Navetist de cursa lunga. Sa lucrezi la oras, sa locuiesti "in plin verde"

de Dani Rockhoff, Miruna Cajvaneanu     HotNews.ro
Luni, 1 iunie 2009, 10:50 Economie | Consumator

Petrecere la tara, in Germania
Foto: HotNews.ro
Multi locuitori ai Romei, asemenea celor din antichitate - obisnuiti cu “villa” in afara capitalei imperiului, si-au achizitionat o doua casa in afara orasului, sau "fuori le mura". Si in Germania se poarta naveta: cei mai multi navetisti nu renunta nici la linistea celor patru pereti proprii, nici la aerul fara smog. Caci pe drumul lung spre sau dinspre serviciu, ei adulmeca „verdele de acasa“. Ce se intimpla in Bucuresti? Ei bine, tot mai multi prospecteaza zonele limitrofe Capitalei. "Va rog sa-mi spuneti si mie parerea voastra despre comunele din jurul Bucurestiului. Intentionez sa-mi cumpar o casa, dar nu stiu exact unde sa o cumpar. Cei care stati in aceste comune, puteti sa-mi spuneti va rog avantaje si dezavantajele statului acolo?" - asa incepe o lunga discutie pe forumul HotNews.ro. Acelasi forum unde s-a discutat la nesfirsit pe marginea unui articol-marturie despre viata la tara.

Germania. Aglomeratia s-a mutat pe autostrada

Ora 7 dimineata. Rush-hour. Pe B27, inspre Stuttgart, puhoi de masini. Pe sens invers, ceva mai putine. La fel e la München, Ulm, Frankfurt, Berlin sau in marile orase industriale din bazinul Ruhr. Sunt navetistii in drum spre serviciu. Alexandru are in fata 55 de km, pe ruta Darmstadt-Frankfurt. Tot asa „penduleaza” Michail, de la Stuttgart la Reutlingen. Alexandru merge cu masina. Michail cu tramvaiul, trenul si autobuzul. Naveta e permanenta, locul de munca il ai unde il gasesti. Casa, linistea, verdeata si oxigenul de zi cu zi, vrei insa sa ti le pastrezi. Daca se poate. Si, in general, in Germania se poate.

Iarba verde de acasa

Reutlingen Sondelfingen
Reutlingen Sondelfingen
Foto: HotNews.ro
Cultul propriilor patru pereti e vechi, in Germania. S-au molipsit de el si imigrantii, puternic stimulati de banci si stat. „Cine construieste o casa, acela vrea sa ramana“ spune un proverb. Si chiar daca nu o construieste cu mainile lui, ci o primeste la cheie si cu rate la banca, pentru imigrant locuinta proprie e o certitudine. Ca a reusit, macar in parte. Ca are o existenta sigura, pe pamantul strain, cata vreme ratele la banca sunt platite la timp.  

Relativ putini imigranti din Germania cumpara case si locuinte ca investitie imobiliara, desi, intre timp, lucrurile incep sa evolueze si in sensul acesta. Cei mai multi vor „patru pereti“ pentru familie, poate si pentru vremea de pensie. Putini vor, in momentul unei achizitii imobiliare „eterne“ (zeitlos, cum spune neamtul) sa locuiasca in buricul targului, in plin zgomot si smog. Trag inspre zonele suburbane mai linistite, inspre cartierele selecte „de pe deal“, in oraselele-satelit din jurul metropolelor sau chiar mai departe, la sat.  

 
Johann, venit din Banat, are acasa o ferma de jucarie: porumbei, gaini, iepuri, pucelusi, ba chiar si doua capre
 
 
La sat in Germania. Mai ales in sud si sud-vest, te „loveste“ idilicul si linistea locurilor. Ai verdeata, flori, copaci si aer cat cuprinde, ai uneori vecini invidiosi sau certareti. Tot cum spune neamtul, „nu le poti avea pe toate“. Johann, venit din Banat, are acasa o ferma de jucarie: porumbei, gaini, iepuri, pucelusi, ba chiar si doua capre. Cand le lasa pe islazul din Münsingen-Auingen, vecinii iau ocheanul. Insa e dreptul lui, e hobby-ul lui, stie si primaria.

Josef B. e avocat ungur, si el s-a mutat de la oras dupa deal, inspre Lichtenstein, unde are o vila, gradina mare si caini-lup. 60 de kilometri pe zi, dus-intors, la biroul de avocatura din Reutlingen, e o nimica toata.

