20 de piete saptaminale
De zeci de ani, locuitorii Dublinului s-au obisnuit sa gaseasca la spre sau la final de saptamina aproximativ 20 de piete mobile de fructe, legume si alte produse derivate de la diferite ferme irlandeze si nu numai.
Pietele nu sint de dimensiuni mari si sint organizate, de obicei, fie in parcari publice, fie in locuri destinate doar traficului pietonal. Cele mai multe au loc simbata si duminica, dar mai exista citeva piete care se tin joia si vinerea dupa-amiaza. Gratie celor 20 de piete, practic orice locuitor al Dublinului are la maxim 2-3 kilometri un asemenea loc unde poate gasi, o data pe saptamina, produse proaspete pentru familie, in afara de marile magazine.
Ca in orice loc din Dublin unde se aduna oameni multi, in orice piata de legume de acest fel isi fac aparitia si citeva tonete care prepara pe loc de mincare pentru cumparatorii infometati: de la clatite frantuzesti dulci sau sarate, la cirnati si hamburgeri facuti pe gratar, de la calamari prajiti la falafel sau kebap.
Piata si in centrul istoric
Una dintre cele mai aglomerate piete organice se tine in fiecare simbata, de la 10 dimineata la 5 dupa-amiaza, in inima Dublinului, Temple Bar, zona pietonala cunoscuta drept locul cu cea mai mare densitate de puburi din lume, care atrage in mod normal mii de turisti zilnic.
Simbata dimineata e un pic altfel: dupa o noapte de petrecere pe micutele stradute, majoritatea turistilor cazati la hotelurile din jur inca dorm. Nu insa si zecile de producatori care-si instaleaza inca de la 8 dimineata mesele si corturile. Totul se petrece in Meeting House Square, o piateta care nu are mai mult de 25 pe 25 de metri.
Si incep standurile: cel mai bogat pare a fi cel al fermei McNallys, autoproclamata “ferma de familie": spanac, cartofi, fasole verde, salata verde, varza, broccoli, patrunjel, toate organice. Doua femei la 40 de ani, cu sorturi in dungi, se invirt printre standuri, le organizeaza, dar si servesc in acelasi timp. Pe masuta pe care-si tin hirtiile, pungile si banii, se ingramadesc si 20 de borcane: gemuri de capsuni, de mere sau din fructe de padure, fara conservanti si etichetate la modul minimal. Punguta de spanac organic este 2 euro, o legatura de patrunjel 50 de centi, iar un borcan de dulceata ecologica duce la 3 euro.
Mai departe, intilnim un stand care abunda in produse lactate, cu precadere cascavaluri: “The cheesemaker”. De la cascaval maturat 3 luni pana la cascaval maturat un an, de la brinza cu mucegai la cascaval cu afine sau cu alte fructe de padure, varietatea este impresionanta. Cea mai scumpa este brinza de oaie, care ajunge pina la 28 de euro kilogramul.
Poate cel mai spectaculos stand apartine celor care vind produse mediteraneene, tot organice, insa, e adevarat, importate din Italia sau Spania. Masline verzi, negre, mari, mici, cu simburi sau fara, muraturi, ardei copti, mozzarella, salate gata preparate in stil mediteraneean.
In centrul pietei troneaza ingramadite 8 standuri pe care ardeii grasi, vinetele, dovleceii, ardeii iuti, ceapa verde, ardeii capia, ridichiile sau morcovii se lafaie la soare. Trei ardei grasi la un euro, o legatura de ceapa verde - 79 de centi, un manunchi de morcovi - un euro.
Un alt stand apartine unei ferme care vinde produse din carne proaspata: cirnati de oaie sau de porc, fara gluten, dar cu condimente de toate felurile. De cel mai mare succes se bucura muschiul de vita, mindru denumit si insriptionat “Irish beef”. Alaturi, un experimentat pescar expune, pe un pat de gheata, somon si macrou proaspat pescuit din Marea Irlandei.
Mincare etnica pe gustul tuturor
Esti la piata si ti s-a facut foame? Nici o problema: ai de unde alege, indiferent care-ti sint gusturile. La un stand, un cuplu de chinezi pregateste live noodles cu sos de soia si legume la tigaie. La trei metri de ei, mai multe specialitati indiene vegetariene calde ii imbie pe cei care nu consuma carne. Intr-un alt colt, ditamai clatitele, la 5 euro, pline fie cu continut sarat (sunca, cascaval, brinza feta, masline), fie cu continut dulce (gemuri, ciocolata).
