Ce taxe platesc furnizorii supermarketurilor

Joi, 6 martie 2008, 16:53 Economie | Consumator

Patronatele si sindicatele din industria alimentara au denuntat joi public "abuzul de putere al supermarketurilor", aducand drept argumente exemple concrete de abuzuri ale supermarketurilor si exemple de prevederi din contractele incheiate cu retailerii. Iata care sunt taxele platite de furnizorii super/hipermarketurilor, pe langa pretul produselor. Contactati de HotNews. ro, reprezentantii principalelor supoer/hipermarketuri de pe piata au declarat ca refuza sa aiba o pozitie pe aceasta tema sau ca inca nu si-au formulat-o.

Toate contractele incheiate intre supermarketuri si furnizori contin solicitarea de catre supermarketuri a unor "bonusuri, taxe si discounturi " foarte mari si intr-o continua crestere, arata reprezentantii partronatelor si sindicatelor din industria alimentara.

Ele se aplica in anul respectiv si sunt mentionate in anexe. O parte dintre aceste taxe, bonusuri, discounturi apar pe factura (on invoice), alta parte nu apar pe factura furnizorului (off invoice), dar sunt facturate ulterior in supermarketuri. Din categoria primelor fac parte:
    - discounturile de baza acordate la produsele livrate
    - discounturile acordate suplimentar in perioadele de reclame
    - discountul logistic
    - discountul de livrare depozit central.

Producatorii din sectorul alimentar condamna insa acele bonusuri care nu au o influenta asupra pretului de vanzare, dar ele creeaza o mare presiune asupra costurilor furnizorilor. Pe acestea isi doresc ei sa le aduca "la lumina" si propun in acest scop ca, in Codul de Bune Practici Comerciale pe care vor sa il negocieze cu retailerii, ele sa fie trecute in contracte. Bonusurile sunt fie procente aplicate la cifra de afaceri, fie sume fixe, cu diverse denumiri:
    - serviciu centralizat de cumparare - reprezinta un procent din cifra de afaceri lunara, care se solicita pentru lansarea comenzii si vanzarea produselor
    - serviciu de marketing - se solicita pentru alocarea de spatiu produselor in raft, pentru asigurarea de reclame. Potrivit lui Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii, acesta poate sa fie intre 10 si 70% din pretul final al produsului
    - serviciu de vanzare garantata
    - serviciu gestionare gama - se solicita pentru listarea de noi produse si asigurarea la raft in permanenta a produselor livrate
    - euro discount - este pentru prezentarea furnizorului si a produselor acestuia la sucursalele din Europa ale supermarketului respectiv
    - taxa de deschidere magazine - este o suma fixa ce se achita dupa deschiderea unui nou magazin. Aurel Popescu, presedintele Rompan (Asociatia Romana pentru Morarit si Panificatie), a spus ca ea poate ajunge pana la 10.000 de euro pe furnizor, in conditiile in care supermarketurile au sute de furnizori.
    - taxa de remodelare - o suma folosita pentru reamenajarea magazinelor existente
    - taxa de listare - suma fiza, care se aplica fiecarui produs nou listat, ea fiind in jur de 250 de euro

Contractele stipuleaza obligativitatea ca un furnizor sa nu acorde un pret mai mic decat cel stabilit cu un supermarket, in caz contrar furnizorul urmand sa plateasca penalitati. "Daca in cursul executarii contractului furnizorul va acorda altor clienti decat supermarketul X (n.r.cel cu care se incheie contractul) un pret de baza inferior celui stabilit prin contract, de acest pret va trebui sa beneficieze imediat si supermarketul X. In caz contrar, furnizorul va plati penalitati de 1% pe zi din valoarea comenzii care are un pret de baza superior celui acordat de furnizor altor clienti", este formularea unuia dintre articolele care se gasesc frecvent in contractele cadru sau in anexe.

In afara acestor taxe, producatorii din industria alimentara acuza supermarketurile ca au facut schimbari in procedurile din lanturile de magazine, care au crescut costurile furnizorilor, fara a-i despagubi sau ca au intarziat plata catre furnizori, in afara perioadelor contractuale sau cu mai mult de 30 de zile de la data livrarii. Multi retaileri au cerut furnizorilor sa cumpere produse sau servicii de la anumite firme - transport, etichetare, ambalare - in schimbul unui comision sau servicii de la respectiva firma.

Tot in taxe adaugate pretului produsului se inscriu si compensatiile cerute de supermarketuri de la furnizori atunci cand profiturile la vanzare au fost mai mici decat cele preconizate sau pentru a acoperi produsele "risipite" (pierdute) pe drum.

Mai mult, alti bani platiti de furnizori sunt salariile angajatilor din supermarketuri care aranjeaza produsele lor in raft si care se ocupa ca rafturile sa fie mereu pline si care sa anunte furnizorul atunci cand trebuie facuta o noua livrare. Potrivit lui Sorin Minea, acestia trebuie stimulati, pentru ca raftul cu produsele furnizorului respectiv sa fie mereu pline si pentru ca angajatul respectiv sa anunte cu promptitudine ca stocul este pe cale sa se epuizeze. "Pe acesti oameni ii platim noi, dar ei sunt la dispozitia supermarketurilor, adica lucreaza dupa programul pe care il impun acestea, mai fac si alte munci pe langa cele pentru care se afla acolo", a completat presedintele Asociatiei romane a carnii. Intrebat exact cat reprezinta  - pe langa salariu - stimularea acestor angajati sau in ce consta ea, Minea a evitat sa dea un raspuns, argumentand ca el nu s-a aflat in aceasta situatie.

Aducerea "la lumina" a acestor taxe ascunse

Reprezentantii patronatelor si sindicatelor din industria alimentara vor sa ajunga la o intelegere cu retailerii pe baza unui Cod de Bune Practici Comerciale, caracterizat de transparenta totala in privinta contractelor dintre furnizori si retaileri, in care toate taxele ascunse sa fie trecute in contracte si retailerii sa renunte la practica de a impune un pret minim la produse, sub care producatorii sa nu poata vinde altor magazine.

Minea a anuntat ca singurul retailer care si-a anuntat disponibilitatea pentru discutii a fost Carrefour, dar pana la publicarea articolului HotNews.ro nu a obtinut si pozitia acestuia. Pe de alta parte, surse din piata au declarat pentru HotNews.ro ca nu ar exista o mare deschidere pentur o astfel de discutie, iar ca acuzele producatorilor din industria alimentara nu sunt noi, ca taxe si bugete de lmarketing au existat intotdeauna. Insa acum, spun sursele citate, acestia vor o crestere a preturilor produselor lor, in conditiile in care in aceasta iarna preturile la alimente au crescut deja.

Ce spun retailerii

Contactati de HotNews.ro, reprezentantii principalelor super/hipermarketuri de pe piata au refuzat sa comenteze actiunea de joi a producatorilor din industria alimentara sau nu au raspuns, pana in momentul publicarii articolului, solicitarii HotNews.ro.

In trend cu Europa

Actiunea se inscrie in contextul in care si in UE exista astfel de initiative, inca un institutionalisata, a Parlamentului European care a inaintat Comisiei europene cererea de a investiga sectorul de retail si de a-l reglementa. Sansele insa ca o reglementare europeana a sectorului sunt mici, sustin voci de la Bruxelles. Intrebat de HotNews.ro despre sansele reglementarii sectorului in Romania, in contextul in care lupta la nivel european nu pare sa aiba sorti de izbanda, Sorin Minea a spus ca Romania va fi exceptia, intrucat producatorii romani si reprezentatii lor sunt mai greu de influentat de lobby-ul retailerilor.

Intrebati anterior despre oportunitatea reglementarii domeniului, retailerii din Romania fie au refuzat sa comenteze in vreun fel, fie au spus ca o vor face numai in momentul in care initiativa va deveni legislatie.

UPDATE: Consiliul Concurentei sustine ca retailerii au o cota mica de piata, iar sectorul are un grad redus de concentrare, asa ca nu este nevoie de o investigatie privind abuzul de putere. Totusi, institutia va monitoriza domeniul pentru a sesiza posibile disfunctionalitati.

"In Romania, agentii economici care desfasoara comert modern reprezinta aproximativ 35% din totalul comertului cu produse de larg consum, conform datelor aflate la dispozitia autoritatii de concurenta. Ca atare, balanta comertului cu produse preponderent alimentare din Romania este inca inclinata spre comertul traditional, prin magazine alimentare de mici dimensiuni", se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei trensmis joi HotNews.ro.

Acesta arata ca in alte tari UE, ponderea retailului in comertul alimentar este intre 60-96%. 

"Structura pietei de retail din Romania este caracterizata de un grad redus de concentrare. Acest fapt este demonstrat de cota valorica detinuta de primii 10 retaileri (aproximativ 20%), conform datelor aferente anului 2006, fata de minim 60% in alte state", mai arata Consiliul Concurentei, care considera piata romaneasca dinamica si deschisa.

Consiliul explica faptul ca pentru a savarsi un abuz de putere, un agent economic trebuie sa fie dominant pe piata si sa foloseasca in mod abuziv aceasta pozitie. "In analiza existentei unei pozitii dominante, trebuie luati in calcul mai multi indicatori, printre care: cota de piata a firmei presupuse dominante, gradul de concentrare ridicat a pietei si existenta unor bariere la intrare", arata institutia conditiile in care o investigatie devine oportuna.

In ceea ce priveste cota de piata, nici legislatia comunitara, nici cea romaneasca in domeniul antitrust nu specifica un prag peste care un agent economic poate fi considerat dominant. In jurisprudenta comunitara in materie, s-a retinut ca doar un nivel al cotei de piata situat intre 40% si 50% poate indica existenta unei pozitii dominante, ceea ce nu este cazul, potrivit datelor Consiliului Concurentei. 

Totusi, acesta va continua sa supravegheze acest domeniu, pentru a sesiza posbilele disfunctionalitati.