Consiliul Concurentei a facut progrese semnificative, dar se afla inca in urma in ceea ce priveste punerea in aplicare a practicilor anticoncurentiale, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale. Potrivit informatiilor disponibile, in perioada 2007-2010, Consiliul Concurentei a deschis 30 de cazuri de formare a cartelurilor si patru de abuz de pozitie dominanta. Cu toate acestea, a finalizat numai sapte investigatii privind formarea cartelurilor. Nicio ancheta privind abuzul de pozitie dominanta nu a fost finalizata, chiar daca sase dintre acestea au fost demarate inainte de 2007. Procentul de cazuri solutionate in raport cu cele in curs de investigare este de 20% in 2008 si de 8% in 2009, in timp ce in alte state, media este de 50%.

cazuri CCFoto: Consiliul Concurentei

• Nota Redactiei: Raportul a fost finalizat spre sfarsitul anului trecut. Intre timp, Consiliul Concurentei a amendat Orange si Vodafone cu 63,1 de milioane de euro, pentru abuz de pozitie dominanta in urma unei investigatii pornite in 2006 la plangerea furnizorului alternativ de telefonie fixa Netmaster Communications. De asemenea, a amendat si Compania Nationala Posta Romana cu 103,3 milioane lei, pentru abuz de pozitie dominanta.

Cazurile de analiza a fuziunilor solicita cea mai mare parte a volumului de munca in domeniul concurentei, desi cele mai multe fuziuni nu reprezinta o amenintare semnificativa a concurentei. Pentru perioada 2007-2010, pana la 56% din cazurile de concurenta au fost cele legate de fuziune. Doar 30% din cazurile analizate implica o potentiala practica de afaceri anticoncurentiale. In plus, doar 2% din notificarile de fuziune au fost luate in considerare pentru o analiza aprofundata, in timp ce restul au fost rezolvate fara revizuiri majore.

• In concordanta cu practica internationala, Consiliul Concurentei a stabilit termene pentru fiecare dintre etapele unui proces de reexaminare a fuziunilor. Cu  toate acestea, Consiliul Concurentei nu a stabilit termenele limita pentru investigatiile in cazurile de practica anticoncurentiala.. In perioada 2007-2010, durata medie de timp de pentru astfel de cazuri a crescut constant de-a lungul
  

  durata investigatiilor

  Foto: Consiliul Concurentei
   anilor, de la aproximativ 100 de zile in 2007 la mai mult de 1.000 in 2010, ca  urmare a acumularii de anchete deschise intarziate. Durata medie pentru investigatiile preliminare a fost 133 zile in 2007 si 38 de zile in 2010.

Pe parcursul anului 2009, in 79% din cazurile analizate, au fost date hotarari judecatoresti definitive. Astfel, din totalul amenzilor aplicate in 14 cazuri, 80% au fost confirmate in mod irevocabil de catre instantele judecatoresti, cu sanctiuni in valoare de 11,6 milioane de lei. In medie, cazurile in instanta au o durata de mai putin de 3 ani.

Spre deosebire de alte agentii care se bazeaza adesea pe plangeri ca sursa in domeniul concurentei, Consiliul Concurentei incepe intr-o proportie mai mare de investigatii din proprie initiativa, peste 50% in perioada 2007-2010. Cu toate acestea, este de remarcat faptul ca institutia de concurenta primeste un numar relativ scazut de plangeri oficiale pe an.