Johann O., traducator si tehnolog din Timisoara, s-a dus in aceeasi directie, ceva mai departe. A cumparat o casa veche, si-a renovat-o aproape singur, in vreo trei ani. Apoi, s-a mutat in ea cu Bonnie, Saint-Bernard-ul sau drag si cu gandul la inca o nevasta. Daca aceasta nu se-arata, tot nu-i e teama. La pensie, are acolo maicute care ingrijesc batrani, nu va ramane singur si neajutorat.

Micul Sacalaz si marele Rall

Casele vechi, cu aspect exterior rustical, sunt solide si mai ieftine. Le poti renova cum vrei pe dinauntru, le poti ecologiza, o parte din cheltuieli iti sunt returnate de fisc, de la stat. Nu numai nemtii, sasii, svabii, ci si romanii de pe-aici fac treaba buna cu constructii noi, dar si renovari de case mai vechi, in satele din apropiere. Intre Reutlingen si Metzingen se zice ca „s-a mutat tot Sacalazul“ din Banatul romanesc. Se locuieste ca la tara, se munceste in fabrica sau in birou, la oras.

Firma imobiliara Dr.Rall GmbH este a doua ca marime, din regiunea Reutlingen si imprejurimi. Are o traditie de peste 35 de ani, este la a doua generatie de patroni din familia Rall. Are sute de „obiecte“, cum se numesc cladirile, in termeni imobiliari, unul dintre primele a fost un „zgarie-nori“ cu 13 etaje.

Majoritatea proiectelor firmei Dr. Rall, pe linie de locuinte (caci ea construieste si cladiri de birouri, sau spatii comerciale) sunt dedicate „paturii mijlocii“ si intra in categoria „lux mediu“. Prin aceasta, se inteleg locuinte in complexe imobiliare de dimensiuni mici sau mijlocii, care se afla in zone si cartiere selecte, la marginea orasului: foarte putin zgomot, mult ozon si factor de risc minim, in ce priveste criminalitatea.  

Frankfurt si suburbiile sale
Frankfurt si suburbiile sale
Foto: HotNews.ro
Ce ai in sky-scraperul din Reutlingen-Sondelfingen, numit Hochhaus Achalm, dupa numele dealului verde din fata? Ai o priveliste de zeci de kilometri, daca locuiesti mai sus. Ziua e verde, noaptea e o mare de luminite colorate. Stai pe balcon, respiri aerul curat, te bucuri de liniste, dupa o zi de stres. Nu deranjeaza mai deloc traficul de masini si nici linia ferata din preajma, se circula silentios. Sirene de salvari si de politie auzi rar, n-ai senzatia ca esti permanent intr-un „film cu catastrofe“. Avioane vezi sus-sus, nu impuindu-ti urechile la decolari si aterizari.  

Nu-i prea auzi nici pe vecini. Nu-i cunosti, ii intalnesti si te saluti cu ei in lift. Si cam atat, caci fiecare e cu treaba lui. Esti intre doua lumi, intre cer si pamant, daca stai la etajele de sus. Esti intre doua lumi oricum, ca imigrant, intre cei patru pereti de siguranta. Esti intre doua lumi si altfel: suburban intr-un oras de 120.000 de locuitori, „la tara“ fata de Stuttgart-ul aflat la 40 de km, inspre care se scurg puhoaiele de masini de rush-hour, dar si trenuri la fiecare jumatate de ora.  

Te misti, deci existi

Esti bine conectat in Germania, oriunde te-ai gasi. Ai autostrazi, ai sosele de legatura, ai trenuri, autobuze, metrouri si S-Bahn. Vin punctual, te poti baza ca nu intarzii la serviciu.

Pentru aproape orice varianta de naveta zilnica „usor digerabila“, ceea ce inseamna aici cca 50 de km dus, ai alternativa la masina: tren, autobuz plus tramvai. E ok, te si culturalizezi, citind un ziar, o carte, sau ascultand muzica la casti.  

Naveta din suburbie sau de „la tara“ la oras isi are si avantajele ei financiare, fiscul luand in considerare o pausala minima de deplasare (920 de euro/an). Daca „pendulezi“ (dt. pendeln) mai departe, primesti 0,30 euro/km pe drumul „dus“, la serviciu, pe ruta cea mai scurta. In banii astia intra benzina, asigurarea, cheltuielile de intretinere a masinii. Banii de naveta au fost anul trecut subiect de aprinsa disputa politica in Germania, acum s-a revenit la calculul lor incepand „cu primul kilometru de parcurs la serviciu“.

