Recent, Royal Society din Marea Britanie, a facut public un document intitulat ”Plantele modificate genetic: intrebari si raspunsuri”.

”Ce sunt plantele modificate genetic? Modificarea genetica este sigura? Unde sunt cultivate si consumate plantele modificate genetic?„, se intreaba realizatorii cercetarii. Intrebarile si raspunsurile date aici sunt menite sa ofere o resursa pentru cei care sunt interesati de ceea ce este modificarea genetica, modul in care este utilizata si potentialele ei utilizari in viitor.

”Speram ca aceste raspunsuri, care explica stiintific ce se afla in spatele OMG, vor ajuta pe cei interesati sa-si formuleze propriul punct de vedere”, se spune in preambulul documentului.

Intrebarea nr.1: Ce este modificarea genetica a culturilor si cum se realizeaza ea?

Modificarea genetica (MG) este o tehnologie care implica inserarea de ADN in genomul unui organism. Pentru a produce o planta modificata genetic, ADN-ul nou este transferat in celulele plantei. De obicei, celulele sunt apoi cultivate in culturi de tesut, care se vor transforma in plante. Semintele produse de aceste plante vor mosteni ADN-ul nou.

In rare ocazii, procesul de transfer al ADN-ului poate avea loc fara interventia umana, adica chiar in natura. De exemplu, cartoful dulce contine secvente de ADN care au fost transferate cu mii de ani in urma, de la bacterii tumefaciens in genomul sau.

Intrebarea nr.2: Cat de frecvent se regasesc genele in hrana ?

Toate alimentele, fie de origine vegetala, fie de origine animala, contin gene. In alimentele gatite sau prelucrate, cea mai mare parte a ADN-ului a fost distrus sau degradat, iar genele sunt fragmentate. Atunci cand consumam alimente in stare proaspata sau fierte, prin digestie vom descompune genele in partile lor componente, din care facem propriile noastre gene si proteine.

Fiecare celula dintr-o planta contine aproximativ 30.000 de gene. Modificare genetica implica, de obicei, adaugarea a una pana la zece gene in plus. Se estimeaza ca fiecare persoana mananca mai multe miliarde de gene in fiecare zi, care provin in principal din alimente proaspete.

Intrebarea nr.3: Care este diferenta intre MG si tehnicile clasice de ameliorare?

Scopul urmarit atat prin MG cat si prin amelioarea plantelor prin metode conventionale este de a produce culturi cu caracteristici imbunatatite prin schimbarea calitatilor lor genetice. MG realizeaza acest lucru prin adaugarea uneia sau mai multor gene noi in genomul unei plante de cultura. Metoda conventionala realizeaza acelasi lucru prin incrucisarea plantelor cu caracteristici relevante si selectarea descendentilor cu combinatia dorita de insusiri, rezultat al unor anumite combinatii de gene mostenite de la cei doi parinti.

Caracteristicile noi pot fi introduse folosind fie metode conventionale, fie modificarea genetica.

In unele cazuri, calea conventionala va fi cel mai bun mod de a implementa gene - prin reproducere incrucisata cu planta care contine genele care furnizeaza caracteristicile dorite. In alte cazuri, modificarea genetica (MG) ar putea fi mai usoara, sau chiar singura modalitate prin care pot fi implementate genele dorite.

Intrebarea nr.4: Ce consecinte neprevazute ar putea avea MG?

Nu exista nici o dovada ca producerea unui nou soi de cultura, folosind tehnici de modificare genetica este mai susceptibila de a avea efecte neprevazute decat folosind reproducerea incrucisata conventionala.

Au fost exprimate ingrijorari ca simpla introducere a unui nou ADN intr-un genom de plante prin MG ar putea avea consecinte imprevizibile. Cu toate acestea, evenimente de insertie similare apar frecvent in toate plantele, fara a se folosi tehnici MG. De exemplu, unele bacterii si virusuri introduc noi gene in genomul plantelor pe care le invadeaza.

Mai multe puteti citi pe infoomg.ro: