2001. Se lanseaza programul Economat. Pensionarii isi pot cumpara o anumita cantitate lunara de alimente de baza la preturi mai mici decat cele din magazine. Se taie panglici, se bea sampanie, se rade si se numara potentiale voturi viitoare. Dupa cativa ani, magazinele falimenteaza unul dupa altul. PSD pierde alegerile. In 2011, programul ar putea fi relansat sub actualul Guvern. De ce au falimentat vechile economate si de ce ar functiona acum programul?
Vezi ce sanse dau "Cosului Pensionarului" producatorii, retailerii si cei care sustin promovarea lui.
- Ministerul Sanatatii lucreaza in prezent la stabilirea numarului de calorii necesare fiecarui pensionar
"Ministerul Sanatatii lucreaza acum la stabilirea necesarului de calorii pentru persoanele in varsta. In functie de calculele domniilor lor vom vedea in ce va consta pachetul de alimente de baza pe care il vom vinde cu preturi reduse. Programul nu prevede preturi permanent mai mici la toate alimentele. E vorba de o cantitate limitata care va putea fi achizionata o data pe luna de catre pensionari, explica pentru HotNews Marian Sarbu, unul dintre promotorii programului guvernamental. S-a instituit si o comisie interministeriala care se ocupa de detaliile tehnice si care are la dispozitie 3 saptamani pentru a pune la punct mecanismul complet al “operatiunii”.
- Cum ar functiona teoretic programul Economat II?
Primaria aloca un spatiu de functionare. Inchiriaza sau pune la dispozitie un depozit pentru stocarea produselor. Depozitul are nevoie de angajati, de utilaje, de minime utilitati. Toate acestea costa. Nu se stie cum va fi facuta aprovizionarea- cu masinile producatorilor franco depozit sau cu masinile Primariei (din dotare sau inchiriate). Urmeaza licitatiile cu producatorii. Achizitia marfurilor, transportul la magazin si punerea lor pe raft. Se deschide magazinul, pensionarii dau navala si asigura succesul “cosului pensionarului”. Asta este planul. In practica, lucrurile sunt mai complicate. Ai nevoie de oameni pregatiti care sa stie merchandising, marketing, vanzari. Ai nevoie de buni negociatori cu producatorii, care sunt acum "caliti" in negocierile cu retailerii si de la care nu mai scoti preturi bune decat daca e membru de partid sau ii cumperi cantitati uriase. Mai ai de platit salarii, chirii, combustibili, utilitati, furnizori. Toate astea sunt foarte greu de impacat cu preturile “cele mai scazute”din piata.
- Ce spun producatorii
Am sunat la cativa producatori de alimente de baza. "La ulei, obtinerea unei marje de 25-30% - dupa cum am citit in media ca se intentioneaza- este exclusa. E o fantezie. Presiunea pe marje este foarte ridicata. Se discuta de 2-3% nu de 25%. In plus, unii producatori lucreaza cu retailerii in regim de marca privata. Ori, se stie ca in materie de pret este foarte dificil sa te bati cu marca privata. Nu vad cum vor putea vinde ulei- nu discut despre alte produse- la preturi mai scazute decat marile retele comerciale”, au declarat pentru HotNews.ro reprezentanti ai producatorului de ulei Prutul.
La paine lucrurile nu stau mai diferit. “Daca se va lucra pe factura, nu au cum obtine asemenea reduceri. Intrucat evaziunea in panificatie continua sa fie ridicata, nu m-ar mira sa se mearga si pe factura si fara. Dar painea este un produs cu valoare adaugata mica. Ai rulaj, dar profitul e mic. Experientele trecute ne arata ca nu a fost profitabil nici pentru noi, nici pentru magazinele de tip economat”, au explicat pentru HotNews directorul unei fabrici de paine din top 10 jucatori.
La fel spun si reprezentantii Ulprod. “Noi am facut niste calcule. La un pachet complet lunar oferit la preturi reduse pensonarilor, daca se merge pe ideea cantitatii identice cu cea din vechiul program, “ajutorul” oferit pensionarului este de 5-6 lei pe luna. Nu mai discut de preturile cu adevarat mici din retai si de chestiuni de logistica- toate acestea ma fac sa am rezerve", explica pentru HotNews.ro si unul din directorii Ulprod.
Reprezentantii a doi producatori de zahar au declarat pentru HotNews.ro ca nu intentioneaza sa participe la noul program dupa ce in varianta veche au iesit cu pierderi de pe urma colaborarii. “Am ramas cu marfa neachitata, firma care administra economatele rau platnice a intrat in insolventa si am renuntat la litigii si la bani intrucat procesele ar fi durat prea mult si ne-ar fi costat mai mult decat prejudiciul comercial", au explicat juristii unui producator de zahar.
Reprezentantii marilor retaileri spun ca programul pare a fi sortit esecului. “La vechiul program Economat s-a spus ca magazinele au falimentat din cauza retailului modern. Atunci aveam poate 20% din reteaua pe care o avem acum. E foarte dificil sa bati la pret un Carrefour, Auchan, MegaImage sau altele, in conditiile in care fiecare dintre aceste magazine au zilnic promotii. Nu mai spun de marcile private, sub ale caror preturi nu ai cum merge. Si pe urma, sa ma ierte Dumnezeu, dar ce marja de negociere va avea un magazin care cumpara fie si zilnic cate 200 de litri de ulei cu un retailer care cumpara cu zecile de mii. Cui ii va da oare producatorul un discount mai mare? Dar sunt foarte bine veniti in piata. Competitia e libera” a declarat pentru HotNews directorul de achizitii al unuia din primii 5 mari retaileri.
- Ce nu a mers la vechiul program?
In foarte multe cazuri moartea magazinelor de tip economat a survenit lent, din cauza lipsei de clienti. La Oradea, dupa ce a fost inaugurat cu mare fast de alesii localiecono matul a functionat doi ani. Intrucat producatorii nu se inghesuiau sa le vanda marfa, alimentele erau aduse de la depozitele gen Metro.
In Timis, nn numai 2 ani (2001 - 2003) au fost înfiinţate 30 de magazine Economat. Cu timpul, economatele s-au transformat într-o afacere special croită pentru buzunarele clientelei PSD, scria Banateanul. . În Timiş, dreptul de administrare a economatelor a fost atribuit, fără licitaţie, SC Tioss Commerce, care a inaugurat, la Timişoara, al doilea economat din ţară. "Am deschis aceste economate la rugămintea celor de la Prefectură" - a declarat pentru Banateanul, Simona Bitto, director economic al Tioss Comerce, firma care a administrat Economatele în perioada lor de glorie. Cu toate că preţurile practicate ar fi trebuit să fie cel puţin cu 10% mai mici decât cele ale altor magazine, lucrurile au stat exact invers. Bitto afirmă că Tioss nu s-a ales cu nimic de pe urma economatelor.
Vezi aici de ce au falimentat economatele in Bucuresti , la Iasi, Hunedoara, Arad sau la Roman
- Lipsa personalului specializat, a unei strategii comerciale coerente care sa permita preturi cu adevarat mai mici decat cele de la magazinele din jur si insuficienta cointeresare a producatorilor- aceasta este cauza mortii variantei initiale a Economatelor.
"Daca s-ar fi discutat cu noi in termeni de business, am fi acceptat poate sa dam si la preturi mai mici. Adica sa vina la noi cineva din Guvern si sa ne spuna: dati-ne marfa cu 25% mai ieftin si va reducem din taxe sau impozite. Si i-am fi dat, ca poate castigam amandoi la afacere. Sau sa vina cu orice alta propunere. Dar e nevoie de oameni care sa fi lucrat in mediul privat, nu functionari plimbatori de hartii", explica pentru HotNews.ro reprezentantul unui producator de ulei.
1
8