In timp ce numarul de investigatii preliminare initiate de catre Consiliul Concurentei a crescut in mod constant in timp, doar 24% din acestea au devenit cazuri formale. In perioada 2007-2010, Consiliul Concurentei a inceput 250 investigatii preliminare si 57 de cazuri formale, care reprezinta 23% din numarul total de investigatii. In general, speranta ca o ancheta preliminara initiata de catre consiliu sa devina un caz formal este relativ ridicata, deoarece autoritatile din domeniul concurentei au tendinta de a deschide anchete preliminare in sectoarele in care exista dovezi puternice.

cazuri CC

Foto: Consiliul Concurentei

Anchetele si plangerile legate de abuzul de pozitie dominanta au sanse mai mici sa se incheie intr-un caz formal decat investigatiile legate de carteluri. In perioada 2007-2010, Consiliul Concurentei nu a deschis investigatii complete cu privire la 34% din cazurile de posibile carteluri. In cazuri de abuz de pozitie dominanta, Consiliul Concurentei a inchis investigatiile preliminare, dar nu a deschis oficial investigatii in 73% din cazuri.

In perioada 2007-2010, Consiliul Concurentei a inceput 13 anchete sectoriale. In prezent, sase dintre ele sunt inca in curs de investigare. Durata medie a unei anchete sector este de aproximativ 20 luni. Ca urmare a investigatiilor, Consiliul Concurentei a formulat recomandari si a intervenit cu institutiile publice competente in aceste domenii. De exemplu, rezultatele anchetelor in sectorul distributiei de medicamente en-gros si comercializarea produselor alimentare au determinat investigatii in posibile incalcari a dreptului concurentei.

Consiliul Concurentei a primit si laude

"Stabilita in forma sa actuala in 2004 prin combinarea a doua agentii, Consiliul Concurentei este o organizatie tanara care face progrese catre obiectivul de respectare a standardelor UE si pentru compararea favorabila cu alte agentii europene de concurenta", apreciaza autorii raportului. Consiliul Concurentei a facut multi pasi semnificativi. De exemplu, a initiat un program ambitios de reforma interna menita sa sporeasca eficienta acestuia, a inceput un proces pentru realizarea unei strategii detaliate pentru a imbunatati performanta, a luat o serie de masuri pentru a reduce constrangerile unui sistem prea rigid a administratiei publice din Romania, si, in general, s-a angajat sa devina un centru de excelenta in cadrul administratiei publice.

Potrivit raportului, este recunoscut faptul ca aplicarea efectiva a politicii de concurenta este unul dintre pilonii pentru construirea unei piete comune a UE. In cazul Romaniei, punerea in aplicare a politicii de concurenta de catre Consiliul Concurentei a avut un impact pe piata romaneasca cu mai multe cazuri de mare anvergura. In continuare, Consiliul Concurentei trebuie sa-si pastreze independenta si autonomia fata de presiunile politice.

Consiliul Concurentei a efectuat mai multe investigatii care au dus la economii directe pentru consumatori si o

alocarea resurselor umane

Foto: Consiliul Concurentei

mai buna concurenta pe pietele romanesti. Unul dintre cele mai importante cazuri de cartel, bazate pe impactul sau economic, analizate de Consiliul Concurentei, a fost ancheta pe piata cimentului. Consiliul Concurentei a observat ca preturile de ciment au crescut simultan in mai multe piete locale din Romania. Ancheta a demonstrat ca din 2000 pana in primul trimestru al anului 2004, trei grupuri de control al pietei cimentului s-au inteles asupra preturilor pentru a le creste in mod semnificativ si pentru a creste ilegal profiturile.

In ciuda acestor performante, Romania se afla inca in urma altor state UE in aplicarea politicii in domeniul concurentei. Exista prea putine cazuri de practici anticoncurentiale care sunt incheiate in timp util. Volumul de munca se concentreaza in principal asupra concurentei privind procedurile de revizuire a fuziunilor, ramanand putine resurse disponibile pentru efectuarea de analize economice avansate.

