Articol sustinut de AgroBiotechRom

Royal Society din Marea Britanie despre plantele modificate genetic (ultima parte) - webPR

de     Smile Media
Vineri, 17 iunie 2016, 11:06 Economie | Consumator

In continuare va prezentam ultima parte a studiului. Royal Society din Marea Britanie, a facut public un document intitulat ”Plantele modificate genetic: intrebari si raspunsuri”.

Intrebare: Consumul de alimente modificate genetic ar putea avea vreun efect asupra genelor mele?
Nu. Consumul alimentelor modificate genetic nu va afecta genele unei persoane. Cele mai multe dintre alimentele pe care le mancam contin gene, cu toate ca in alimentele gatite sau prelucrate, cea mai mare parte a ADN-ului a fost distrus sau degradat, iar genele sunt fragmentate. Sistemul nostru digestiv le descompune fara niciun efect asupra informatiei genetice din celulele geneticii noastre. Oamenii au mancat intotdeauna ADN-ul de la plante si animale, in principal din alimente proaspete. Compozitia ADN-ului in produsele alimentare modificate genetic este identica cu cel din produsele non-MG.

Intrebare: Culturile modificate genetic au provocat daune mediului inconjurator?
Culturile nu dauneaza mediului inconjurator pur si simplu fiindca sunt modificate genetic. Anumite practici agricole, cum ar fi suprautilizarea de erbicide pentru eradicarea excesiva a plantelor salbatice din terenurile agricole, s-au dovedit a dauna mediului inconjurator. Acesta problema apare pentru toate culturile, modificate sau nemodificate genetic. Utilizarea culturilor MG rezistente la insecte aduce beneficii de mediu. De exemplu, bumbacul MG rezistent la insecte a redus in mod substantial utilizarea unor insecticide daunatoare pentru mediu, in tandem cu insemnate avantaje de sanatate pentru agricultori.

Intrebare: In cazul in care vom cultiva plante modificate genetic, acestea s-ar putea incrucisa cu alte plante?
Da. Plantele modificate genetic se pot incrucisa cu alte plante strans inrudite. Aceasta include soiuri modificate genetic care nu sunt de aceeasi cultura si rudele salbatice ale culturii. Pentru culturile modificate genetic aprobate de autoritatile de reglementare, consecintele de polenizare incrucisata au fost evaluate si considerate a nu fi un risc pentru sanatate sau mediu. Polenizarea incrucisata intre culturi si rudele lor salbatice ar putea provoca probleme in cazul in care acest lucru ar duce la plantele salbatice caracteristicile relative achizitionate prin modificarea genetica. De exemplu, buruieni rezistente la erbicide ar putea fi produse in cazul in care o cultura toleranta la erbicide, modificata sau nemodificata genetic, s-ar incrucisa cu plante buruienoase. Descendentii acestora s-ar putea deveni rezistenti la erbicid, in cazul in care mosteni gena de toleranta. Noi erbicide ar trebui sa fie utilizate pentru a controla aceste buruieni

Intrebare: Cum sunt reglementate culturile modificate genetic?
Plantele modificate genetic nu pot fi cultivate, nici experimental, nici comercial, fara aprobarea agentiei de reglementare in domeniu. Toate cererile de infiintare a unei culturi modificate genetic in Uniunea Europeana sunt evaluate utilizand acelasi sistem de reglementare. Acest lucru implica Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), autoritatile de reglementare ale statelor membre si, in cele din urma, aprobarea de catre autoritatile europene centrale din Bruxelles. Dintre culturile pentru uz comercial din UE, doar una este modificata genetic, un soi de porumb cu rezistenta la insecte. In schimb, din 1992 incoace, autoritatile competente din SUA si din alte circa 25 de alte tari din afara Europei, au emis 117 aprobari pentru introducerea in cultura a diferite plante, dintre care majoritatea au primit de la UE autorizare pentru import si consum pe teritoriul Uniunii. Niciun fel de de fructe in stare proaspata sau legume nu au fost inca aprobate pentru consumul uman pe teritoriul Uniunii.

Intrebare: Ce noi culturi MG sunt in curs de dezvoltare?
Plantele modificate genetic sunt create pentru a fi mai rezistente la boli, pentru a spori valoarea nutritiva, toleranta la seceta si absorbtia imbunatatita a nutrientilor, cum ar fi azotul. Ele sunt testate in laborator sau in studiile pe teren. Bolile culturilor sunt o mare problema pentru agricultori si MG pot fi utilizate pentru a produce plante rezistente la boli. Se are in vedere transferarea genelor de rezistenta la boli de la rude salbatice in culturile comerciale. De exemplu, exista in America de Sud studii de teren foarte promitatoare pentru un cartof MG rezistent la mana. MG poate fi de asemenea utilizata pentru a imbunatati valoarea nutritiva a culturilor in alimentatia umana sau animala., de exemplu proiectul umanitar ”Orezul de aur” (sau auriu), care isi propune sa transforme orezul intr-o sursa de vitamina A. OMS estimeaza ca pana la o jumatate de milion de copii, in special din Asia, orbesc in fiecare an din cauza deficientei de vitamina A. Culturile modificate genetic sunt, de asemenea, dezvoltate pentru a ajuta la scaderea nivelurilor de poluare a raurilor si a marilor. Un tip de astfel de culturi are drept scop reducerea impactului asupra mediului al gunoiului de grajd. Mai exista si alte proiecte pe termen lung: MG care au ca scop sa produca cereale ce fixeaza azotul in sol (plante care vor valorifica azotul din aer ca nutrient), pentru a imbunatati eficienta fotosintezei si productia de culturi perene, care nu ar avea nevoie de plantare in fiecare an. Exemple din ambele proiecte pe termen mediu si lung sunt descrise mai detaliat intr-un raport recent al Consiliului pentru Stiinta si Tehnologie.

Cititi mai multe pe infoomg.ro










2923 vizualizari
  • +3 (15 voturi)    
    "Plantele modificate genetic nu pot fi cultivate.. (Vineri, 17 iunie 2016, 12:58)

    mcris [utilizator]

    ...nici experimental, nici comercial, fara aprobarea agentiei de reglementare in domeniu", Asta inseamna ca daca ti-a zburat pe teren o samanta de OMG si a crescut la tine, ai incalcat legea.
  • +4 (18 voturi)    
    in sfarsit! (Vineri, 17 iunie 2016, 14:52)

    DrInOrice [utilizator]

    "ultima parte"! Vanzatori de minciunele si iluzii. Nu e mancare? Cata mancare se arunca in statele occidentale? Groaznic de mult! Nu e mancare? Cate calorii si exces alimentar, nici macar nutritiv ci si foarte multe produse de rahat snacks bauturi dulciuri etc, consuma in medie un consumator din tarile civilizate? Mult peste necesar! Adunati numai astea 2, si vedeti ca inainte sa crestem necesarul de culturi agricole, am putea de fapt sa ne trezim ca producem mult prea mult fata de ce avem cu adevarat nevoie, noi astia, termitele din tarile civilizate.
    • +4 (6 voturi)    
      adevarul (Duminică, 19 iunie 2016, 1:00)

      Vlad-I [utilizator] i-a raspuns lui DrInOrice

      In fiecare seara la masa pamantenilor mai apar alte 200 000 guri in plus. La fiecare 13 ani, mai crestem cu un miliard de persoane, cevam ami mult decat toata populatia europei la un loc. Ca sa intelegi bine ce se intampla, a fost nevoie ca din anul 100 000 I. Hr si pana in secolul 19, sa crestem la un miliard si acum la fiecare 12-13 ani mai adaugam unul, si nu oricum, cu o putere infinita mai mare de productie. Pe vremuri era o munca titanica sa tai un arbore de la munte sa-l aduci cu caruta 100km. acum 10 persoane cu drujbe culca la pamant o padure intr-o luna, iar lemnul iti vine din amazonia.
    • +2 (2 voturi)    
      Hai (Duminică, 19 iunie 2016, 16:13)

      alexpro [utilizator] i-a raspuns lui DrInOrice

      Prima data sa ne uitam in ograda proprie si sa vedem noi cata mancare aruncam. Ce zici?
  • +3 (9 voturi)    
    Serios? (Vineri, 17 iunie 2016, 14:54)

    vladf [utilizator]

    Pai si cu polenizarea cum ramane?
  • +3 (13 voturi)    
    promovarea TTIP (Sâmbătă, 18 iunie 2016, 11:46)

    VladBerliba1 [anonim]

    Astea sunt articole pentru promovarea acordului TTIP. Ar fi interesant cine da banii pentru publicitate, americanii sau europenii ...
    • +3 (7 voturi)    
      Articolele (Duminică, 19 iunie 2016, 16:12)

      alexpro [utilizator] i-a raspuns lui VladBerliba1

      Au fost publicate de Royal Society. Daca si asupra Royal Society planeaza suspiciuni de partizanat stiintific...
  • +2 (6 voturi)    
    Deci (Sâmbătă, 18 iunie 2016, 12:31)

    Bka [utilizator]

    daca se pot incrucisa cu alte plante din care rezulta buruieni cu caracteristici asemanatoare OMG-urilor care mai e rostul ?????
  • +2 (8 voturi)    
    radio Erevan (Sâmbătă, 18 iunie 2016, 19:36)

    CRMS [utilizator]

    Pai hai sa vedem exact care sunt studiile facute ca OMGurile nu sunt periculoase: cat timp au durat, pe cati subieti s-au efectuat, cine le-a finantat si cum au fost mai exact facute aceste studii.
    Altfel, cu asfel de afirmatii generale totul seamana cu reclamale la cremele de intinerire(macat acolo se scrie cu litere mici ca studiul s-a facut pe 28 de subiecti timp de 14 zile)
    • +4 (6 voturi)    
      O cautare simpla (Duminică, 19 iunie 2016, 16:08)

      alexpro [utilizator] i-a raspuns lui CRMS

      m-a dus pe site-ul Harvard (http://sitn.hms.harvard.edu/flash/2015/will-gmos-hurt-my-body/).

      Ma gandesc ca nu o sa vii sa-mi zici ca o analiza a studiilor facuta de Harvard University e reclama platita...
      • -2 (6 voturi)    
        hmm (Duminică, 19 iunie 2016, 18:38)

        CRMS [utilizator] i-a raspuns lui alexpro

        In pagina aia nu sunt decat o insiruire a studiilor facute de altii, printre care si "National Laboratory of Protein Engineering and Plant Genetic Engineering in Beijing".
        Sincer nu am deloc incredere in studii de genul acesta facute de chinezi chiar ma bufneste rasul cand vad in supermaket produse alimentare ECO made in China.
        Dinclo de toate acestea, da, ca sa am incredere intr-un studiu, fie el facut si de Harvard vreau sa vad cine l-a finantat. Ghici de ce ?
        • +2 (6 voturi)    
          Exact (Duminică, 19 iunie 2016, 21:14)

          alexpro [utilizator] i-a raspuns lui CRMS

          E o analiza a studiilor relevante facute pana acum. Nu cred ca e platita, dar daca e nu cred ca e greu sa afli. Doar nu vrei sa-ti caut si asta.

          Poti sa cauti fiecare studiu in parte si sa-l diseci. Daca studiul e solid si se bazeaza pe dovezi si tehnici dovedite, atunci nu are nici o importanta cine l-a platit. Doar daca nu cercetezi si verifici o sa ai tot timpul o indoiala fata de cercetarile altora.
  • +1 (9 voturi)    
    STOP aburelilor (Duminică, 19 iunie 2016, 1:22)

    L8MA [utilizator]

    intrebarile esentiala care lipsesc parese voit sunt urmatoarele:
    - este adevarat ca la nivel mondial peste 80% din culturile de soia sunt modificate genetic? DA!
    - este adevarat ca soia modificata genetic contine cantitati mai mari de pesticide decat soia nemodificata genetic?DA!
    - este adevarat ca pesticidele sunt cancerigene? DA!
    - este adevarat ca 90% din productia mondiala de soia modificata genetic merge spre industria carnii, vacile,porcii,pestii,puii si gainile fiind furajate in cantitati mari cu soia modificata genetic,pentru a obtine o masa musculara eficienta comercial? DA!
    Legati punctele intre ele va rog si poate cineva ofera intrebari corecte si despre culturile de porumb si bumbac modificat genetic dar si despre impactul asupra mediului.Sper ca Europa sa-si pastreze calmul si sa nu cedeze in fata presiunilor uriase facute de megacompaniile americane.
    Multumim,nu!
  • -2 (6 voturi)    
    Vrăjeală (Duminică, 19 iunie 2016, 21:53)

    tragaci [utilizator]

    V-ați luat bani destui ca să publicați rahaturile astea de elasticele de propagandă?
    Rușine sa va fie!!!
    • +2 (4 voturi)    
      In Royal Society (Luni, 20 iunie 2016, 0:27)

      alexpro [utilizator] i-a raspuns lui tragaci

      vad ca nu ai incredere. In Academia Romana ai?


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică