Studiul a fost efectuat de oameni de stiinta din cadrul Universitatii Jaen din Spania, pe produse din 15 tari. 102 cutii si sticle de bauturi racoritoare au fost testate in cautarea a 100 de tipuri de pesticide. In Marea Britanie, locatiile vizate au fost Londra, Cambridge, Edinburgh, Saint Andrews si aeroportul Gatwick.
Rezultatele au aratat ca nivelul de pesticide este la limita legala aprobata pentru fructe, insa de 300 de ori mai mare decat cea pentru apa, scrie Daily Mail. Printre chimicalele detectate, specialistii mentioneaza carbendazim, tiabendazol, imazalil, procloraz, malation si iprodion. Ele sunt aplicate in general dupa cules, pentru a preveni infectiile fungice sau putrezirea fructelor.
Ca atare, echipa de cercetare a solicitat organismelor abilitate si industriei producatoare de sucuri sa renunte la chimicale si sa creeze noi standarde pentru aceasta piata. Companiile producatoare sustin insa ca nivelul de pesticide este redus si nu poate afecta sanatatea consumatorilor.
Purtatorii de cuvant Coca Cola insista ca produsele sunt sigure: “Toate sucurile testate se incadreaza in limitele aprobate pentru alimentele cu ingrediente naturale. (...) Nivelul minimal de pesticide se incadreaza in prevederi, ceea ce ar trebui sa convinga consumatorul ca sanatatea nu ii este amenintata”.
UPDATE Pozitia Coca-Cola Romania
Reprezentantii Coca-Cola Romania au transmis punctul lor de vedere redactiei HotNews.ro:
"Majoritatea produselor comercializate in Romania sunt produse in Romania. Nu comercializam in Romania produse din Marea Britanie.
Toate produsele din portofoliul nostru respecta atat normele legale in vigoare cat si standardele stricte de calitate ale companiei.
De asemenea, au loc testari periodice care confirma calitatea produselor noastre, conform cerintelor legale.
Studiul confirma faptul ca toate bauturile testate respecta reglementarile din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii referitoare la siguranta alimentelor realizate din ingrediente de provenienta agricola. Aceste ingrediente includ si sucul de fructe. Aceaste reglementari au fost recent reconfirmate de catre Uniunea Europeana prin Regulamentul 396/2005 dupa o re-evaluare detaliata bazata pe ultimele cercetari stiintifice si s-a concluzionat ca nu este necesara schimbarea lor. Valorile deosebit de mici detectate sunt mult sub limita zilnica admisa (ADI-Acceptable Daily Intake) si, in consecinta, rezultatele studiului nu fac decat sa reasigure consumatorii ca nu exista nicio problema cu privire la siguranta alimentara.
Principala noastra prioritate este calitatea produselor din portofoliul nostru. Efectuam in mod constant teste riguroase privitoare la ingrediente in asa fel incat consumatorii nostri sa beneficieze de produse sigure, realizate la cele mai inalte standarde."




















Oricum am mai mare incredre in produsele "multinationalelor" decat "co-nationalele"
E distrugator pt. organism sa beti Cola, Fanta si alte asemenea otravuri ambalate frumos.
Vinul de casa fara sulfati, tzuica de prune facuta in gospodarie, apa plata de izvor (nu de balta) au fost ingredientele baute de romani timp de secole si le-a mers totusi bine :))
Acum e plin de dioxina si pesticide, evitati tot ce e prea procesat si plin de adaosuri chimice (coloranti, conservatori, etc.).
Dupa vreo doua, trei sticle de "molan" si una de tuica ....... posibil sa iti mearga bine....nush dak si celor din jur.....
1. De a împiedica dezvoltarea mucegaiului în butoaie;
2. De a ajuta la limpezirea vinului;
3. De a controla gradul de fermentare a mustului (dintr-un must cu concentraţie mare de zahăr poţi face fie un vin sec, dar tare, fie un vin demisec, dar mai slab ca tărie alcoolică);
De obicei, la firmele mari se foloseşte anhidrida sulfurică, iar la micii fermieri fitilul de pucioasă, dar efectul este acelaşi.
Efectul asupra sănătăţii CONSUMATORULUI este infinitezimal. În combinaţie cu apa din must sau din vin rezultă acidul sulfuros care este un acid instabil. Adică, în timp, se degajă bioxidul de sulf şi rămâne vinul. Totuşi, fără aceşti sulfiţi vinul nu-şi poate păstra caracteristicile care-l pun în valoare.
Comparaţia cu vinul din antichitate este total inegală. Vinul era făcut atunci din viţă nealtoită şi rezulta un vin slab (cel mult 10 grade). În plus, el era servit în cupe de plumb şi se ajungea frecvent la saturnism (intoxicaţie cu plumb).
Sunt multe de spus, dar nu ştiu câţi sunt dispuşi să accepte toate aceste afirmaţii.
Daca gradul de alcoolizare a vinului ar fi mai mic, tot ar fi necesar adaosul de sulfiti? Vitza nealtoita ar fi mai "bio" (in sensul ca ar necesita mai putin tratament sau dimpotriva)?
Si sub nici o forma stramosii nostri daci, vlahi, etc. nu consumau vinul in cupe de plumb, era mult prea scump.