Intalnire online webPR

Prof. univ. dr. Petruta Cornea, Presedinte al Comisiei de Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului, a discutat online cu cititorii despre organismele modificate genetic

de     Smile Media
Marţi, 10 martie 2015, 17:25 Economie | Consumator

Prof. univ. dr. Petruta Cornea
Foto: Arhiva personala
Discutiile despre organismele modificate genetic (OMG) si biotehnologii au impartit lumea in doua tabere. In cadrul dezbaterilor despre biotehnologii de multe ori subiectivismul primeaza in fata datelor stiintifice concrete, iar afirmatiile unor grupuri de interese se bazeaza pe informatii incomplete sau trunchiate. Dar pana la urma, ce sunt organismele modificate genetic? Prezinta biotehnologiile un pericol pentru consumul uman, animal sau pentru mediu? Cum se pozitioneaza Romania vizavi de OMG si cat de importanta e informarea cetatenilor cu privire la biotehnologii? Prof. univ. dr. Petruta Cornea, Presedintele Comisiei de Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului, a discutat despre organismele modificate genetic.

  • Pune intrebari prin formularul de comentarii de la finalul articolului
  • Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care contin mai mult de doua intrebari, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana

Principalele teme atinse in cadrul intalnirii online:

  • Ce sunt organismele modificate genetic?
  • Interesele unor organizatii "verzi" de demonizare a OMG-urilor.
  • Daca OMG-urile prezinta un pericol pentru consmul uman, animale sau pentru mediu.
  • Cum vede doamna prof. Petruta Cornea viitorul biotehnologiei si cat de importanta este schimbarea legislatiei la nivelul UE.
  • Cum se pozitioneaza Romania vizavi de OMG si cat de importanta e informarea cetatenilor cu privire la biotehnologii.
Biografie

Prof. univ. dr. Petruta Cornea este decan al  Facultatii de Biotehnologii si Cercetator Sef in cadrul departamentului de Biologie moleculara si Inginerie Genetica din cadrul Centrului de Biochimie Aplicata si Biotehnologie Bucuresti (BIOTEHNOL).  Petruta Conea a absolvit in 1981 Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti, iar in 1996 a obtinut titlul de doctor in domeniul Biologiei. De-a lungul carierei prof. univ. dr. Petruta Cornea a publicat 10 carti, dintre care 3 manuale universitare.



Citeste mai multe despre   




















Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

4329 vizualizari

  • procedeul "tilling" (Marţi, 10 martie 2015, 17:52)

    Matache Stefan [anonim]

    Ce parere aveti de tehnica "aratului" (tilling) ca metoda de producere a unor noi specii in masura in care activistii anti GMO sunt in total dezacord ?
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:18)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Matache Stefan

      TILLING nu inseamna tehnica aratului din agricultura, ci reprezinta o tehnica de inducere controlata a unor mutatii la nivelul genomului prin utilizarea unor agenti chimici si apoi identificarea localizarii acestora. Metoda este o varianta noua de a induce modificari genetice ca o alternativa la transgeneza clasica si poate oferi rezultate importante, utile dpdv practic.
  • Despre noua carte " Altered Genes, Twisted Truth" (Marţi, 10 martie 2015, 18:01)

    Matache Stefan [anonim]

    Ce stiti despre autorul cartii "Altered Genes, Twisted Truth" , Steven Druker?
    Ce parere aveti despre lansarea acestei carti in masura in care UE se pregateste sa ridice blocada?

    http://www.nationofchange.org/2015/03/08/jane-goodall-and-steven-druker-expose-us-government-fraud-over-gmos/
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:24)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Matache Stefan

      Cartea este extrem de noua si din pacate nu am citit-o. Referitor la unul dintre autori, respectiv Steven Druker, acesta este un activist, avocat, fondator a unui ONG (Alliance for Bio-Integrity). Lansarea cartii in acest moment poate sa reprezinte un argument al adevrsarilor OMG referitor la necesitatea interzicerii cultivarii OMG-urilor si la eventualul pericol al organismelor modificate genetic.

      Pe de alta parte, tinand cont ca autorul nu este specialist intr-un domeniu apropiat stiintei, fiind avocat, se pune problema intelegerii obiective a datelor stiintifice care insotesc de regula utilizarea organismelor modificate genetic.
  • Intrebare (Marţi, 10 martie 2015, 18:33)

    Mircea Ionas [anonim]

    Multa lume considera ca OMG-urile sunt nocive consumului uman. Acum e clar ca sunt tot felul de organizatii care isi exprima opiniile subiective si partinitoare. Si de o parte si de cealalta.

    Pana la urma putem afirma fara echivoc ca OMG-urile sunt in regula si pot fi consumate fara a avea probleme de sanatate pe termen lung?

    Daca nu exista nicio problema dpdv stiintific si organismele modificate genetic sunt sigure pentru consumul uman, de ce nu sunt aprobate in mai multe tari?
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:32)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mircea Ionas

      Introducerea in cultura a unor plante modificate genetic presupune testarea anterioara pe parcursul mai multor ani si evidentierea eventualelor aspecte negative. Plantele conventionale si alimentele derivate de acestea nu sunt supuse acelorasi reguli. Pana in prezent nu au fost dovedite clar stiintific efecte negative asupra santatii umane sau animale ale consumului de alimente modificate genetic.

      La nivel mondial exista numeroase tari care cultiva plante modificate genetic. In Europa sunt de asemenea tari, inclusiv Romania, in care cultivarea unor plante modificate genetic, respectiv porumb modificat genetic, este acceptata.

      Pe de alta parte, importul si consumul de produse derivate de la OMG-uri sunt acceptate in foarte multe tari.
  • Biosecuritate (Marţi, 10 martie 2015, 18:36)

    marius v [utilizator]

    Stimată doamnă, îmi cer scuze că întrebarea mea nu se referă strict la OMG; cine se informează din surse avizate știe că organismele modificate genetic nu sunt Bau Bau. În schimb, puteți răspunde foarte scurt, prin „da“ sau „nu“. Așadar:
    Prezervarea fondului forestier (atât cât a mai rămas) intră în vederea și/sau atribuțiile Comisiei de Biosecuritate?
    Vă felicit și vă admir pentru domeniul deosebit de interesant în care ați ales să profesați.
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:33)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui marius v

      Prezervarea fondului forestier nu intra in atributiile Comisiei de Biosecuritate, cel putin deocamdata.
  • Chestiunea cu OMG... (Marţi, 10 martie 2015, 21:13)

    mcris [utilizator]

    ...e veche. Mai nou suntem anuntati ca ni se vor baga aditivi nano in mancare. Cum comentati?
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:34)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui mcris

      Din pacate, nu am competenta de a va raspunde la aceasta intrebare.
  • Ce facem cu diversitatea? (Miercuri, 11 martie 2015, 0:26)

    un dac [utilizator]

    Domnul Cosmin Chioreanu , seful Monsanto pe Romania, Moldova si Bulgaria, se bucura acum 1 an ca Romania a trecut in doar 10 ani de la 70% soiuri locale la peste 70% hibrizi. Asta inseamna moartea diversitatii. Acelasi lucru este valabil si in cazul porumbului minune de la Monsanto sau Du Pont, a cartofului minune de la BASF etc. Discutia nu se pune in termeni de sanatate pentru oameni sau animale in ceea ce priveste consumul. Discutia trebuie pusa in termeni de sanatate pentru oameni si animale in ceea ce priveste moartea diversitatii.
    1. De ce considerati ca o tara exportatoare de produse agricole are nevoie sa-si asume riscurile aferente introducerii OMG-urilor? (diversitate, riscul contaminarii culturilor in lipsa barierelor de copaci dintre terenurile cultivate, abuzurile inerente intr-o tara cu legislatie proasta si cu control aproape inexistent etc)
    2. Avem cea mai mica productivitate la hectar din UE, iar la capitolul eficienta stam la fel de prost. Cu OMG-uri o sa ajungem sub productia bio a unor agricultori din tarile cu traditie. Nu considerati ca vrem sa sarim niste etape?
    Multumesc frumos.
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:42)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui un dac

      Nu il cunosc pe domnul Cosim Chioreanu si nu au luat cunostiinta de afirmatiile domniei sale. Pot spune insa ca in Romania hibrizi ai diverselor specii de plante, de interes economic, cum ar fi graul, porumbul, floarea soarelui samd, au fost obtinuti pe cai conventionale inca din anii '60 in diverse institute si statiuni de cercetari. Prin urmare, utilizarea acestora este foarte veche, nu de 10 ani si nu este legata de companii.

      Reducerea diversivitatii poate aparea ca o consencinta a oricaror practici agricole si nu strict legata de utilizarea OMG-urilor.

      In Romania exista o legislatie foarte clara legata de cultivarea OMG-urilor, de distanta care trebuie pastrata intre culturile modificate genetic si cele conventionale, aplicandu-se in acest fel principiul coexistentei. Respectarea legislatiei referitoare la cultivare tine de autoritatile competente.

      Legat de cea de-a doua intrebare, cultivarea oricaror tipuri de plante presupune o anumita tehnologie. respectarea acesteia precum si existenta unor conditii favorabile de mediu pot permite obtinerea unor productivitati crescute. Rezultate obtinute pana in prezent in cazul testarilor facute, inclusiv in Romania, arata ca nu sunt diferente importante intre productiile obtinute cu OMG-uri si culturi conventionale in conditiile in care nu exista factori perturbatori. In cazul in care se inrtegistreaza un atac al unor daunatori pentru care OMG prezinta rezistenta atunci in mod evident productia in cazul acestora va fi mai mare. 
  • Intrebari (Miercuri, 11 martie 2015, 1:06)

    OmulNou [utilizator]

    1) Daca OMG-urile au esuat in mai multe tari, fie prin esecul in a da rod ("failure to yield") cum a fost in Filipine sau SUA, fie prin toleranta crescanda a buruienilor fata de erbicidul "Glyphosate" sau "Roundup" (inclusiv prin aparitia superburuienilor care trebuie taiate manual, cum ar fi super-Pigweed in Georgia, SUA), de ce ar trebui sa folosim OMG-uri in Romania?

