Legea parteneriatului public-privat: cum vor putea fi concesionate fara licitatie resursele naturale din platoul continental. Vezi ce alte tipuri de lucrari vor putea fi facute fara licitatie

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Vineri, 12 noiembrie 2010, 2:29 Economie | Companii

Legea parteneriatului public-privat (PPP), atacata oficial de Presedintie si criticata de oficiali pe holurile Comisiei Europene, este aproape de a-si face efectele. Normele de aplicare, obtinute de HotNews.ro, arata clar ce categorii de lucrari pot intra in sfera PPP, putind fi atribuite doar prin negociere, fara licitatie: spitale, scoli, drumuri (comunale, judetene, nationale si europene), cai ferate, conducte de petrol si gaze, porturi, aeroporturi sau resursele naturale din platoul continental al Marii Negre. Desi o analiza a casei de avocatura NNKP arata ca legea PPP are prevederi neconstitutionale, surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca primarii si sefii de consilii judetene au inceput deja sa caute proiecte eligibile.

Informatia pe scurt:
  • Legea parteneriatului public-privat, care instituie arbitrariul in alegerea partenerilor privati, a declansat "vinatoarea de oportunitati" in rindul primariilor si consiliilor judetene
  • Normele metodologice arata ca resursele naturale din platoul continental pot fi exploatate prin PPP, la fel ca si constructia de sosele, hidrocentrale, spitale, oleoducte sau cimitire
  • Legea contine prevederi neconstitutionale, contrare dreptului comunitar si ingradeste accesul la justitie - analiza

Miza si scurt istoric al Legii PPP

Legea PPP a fost publicata in Monitorul Oficial la 5 octombrie 2010. Forma initiala a legii fusese retrimisa spre examinare Parlamentului de presedintele Basescu (vezi aici cererea de reexaminare). Acesta considera, printre altele, ca legea confera puteri discretionare partenerului public. Parlamentul a votat insa legea intr-o forma foarte aproape de cea initiala, beneficiind si de tacerea cvasi-totala din media. (Reamintim ca la votul initial, legea a trecut cu cvasi-unanimitate).

Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca reactia oficialilor CE a fost extrem de dura dupa aparitia legii in Monitorul Oficial. "Anca Boagiu (initiator al legii si actualul ministru al Transporturilor - n.red.) a fost atentionata de unul dintre comisarii europeni ca anumite prevederi ale Legii incalca Tratatul, iar Comisia ia in calcul declansarea procedurii de infringement", sustin sursele citate.

Miza legii este simpla, dupa cum a definit-o Sorin Ionita, director executiv SAR: "Abolirea competitiei pe piata achizitiilor publice, spre satisfactia totala a PDL-PSD-PNL-UDMR. Piata va fi foarte vesela, ca la presiunile ei s-a facut legea. Adica piata care are diverse prietenii cu primarii si presedintii de Consilii Judetene si anumiti ministri. Contractele se vor semna mai repede, cel putin cele mari si importante, unde cei lasati pe margine vor marai, dar nu vor indrazni sa atace in justitie (ca si acum), ca poate prind data viitoare".

- Legea elimina licitatia ca modalitate de cistigare a contractelor de catre partenerii privati, licitatia fiind inlocuita de un proces de selectie si negociere
- Restringe accesul la justitie: Legea prevede ca orice contestatie in instanta trebuie insosita de depunerea unei garantii de 2% din valoarea estimata a proiectului
- Nu stipuleaza clar domeniul de aplicare, suprapunindu-se practic peste legislatia existenta in domeniu

Normele spun totul

HotNews.ro a obtinut proiectul privind Normele Metodologice de aplicare a Legii PPP. Normele clarifica categoriile de lucrari care pot fi executate prin constituirea unui parteneriat public-privat.

Iata marile categorii:

1. Lucrari publice de interes local:
  • Drumuri comunale, vicinale si strazi
  • piete publice, tirguri, oboare si parcuri
  • lacuri si plaje
  • retele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze
  • institutii publice de interes local: teatre, biblioteci, muzee, spitale, policlinici, universitati, scoli, gradinite, crese
  • obiective de interes turistic local
  • locuinte sociale
  • statui si monumente
  • bogatii de orice natura ale subsolului, in stare de zacamint, daca nu au fost declarate de interes public national
  • terenuri cu destinatie forestiera
  • cimitire
  • unitati productive care rezolva probleme de natura economica si/sau sociala a comunitatii
  • alte domenii de interes local

2. Lucrari publice de interes judetean:

  • drumuri judetene
  • institutii publice de interes judetean: teatre, biblioteci, muzee, spitale judetene, universitati, scoli
  • unitati productive care rezolva probleme de natura economica si/sau sociala a zonei
  • alte domenii de interes judetean

3. Lucrari publice de interes national:
  • ape de suprafata, apele subterane, ape maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si cu potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime, cai navigabile interioare
  • paduri si terenuri destinate impaduririi, iazurile, albiile piraielor
  • resurse naturale ale zonei economice exclusive si ale platoului continental
  • infrastructura cailor ferate
  • tunele si casete de metrou
  • drumuri nationale - autostrazi, drumuri expres
  • canale navigabile
  • retele de transport al energiei electrice
  • conducte de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale
  • lacuri de acumulare si barajele acestora
  • diguri impotriva inundatiilor
  • porturi maritime si fluviale
  • aeroporturi de interes national
  • institutii publice de interes national: teatre, biblioteci, muzee, spitale judetene, universitati, scoli, institute de cercetare
  • obiective ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei
  • unitati productive care rezolva probleme de natura economica si/sau sociala a zonei
  • alte domenii de interes national

Hibele legii

Casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a realizat o analiza a Legii PPP. Principalele observatii sint: a) Neconstitutionalitatea Legii PPP; b) Ingradirea accesului la justitie; c) Conflictul Legii PPP cu cadrul normativ si de interpretare al Uniunii Europene; d) Paralelism legislativ si lipsa substantei legislative

       a) Neconstitutionalitatea Legii PPP

Din analiza Legii PPP, aceasta pare a nu se aplica contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii reglementate de OUG 34/2006, contractelor de concesiune de bunuri reglementate de OUG 54/2006 si asocierilor in participatiune. Prin urmare, consecinta logica este ca obiectul de reglementare al acesteia priveste alte tipuri de aranjamente contractuale vizand bunuri proprietate publica. Totusi, potrivit Constitutiei Romaniei (art. 136 alin. (4)), bunurile proprietate publica nu pot fi decat concesionate (dar, un asemenea tip de aranjament ar intra sub incidenta OUG 54/2006), inchiriate (nu este cazul, potrivit Legii PPP) sau date in administrare (dar numai catre entitati anume desemnate de Constitutie si nu catre cele la care se refera Legea PPP). Astfel, bunurile publice pot fi date in administrare, concesionare sau inchiriere numai ”in conditiile legii organice”, adica ale Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul acesteia. Art. 12 din Legea 213/1998 reglementeaza conditiile in care dreptul de administrare poate fi acordat, insa doar „regiilor autonome a prefecturilor, a autoritatilor administratiei publice centrale si locale a altor institutii, publice de interes national, judetean sau local”.

 
"Avem o deschidere spre ideea de parteneriat public-privat, dar nu spre această lege. Preşedintele a întors legea în Parlament, dar i-a fost retransmisă în aceeaşi formă şi a fost obligat să o promulge. Partea defectuoasă a acestei legi este că procedura de desemnare a partenerului privat nu respectă în totalitate principiile. Am putea avea de-a face cu o încălcare a Tratatului UE"
 
Cristina Traila, presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP)

Asadar, daca nu este vorba de concesiuni de lucrari sau servicii si nici de alte aranjamente contractuale prin care se realizeaza concesiunea, administrarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica, nu se intelege care este obiectul Legii PPP si, daca ar exista unul, concluzia este ca Legea PPP  este neconstitutionala pentru ca reglementeaza drepturi asupra bunurilor proprietate publica altele decat concesiunea, administrarea sau inchirierea.

De asemenea, prevederile Legii PPP par sa permita companiei de proiect infiintata pentru derularea unui proiect de parteneriat public privat sa detina in proprietate sau in administrare bunuri proprietate publica (cu titlu de exemplu, art. 30 si art. 33 alin. (2)), ceea ce este inadmisibil.

In lipsa oricaror clarificari cu privire la continutul dreptului de administrare transmis prin „contractul de administrare” mentionat la art. 33(2) din Legea PPP, in cazul in care acesta s-ar referi la conceptul din art. 136 (4) din Constitutie, toate mentiunile din lege referitoare la dreptul de administrare ar fi neconstitutionale intrucat, potrivit Constitutiei, bunurile publice „pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate”. Asadar, dreptul de administrare nu poate fi transmis unei entitati private cum este compania de proiect.

Astfel, daca intentia legiuitorului a fost sa reglementeze transmiterea unui bun proprietate publica in administrarea unei entitati private (iar prevederile mentionate mai sus nu sunt doar rezultatul unei redactari defectuoase), Legea PPP ar fi neconstitutionala avand in vedere cele de mai sus. (Analiza NNDKP)

       b) Ingradirea accesului la justitie

Amendamentul adus prin noua forma a legii PPP-urilor ce vizeaza posibilitatea oricarui investitor ofertant de a contesta, in instanta, decizia privind desemnarea partenerului privat de catre partenerul public sau orice alte decizii luate de acesta din urma pe perioada derularii procedurii de atribuire, numai cu obligarea respectivului investitor ofertant la depunerea unei garantii de 2% din valoarea estimata, poate foarte usor fi vazut ca o ingradire a accesului liber la justitie.

Liberul acces la justitie este consacrat, ca drept cetatenesc fundamental in art. 21 din Constitutia Romaniei, in art. 10 din Declaratia universala a drepturilor omului, precum si in art. 14 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Orice limitare a acestui drept trebuie sa fie rezonabila si proportionala cu scopul urmarit.

Stabilirea taxelor judiciare de timbru/ garantiilor la valori exorbitante, care depasesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justitie, poate fi vazuta ca o limitare a dreptului de acces.

Abordari legislative romanesti similare in sensul stabilirii unei taxe de timbru in acelasi cuantum de 2% in sarcina persoanelor fizice sau juridice care contestau in instanta rezultatul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice au fost dezaprobate prompt de catre Comisia Europeana si, in consecinta, eliminate din textul OUG 34/2006. (Analiza NNDKP)

Primarii si sefii de CJ cauta proiecte si firme dispuse sa intre in PPP

Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca primarii si presedintii de consilii judetene au primit verde din partea Guvernului pentru identificarea de potentiali parteneri privati. "Toata lumea cauta idei de afaceri si firme dispuse sa intre in combinatii. Normele vor fi publicate in curind si, din acel moment, e liber la incheierea de contracte".


Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

5181 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    moda (Vineri, 12 noiembrie 2010, 4:45)

    cristian [anonim]

    cum sa furi legal:
    tehnica inventata si dusa la caz de arta de guvernul Romaniei :)
    • +2 (4 voturi)    
      Arta ? (Vineri, 12 noiembrie 2010, 9:32)

      Ion [anonim] i-a raspuns lui cristian

      Nu e nici o arta. Guvernul Romaniei gaseste niste metode grobiene de a fura. Daca vrei arta uita-te de exemplu la austrieci.
  • +4 (4 voturi)    
    Furt! (Vineri, 12 noiembrie 2010, 9:33)

    ads [anonim]

    Sunt impotriva atribuirii de contracte fara licitatie publica!!!
  • +2 (2 voturi)    
    Parlament (Vineri, 12 noiembrie 2010, 9:49)

    pero [anonim]

    Legeae a trecut si a fost reexaminata de Parlament .
    • +3 (3 voturi)    
      Sa speram ca CCR... (Vineri, 12 noiembrie 2010, 11:12)

      sami [utilizator] i-a raspuns lui pero

      se autosesizeaza?! Desi este putin probabil...isi urmareste propriile interese...la fel si cei care pot sesiza Curtea mai facil decat restul cetatenilor (daca reusim sa convingem Avocatul Poporului).
      Aveam nevoie de o lege PPP- insa nu una cu dedicatie...asa cum au fost facute toate legile in Romania ultimilor 20 de ani. Ce este mai nasol in povestea asta este ca legea a fost proiectata de reprezentantii PDL din Parlament.
      Asta ar trebui sa spuna ceva celor care cat ii ziua de lunga il scot vinovat pe Basescu pentru toate deficientele statului roman. Basescu a incercat sa schimbe legea, timitand-o inapou la Parlament...PDL-ul "obedient" din fire lui Basescu ce a facut??! Cum este cu dictatorul??!!
  • +1 (1 vot)    
    MAFIOTII (Vineri, 12 noiembrie 2010, 12:38)

    STAN PATITU [anonim]

    Nu e pentru cine se pregateste ci pentru cine se nimereste. Asa au facut si PSD-istii cind au fost la putere si au profitat urmasii. Asa vor pati si cei din PDL. Si o sa-i auzim cum se vaita ca se dau lucrari fara licitatie !


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri