Am intrebat in articolul anterior daca Romania are un sector de afaceri autohton, cu intreprinzatori romani. Concluzia ar fi ca in sectorul privat multinationalele au o pondere extrem de ridicata.

S-a ridicat si o problema interesanta, si anume ca motivul pentru care multinationalele sunt dominante in Romania este pentru ca au capital si fac dumping la pret pentru a obtine cota de piata, lucrand, cel putin in primii ani de activitate, in pierdere, scrie Emil Stoica, pe blogul lui.

Acest lucru, desi benefic pentru economie pe motiv de investitii straine, nu ar fi corect/echitabil din punct de vedere al concurentei.

Personal, cand ma gandesc la multinationale si la impactul lor in economia romaneasca, ma gandesc in primul rand la aparitia companiilor de telefonie mobila din 1995 – 1996 si companiile Connex (azi Vodafone) si Dialog (azi Orange). Aceste firme au dezvoltat retele nationale cu investitii masive in infrastructura si in serviciile furnizate. Serviciile au fost la nivel international si la preturi destul de prohibitive. In orice caz, au inventat o industrie noua in Romania. Ulterior, au aparut si alte firme care le concureaza, inclusiv cu capital romanesc.

Multinationalele fac investitii in primul rand pentru a obtine profit. Nu se uita sa obtina profit imediat ci pe o perioada mai lunga de timp (5 – 10 – 15 ani). Profitul este cu atat mai mare cu cat cota de piata este mai mare caci poti sa-ti imparti costurile fixe pe un volum mai mare de vanzari. Din cauza asta, in orice plan de afaceri se iau in considerare investitii in primii ani care se traduc in pierderi in primii ani.

Si aici intervine diferenta. Exista perceptia ca multinationalele au buzunare extrem de largi si din cauza asta isi permit sa aiba aceste pierderi. In parte asa este, insa in cazul Connex firma care a inceput afacerea era mica in comparatie cu Vodafone. Iar multinationalele nu folosesc doar fonduri proprii, ci si sume imprumutate de la banci. In plus, de regula platesc anual si dividende consistente actionarilor. Firmele cotate la burse au si alte obligatii, de ex. de raportare, lucru care genereaza costuri suplimentare.

Sa ne punem acum in situatia unei firme private romanesti fara datorii care nu e cotata la bursa si doreste sa concureze pe o anumita piata cu o multinationala cotata si solida financiar. Ambele vor avea nevoie de cam acelas nivel de investitii.

Multinationala cotata poate emite actiuni si se poate finanta. Sau poate obtine un imprumut bancar destul de usor pentru investitii. Multinationala urmareste un profit de – sa zicem – 20% pe 10 ani.

Firma romaneasca nu este cotata. Actionarul nu are suficiente fonduri proprii pentru a mari suficient capitalul social, dar nici nu vrea sa atraga si alti investitori in afacere. Asadar se apeleaza la banca.

Citeste restul articolului si comenteaza pe Jeopardy.