    2) In Africa de Sud, 3 varietati de porumb OMG au esuat in 2009 ("failure to seed"). Avand in vedere ca 80% din recolta de porumb a fost distrusa, iar Monsanto a trebuit sa-i despagubeasca pe fermierii care au plantat porumb modificat genetic, ce garantii avem ca n-o sa se intample si la noi?
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 15:54)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui OmulNou

      Nicio tehnologie in momentul de fata nu este eficienta 100%, iar absenta riscurilor nu este totala. De aceea in conditiile in care tehnologia de cultivare nu este respectata foarte bine pot aparea evenimente de tipul aparitiei unor superburuieni sau a unor insecte rezistente la plantele modificate genetic.

      In Romania singura planta modificata genetic este o vaietate de porumb care prezinta rezistenta la atacul unui daunator numit "sfredelitorul european al porumbului".

      In conditiile in care in tara noastra atacul acestui patogen poate aparea doar in anumite zone, de regula in vestul tarii, utilizarea unui asemena soi de porumb va fi limitata la respectivele regiuni. De aceea in anul 2014 suprafetele cultivate cu soiul de porumb mentionat a fost de aproximativ 770 hectare, fiind astfel mai mici decat in anul anterior. Cultivarea acestui porumb in alte zone in care atacul nu este prezent nu este necesara si nu este obligatorie.

      Nimeni nu poate sa ofere garantii in conditiile in care nu se respecta tehnologia, iar conditiile de mediu nu pot fi controlate.
  • Tendinta de monopolizare; monocultura (Miercuri, 11 martie 2015, 13:14)

    Lucifier [utilizator]

    Lasind la o parte problema consumului uman, in privinta careia inteleg ca nu exista inca probe concludente intr-un sens sau altul:

    1. Cum se poate proteja legal Romania (si in general UE) de tendintele monopoliste ale marilor corporatii care promoveaza OMG-urile (avind in vedere ca deja avem la dispozitie exemplul SUA: fermierii sint obligati sa cumpere noi seminte de la corporatie in fiecare an, ajungind sa fie practic dependenti de aceasta; fermele organice contaminate de OMG-uri prin polenizare incrucisata sint date in judecata pentru "violarea patentului" si corporatia cistiga invariabil in instanta pentru ca prin influenta pe care o are in politica a obtinut adoptarea de legi favorabile ei)?

    2. Avind in vedere ca OMG-urile sunt concepute in prezent pentru cultivare in sistemul monoculturii [cultura de tip industrial care duce invariabil la distrugerea solului fertil prin obligativitatea folosirii (a) masinariilor grele, din considerente de productivitate, care distrug structura solului, (b) pesticidelor, datorita concentratiei mari a aceluiasi tip de planta pe suprafete extinse, de natura sa atraga invariabil daunatorii, (c) ierbicidelor, pentru ca alte metode non-poluante nu se pot aplica si (d) ingrasamintelor chimice, necesare datorita secatuirii solului de nutrienti in lipsa biodiversitatii] vedeti posibila cumva integrarea lor intr-un sistem agricol durabil, adica unul care sa nu distruga terenurile arabile si sa nu polueze mediul inconjurator, de tip ferma traditionala, cultura organica, permacultura?
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 16:02)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Lucifier

      In cazul producatorilor de samanta, indiferent daca aceasta este conventionala sau modificata genetic, se doreste protejarea investitiilor pe care acestia le-au facut de-a lungul timpului. De aceea, cumpararea semintei de la producator reprezinta o practica generala si poate duce la un monopol al companiilor producatoare.

      Pe de alta parte, respectarea tehnologiilor si a distantelor de cultivare dintre loturile de culturi conventionale si cele modificate genetic impiedica contaminarea cu OMG. Suprafetele reduse cultivate cu OMG in Romania nu vor conduce la o "violare a patentului" despre care aminteati.

      Referitor la a doua intrebare, informatiile pe care le aveti nu sunt tocmai corecte. In general, OMG-urile si in particular soiul cultivat in Romania conduce la mai putine lucrari ale terenului, la reducerea folosirii pesticidelor si in felul acesta la mentrinerea calitatii solului. Din acest motiv, tehnologia respectiva poate oferi unele avantaje legate de protectia mediului referitor la pesticide, ierbicide sau alte ingrasaminte si permite o coexistenta cu ferma traditionala.
  • Influenta socio-economica asupra Romaniei (Miercuri, 11 martie 2015, 14:03)

    Daniel [anonim]

    Ce strategie de marketing se va adopta in scopul sporirii acceptarii OMG-urilor de catre romani si in ce masura vor modifica OMG-urile economia Romaniei avand in vedere ca se importa inca OMG-uri.
    • Raspuns (Miercuri, 11 martie 2015, 16:04)

      Petruta Cornea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Daniel

      Comisia de Securitate Biologica are ca atributii analiza dpdv stiintific al particularitatilor OMG-urilor si a impactului acestora asupra mediului. Prin urmare, nu ne ocupam de strategii de marketing.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică