Cercetatorii incearca sa afle, prin secventionarea genomului, mai multe despre atributele care ii permit ananasului sa prospere in medii unde resursele de apa sunt limitate. Noile descoperiri, publicate in jurnalul de specialitate Nature Genetics, ofera informatii cu privire la complicata istorie evolutiva a sorgului si a orezului, plante care impart un stramos comun indepartat cu ananasul.
Oamenii cultiva ananasul de mai bine de 6.000 de ani, in prezent acesta putand fi gasit in special in sud-vestul Braziliei si in nord-estul Paraguayului. Mai bine de 85 de tari produc anual circa 25 de milioane de tone de ananas care valoreaza aproximativ 9 miliarde de dolari.
Ca multe alte plante, stramosii ananasului au suferit o serie de duplicari ale genomului. Gasirea ramasitelor acestor duplicari la diferite specii de plante ii ajuta pe cercetatori sa studieze istoria lor evolutiva comuna, dar si pe cea independenta.
"Analizele indica faptul ca genomul ananasului prezinta o duplicare in minus a intregului genom in comparatie cu plantele erbacee alaturi de care imparte un stramos comun, facand din ananas cel mai bun grup care poate fi utilizat in cadrul studiului genomului plantelor cerealiere", afirma Ray Ming, profesor de biologie a plantelor la Universitatea din Illinois, si cel care a condus acest proiect.
Prin munca depusa, cercetatorii au descoperit doua duplicari ale intregului genom in evolutia ananasului si au confirmat descoperirile precedente legate de existenta a trei astfel de duplicari in cazul plantelor erbacee.
Potrivit explicatiilor date de Ming, fotosinteza transforma energia solara in energie chimica, permitandu-le plantelor sa creasca tesuturile care sustin viata pe Pamant. Ananasul realizeaza un tip special de fotosinteza, numit CAM - prescurtarea denumirii in limba engleza Crassulacean Acid Metabolism, care a evoluat independent in peste 10.000 de specii de plante. Dintre acestea, ananasul este cea mai valoroasa planta din punct de vedere economic.
- Citeste continuarea articolului pe infoomg.ro