In centrul pietei, o femeie din Japonia si-a adus mai bine de 30 de sortimente de prajituri de casa: scumpe (4-5 euro), dar portiile sint generoase.
In fine, pentru cei care prefera carnea, o fata tinara si blonda intoarce cu indeminare vreo 30 de cirnati germani pe un gratar incins, masurind atent temperatura din interiorul acestora cu ajutorul unui mic aparat electronic.
Cine sint vinzatorii
De obicei, produsele sint vindute chiar de catre producatori sau de catre angajatii microfermelor care si-au adus produsele in piata din Temple Bar. La unele standuri insa, mai multi studenti isi rotunjesc veniturile. De exemplu, la standul de salamuri si vinuri din Italia, doua fete, nu mai mari de 20-22 de ani, robotesc intens, aranjind salamurile si vorbind cu clientii.
Marea majoritate a vinzatorilor poarta manusi de plastic, iar zimbetele sint omniprezente. Foarte important, de ambele parti alte standurilor.
Licentele - la vedere
Cam asa arata si se desfasoara in fiecare simbata piata de legume si fructe din inima centrului vechi din Dublin. Mai trebuie spus ca la fiecare stand sint afisate certificatele de producator sau licentele organice.
Din cind in cind, mai au loc si spectacole: duminica, de exemplu, o dansatoare braziliana de samba a dat de doua ori turul pietei, acompaniata de 10 cintareti. In jurul pietei, Politia calare patruleaza pe micile stradute si se asigura ca nimeni si nimic nu perturbeaza mica activitate de weekend a locuitorilor din centrul Dublinului, sau a turistilor.
puteai eventual sa ne confirmi/infirmi utilitatea acestor piete, sau sa ne impartasesti impresii.
Eu as trimite un pic jurnalistii acestia infumurati in scolile primare.
Numai Dublin exista pe harta ? Sau numai in Dublin s-au implementat cele mai bune solutii/metode ?
Care e faza ? Duce lipsa Dublin de romani si din cauza asta i se face asemenea publicitate ?
Produsele traditionale nu se mai cauta, din cauza inculturii a peste 99% din conationalii nostri, carre inteleg prin distractie si bunastare, umplerea matzului cu carne de porc grasa, cat mai multa, insotita de bere straina sau de vinuri de proasta calitate.
Cum naiba sa aprecieze cineva produsele de gust si calitate, cand cultura i se opreste la clasa a V-a primara, iar educatia- la "Buna ziua!" si "Sa aveti o zi buna!" - salut importat prin traducere din engleza din filme.
Mai degraba vinzi 10 televizoare cu plasma facute de chinezi in baie, decat o singura paine facuta traditional, din faina adevarata, fara agenti de afanare si conservanti.
Solutia? Reforma invatamantului (sa invete si romanii ceva in plus fata de scris/citit) si un sector privat puternic, capabil sa genereze venituri mari, bazate pe munca.
Suna cunoscut? Pai, da... e reteta de succes irlandeza...
Ideea e ca s-ar putea face ceva si in Bucuresti dar nu exista vointa. Puteti sa dati voi cate exemple vreti, studii de caz, chiar cred ca puteti veni si cu solutia si cu finantarea si tot nu s-ar schimba nimic.
Sper sa ma insel, si sa am o surpriza placuta ...
asa cum festivalul berii se poate organiza poate si festivalul cepei, rosiei si ardeiului natural se va putea organiza
Sa traiti bine!
va inteleg caaveti un corespondent in Dublin..OK foarte bine..daca se intampla ceva interesant in acest stat cu vreo 4milioane de oameni sa ne tineti la curent...dar studii de caz despre Dublin aproape in fiecare saptamana...mai faceti studii si cu Germania, cu Franta, cu Danemarca...sa mai vedem si alte chestii.. M_AM PLICTISIT DE ELE!!! si nu sunt singurul
Trebuie sa ne comparam mereu cu cei din vest, iar Irlanda a fosr una dintre cele mai sarace tari din Europa, in anii 80 era cum e Romania acum, asa ca eu zic ca e foarte necesara aceasta comparatie!!
Dar e mai mult un fel de boutique-piata, unde diversele legume/fructe/branzeturi, etc au preturi impresionante.
La fel mai sunt si alte piete, exemplu Dun Laoghaire si Howth, dar la fel, sunt extrem de scumpe.
Este insa o experienta placuta sa te plimbi printre tarabe, mai ales daca se intampla si apara si soarele :)
Cu siguranta insa ca nici o piata nu se compara cu ce a fost Oborul nostru o data...