Recomandari

• Imbunatatirea mediului concurential prin reducerea rolului dominant al statului in mai multe sectoare economice, consolidarea capacitatii agentiilor de  reglementare pentru a asigura o concurenta in sectoare cheie, cum ar fi transportul, comunicarea si utilitati.
• Aplicarea normelor de concurenta prin consolidarea cadrului legal actual privind concurenta, reducerea retelei Consiliului Concurentei de birouri, care sunt  si costisitoare si insuficient utilizate la nivel teritorial, transferul din cadrul Consiliului a responsabilitatii pentru revizuirea programelor nationale  de ajutor de stat pentru firme.
• Stabilirea unei noi unitati in cadrul Consiliului care sa se ocupe de comportamente anti-concurential, cum ar fi formarea cartelurilor, ca prim pas intr-un  program de restructurare treptata a Consiliului Concurentei, in conformitate cu standardele UE.
• Potrivit raportului, aplicarea eficienta a politicilor in domeniul concurentei care sa conduca la imbunatatirea productivitatii si reduceri de preturi in domenii cheie, ar putea stimula PIB-ul cu cateva puncte procentuale pe termen scurt si mediu.
• Pentru a imbunatati performanta actuala, Consiliul Concurentei trebuie sa abordeze in mod corespunzator provocarile semnificative, atat interne, cat si  externe. Raportul mai arata ca performantele Consiliului pot fi amenintate de reducerea salariilor, care ar putea "decima activele sale umane".
• Guvernul, in intregul sau, trebuie sa ia masuri practice pentru a promova normele si actiunile de sustinere a concurentei si sa consolideze Consiliul  Concurentei. La randul sau, Consiliul Concurentei ar trebui sa intreprinda o restructurare interna majora sa indrepte personalul in special spre activitati  de identificare si spargere a cartelurilor si de depistare a practicilor de abuz de pozitie dominanta, inclusiv la companiile de stat. Prezenta cu o  participare semnificativa a intreprinderilor de stat in 14 din 20 de sectoare, mai ales in sectorul energiei si transportului, depaseste media UE.
• Raportul critica rolul limitat jucat de catre Consiliul Concurentei in revizuirea si modificarea proiectele legislative necorespunzatoare care au impact  asupra concurentei. De multe ori, punctul de vedere al Consiliului Concurentei nu este solicitat, pentru ca alte institutii guvernamentale nu sunt constiente  de principiile concurentei.
• Autorii raportului recomanda, pe termen scurt si mediu, infiintarea unitatii de "advocacy" pentru a descuraja practicile anticoncurentiale. Reorientarea  activitatilor Consiliului in domeniul ajutorului de stat spre analizarea potentialelor distorsiuni ale acestora asupra concurentei. Consolidarea  constientizarii principiilor concurentei in institutiile publice si guvernamentale.
• In ciuda imbunatatirilor continue, Consiliul Concurentei trebuie sa mobilizeze mai bine resursele sale de a combate comportamentul anti-concurential.  Proiectele de ajutoare de stat cere multa atentie personalului si conducerii. Acest lucru ridica, in mod inevitabil, probleme legate de conflictele de  interese si de confuzie politica. Consiliul Concurentei urmareste, pe de-o parte eliminarea unui comportament anti-concurential, iar pe de alta parte  protejarea unor firme. Birourile au personal in toate cele 42 de judete, indiferent de dimensiunea economica si amenintarea la adresa concurentei sau  impactul asupra consumatorilor. Fuziunile sunt analizate pe larg, dar rareori necesita interventia Consiliului Concurentei. Consiliul Concurentei trebuie sa  se restructureze si sa-si prioritizeze activitatile, daca doreste sa-si indeplineasca obiectivul de a ajunge la acelasi nivel cu omologii din UE.
• Consiliul Concurentei poate fi vazut ca un exemplu de organizatie publica romaneasca, care se straduieste, in limitele unei administratii in general rigida, sa-si imbunatateasca performantele sale. Ajustarile propuse ar spori progresul Consiliului Concurentei in procesul de transformare intr-un centru recunoscut de excelenta.
• Angajamentele Consiliului Concurentei ar fi insuficiente fara sprijin din partea Guvernului. Oficialii guvernamentali trebuie sa inteleaga bine legatura intre un mediu competitiv si a perspectivelor de crestere din Romania.