pietei interne de gaze naturale creeaza distorsiuni pe aceasta piata relevanta?
Va multumesc
Paula Sandulescu
2. Raportul analizeaza piata imobiliara. De ce se amana investigarea serviciilor bancare, desi preocuparile UE in acest sens sunt cunoscute, nu numai ref credite de consum, unde exista deja acquis, ci si ref credite imobiliare si ipotecare, unde pozitia UE este aproape de a fi finalizata. Dupa criteriile dvs., costurile serviciilor bancare conexe pietei imobiliare nu sunt de 14 ori mai mari decat in Germania?
3. Raportul se refera succint la agentiile imobiliare. Acordurile neconcurentiale care duc la comisioane de 3-6% sunt greu de dovedit, deci, dupa criteriile dvs de 14 ori mai mari decat in Germania, iar accesul pe piata e liber. Dar ANPC a promovat anul trecut o serie de reglementari care sa protejeze consumatorii in acest domeniu. Pt Consiliul Concurentei dereglementarea e un scop in sine sau doar o cale care poate duce, sau nu, la protejarea intereselor cetateanului?
2. Si pe mine ma preocupa sistemul bancar. Sprijinim implementarea rapida a directivei care reglementeza creditele de consum. Dupa cum am facut public la inceputul lunii octombrie consideram oportuna extinderea limitarii comisionului de rambursare anticipata si la creditele cu garantie imobiliara (de consum sau ipotecare).
3. Convingerea noastra ca prin concurenta libera se asigura cel mai bine bunastarea cetateanului. Suntem multumiti de faptul ca piata din zona imobiliara nu este reglementata. Daca vom avea indicii de existenta a unor practici anticoncurentiale ii vom sanctiona. Masurile care sunt de resortul ANPC pentru cresterea concurentei sunt bine-venite.