„Angajatul modern trebuie sa fie mobil – asta a devenit, intre timp, o filozofie mondiala“ spune Manuela Rottmann (37), specialista in probleme de mediu la magistratura din Frankfurt. Jurista considera ca protectia climatica si de mediu sunt premise ale unui oras sanatos si care da calitate vietii. Intr-un context de lucru cum este metropola financiara Frankfurt am Main, faptul ca 66,4% dintre angajati fac naveta din imprejurimi e un simptom.

Peste Germania s-a abatut demult „avalansa de navetisti“. Intr-un interviu recent, Rottmann se refera la crearea „zonelor verzi“ din orase si metropole, in care s-a introdus obligativitatea plachetei verzi, la masini. Ea se mai refera la transportul alternativ al navetistilor la locul de munca, cu mijloacele de transport in comun.  

„Cel mai bine platiti angajati fac naveta“, se zice. Cand esti supercalificat, sau pur si simplu ai un job bun si sigur, „a renunta la mobilitate poate fi o noua forma de lux“ mai zice jurista din Frankfurt. Cei mai multi navetisti din Germania nu renunta nici la linistea celor patru pereti proprii, nici la aerul fara smog. Chiar daca ii costa ceva timp si ceva nervi de ambuteiaj, pana si de la serviciu. Caci pe drum, la volan sau pe tren, ei adulmeca „verdele de acasa“.


Roma: traficul, principalul impediment pentru navetisti

Roma, cu cei aproape 3 milioane de locuitori ai sai, este un oras in continua extindere. Dezvoltarea demografica in capitala Italiei nu este omogena, cea mai crestere inregistrandu-se in zonele de hinterland ale Romei. Daca intre 2001 si sfarsitul lui 2007 s-au inregistrat circa 20.000 de noi inscrieri la Evidenta Populatiei a capitalei, in aceeasi perioada cresterea a fost cu 190.000 de persoane inscrise in localitatile - satelit ale capitalei, conform datelor ISTAT (Institulul National Italian de Statistica). Una din principalele cauze ale cresterii demografice recente este si stabilirea masiva a imigrantilor in zonele cu puternica atractie economica, cum este provincia Romei.

Periferia: Imigranti si localnici cu dare de mana

Pe de alta parte, si multi locuitori ai Romei, asemenea celor din antichitate - obisnuiti cu “villa” in afara capitalei imperiului,  si-au achizitionat o doua casa in afara orasului, sau “fuori le mura”, cum este numita zona limitrofa a capitalei. Locuitorii Romei au norocul sa-si poata aleaga a doua resedinta la mare sau la munte.

La doar jumatate de ora de capitala spre sud est, se poate respira aerul de munte din zona “Castelli Romani”. Urmand in sud- vest Via Cristoforo Colombo, artera dorita de Mussolini, se ajunge pe litoralul Marii Tireniene, intr-o zona rezidentiala - printre cele mai scumpe de la periferia romana.

Sunt in principal doua categoriile de persoane care locuiesc in imediata periferie a capitalei Italiei si in oraselele limitrofe: imigrantii si exponentii clasei medio-superioare. Imigrantii, in cea mai mare parte a lor concetatenii nostri, isi inchiriaza camere si apartamente in asa zisele orasele - dormitoare: Monterotondo, Guidonia, Marcellina, Tor Lupara - sunt doar cateva exemple. Preturile aici sunt mai mici, cu circa 50% fata de Roma, iar strainii fac naveta zilnic spre Roma, aglomerand rutele feroviare si lininiile extra-metropolitane.

“Locuiesc la Tivoli, orasel cu o istorie bogata si terme din antichitate. Am inchiriat impreuna cu alti romani un apartament, in fiecare zi merg la munca la Roma cu autobuzul. Este convenabil, chiar daca pierdem mai mult timp cu mijloacele de transport”, ne spune Silvia Calugareanu, aflata in Italia de 5 ani de zile.

Alti imigranti aleg localitatile de pe litoral, de la Ostia (devenita intre timp parte integranta din Roma), pana la Ladispoli sau Civitavecchia, toate orasele care se populeaza mai ales in timpul verii si unde majoritatea proprietarilor sunt italieni care au a doua casa de vacanta. La Torvaianica, spre exemplu, s-a constituit in ultimii ani o consistenta comunitate de cetateni provenienti din Republica Moldova. “Acum 6 ani am inchiriat casa de vara a unui italian, apoi am cumparat propria noastra casa”, ne spune Varvara.

A doua categorie de locuitori ai zonelor extra-periferice ale Romei este reprezentata de exponenti ai clasei de mijloc, inalti functionari, dar si reprezentanti ai vechii nobilimi, care doresc sa “evadeze din oras”. Cei mai multi dintre ei au a doua casa la munte sau la mare, prima fiind in cartierele centrale ale capitalei. Multi si-au construit o vila la munte, unde isi petrec vacantele sau cate un sfarsit de saptamana, in orasele medievale si linistite precum Albano sau Ariccia. Altii si-au construit vile pe traseul strazii Cristoforo Colombo, la jumatatea distantei intre capitala si litoral.

Aici se intalnesc vile construite in parcuri inchise, adevarate oaze de liniste, cu strazi private si serviciu de paza. Locuitorii sunt deseori avocati, doctori sau inalti functionari care fac naveta zilnic in capitala. Aceeasi situatie o intalnim si in cartierele de la iesirea din Roma, pe via Cristoforo Colombo.

 
Unde locuim acum, cel mai apropiat supermarket este la kilometri distanta, iar in fiecare zi infruntam stresul traficului
 
 
Roberto Ranieri
Rezidentii au ales sa traiasca aici pentru ca isi pot permite locuinte mai mari - vile cu cel putin 5 camere, mai multa liniste si, nu in ultimul rand, aer curat pentru copii sau posibilitatea de a avea animale de curte. Unul din cele mai mari dezavantaje pentru familiile care aleg sa traiasca in orasele/zonele de periferie este traficul congestionat spre capitala, in fiecare dimineata si in orele serii, la intoarcerea de la servici.

"Am cumparat o vila nou construita, cu doua etaje in 2006, langa Roma, pentru a avea mai mult spatiu pentru fiul nostru", ne spune Roberto Ranieri, inginer - “dar avem inca nostalgia vechii case de la Roma. Aici unde locuim acum, cel mai apropiat supermarket este la kilometri distanta, iar in fiecare zi infruntam stresul traficului”.

Aceeasi situatie pentru Antonio Neri, care a achizitionat recent o vila pe Cristoforo Colombo, in valoare de circa 800.000 euro, cu piscina si o mica gradina: “Eu lucrez langa aeroportul Fiumicino, deci evit traficul. Dar sotia mea si-a gasit recent un job la Roma si lucrurile s-au schimbat, pierde mult timp dimineata sa ajunga la birou”.

Bucuresti: In ce comuna sa ma mut?

 
Eu am renuntat la buletinul de Bucuresti, dupa ce eu si nevasta-mea (bucuresteni de trei generatii) am hotarat ca nu e tarziu nici la 48/41 de ani sa schimb calvarul gunoiului urban cu o oaza de liniste si confort, pe care sa o numesc, fara rezerve, "acasa".
 
 
Forumist
Schimbarea apartamentului din Bucurestiul supra-aglomerat cu o casa intr-un sat limitrof a inceput sa prinda contur in mintea tot mai multor locuitori ai capitalei. Aglomeratia, traficul, lipsa spatiilor verzi si a locurilor de joaca pentru copii - iata doar citeva dintre motivele celor care, precum intervievata lui Vlad Mixich, au inceput sa evadeze din Bucuresti.

"Este adevarat ca daca ai casa in afara orasului, pierzi in trafic mai mult decat cei care locuiesc in oras, dar faptul ca atunci cand ajungi acasa, nu mai trebuie sa asculti aceeasi muzica precum vecinul de deasupra, sau sa asculti angoasele si certurile manifestate de vecinul de alaturi, nemaivorbind de claxoanele care se aud de afara etc., parca ar compensa eventualul deranj cu timpul suplimentar in trafic", scrie unul dintre forumistii HotNews.ro.

Intra pe forumul HotNews.ro pentru a vedea o discutie aprinsa despre avantajele/dezavantajele traiului la tara.


Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

6894 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    intrebare filosofica (Luni, 1 iunie 2009, 12:54)

    eu [anonim]

    sa presupunem ca nu mai suport mizeria si poluarea din oras si ma mut la tara urmand sa fac naveta in fiecare zi la oras. cum traim in romania nu am alt mijloc de transport la dispozitie pt venit la serviciu decat masina.

    nu cumva ca urmare a acestui fapt o sa generez mai multa poluare (si implicit mizerie) decat daca as fi stat in oras?
    • +1 (1 vot)    
      Da si ? (Luni, 1 iunie 2009, 13:17)

      gicu [anonim] i-a raspuns lui eu

      ?Si daca stai in oras poluezi, pentru ca cineva trebuie sa iti aduca in oras branza laptele, etc... .
      Poti sta mai la tara, si daca tot ai grija asta, plantezi cat mai multi copaci. Poti de exemplu sa plantezi salcam ( creste foarte repede ), si in maxim 5 ani poti sa obtii apa calda vara si o parte din caldura, din ceea ce creste peste an.
    • 0 (0 voturi)    
      Pai... depinde (Luni, 1 iunie 2009, 13:36)

      Cristi [anonim] i-a raspuns lui eu

      Masina mea consuma in oras 10-12l/100km si merg cam o ora in fiecare zi de acasa pana la servici. In 5 zile am ars cei 10-12 litri.
      Venind din afara orasului (locul meu de munca e langa Romexpo, nu chiar in centru) as putea beneficia de mersul impotriva traficului si probabil ca as face acelasi timp pana la munca (1 ora) dar arzand 7,5l/100km. Desi distanta ar fi mai mare, pe saptamana as folosi aceeasi cantitate de combustibil => poluarea se mentine la acelasi nivel.
      Cum nu am obiceiul sa arunc deseuri din masina (ambalaje, mucuri de tigari... etc) nu cred ca as produce mai multa mizerie decat in momentul actual.
      Daca "la tara" = complex rezidential la marginea metropolei, sunt sigur ca o societate echivalenta REBU se va ocupa cu debarasarea gunoiului.
      Daca "la tara" = casa(vila) personala, pun pariu ca nu e mare deranj sa cari gunoiul dupa tine pana la o pubela in cazul extrem in care nu sunt masini de gunoi in zona.

      De fapt problema e: iti poti invinge lenea si iti poti mobiliza vointa in asa fel incat sa te poti adapta unei zone mai oxigenate, sau preferi luxul orasului cu micile sale neajunsuri?

      Eu voi parasi Bucurestiul la sfarsitul acestui an pentru o zona limitrofa in cadrul unui complex rezidential si sper sa scap de unica mizerie care ma deranjeaza in minunata noastra capitala: cea umana.
  • +1 (1 vot)    
    mutarea la tara (Luni, 1 iunie 2009, 13:10)

    hash [anonim]

    Nu este o idee noua. Patricienii bogati aveau acele 'vilae' in care se refugiau din Roma acum 2000 de ani. Cu terme, incalzire, apa curenta si buda (cu apa).

    Noi in secolul douazecisiunu avem sate cu buda in fundu' curtii! Nu avem canalizare si gaz in multe din comunele limitrofe marilor orase! Nu se compara comunele noastre cu alea din Germania. Le lipsesc doua lucruri esentiale: transport rapid (cale ferata) pentru navetisti si utilitati.

    Pentru ce platim impozite si taxe?! Ca sa fac drumul Bucuresti - Brasov cu rapidul in patru ore?! Mai rau ca pe vremea lui bunicu'?
    • 0 (2 voturi)    
      Zona limitrofa nu-i in Apuseni (Luni, 1 iunie 2009, 13:41)

      teose [utilizator] i-a raspuns lui hash

      Indraznesc sa te contrazic, taticu, nu doar pt. ca articolul de mai sus sfarseste cu opinia mea. Nici vorba; nu avem doar sate "cu buda in fundul curtii". In secolul pe care il invoci, Capitala Romaniei se mandreste, in cele sase sectoare, cu peste 1300 de ulitze pavate cu praf si straine de canalizare. Zona peribucuresteana e totusi conectata la gazul natural, iar pt cei neracordati la sistemele de canalizare exista fosa septica si (optional) latrina din fundul curtii. Ai dreptate; comunele limitrofe Bucurestiului "nu se compara cu alea din Germania", dar sunt deservite, asemeni zonei centrale, de RATB suplinit de 87 linii maxi-taxi.
      As fi ipocrit sa spun ca totu-i roz sau ca asta imi doresc de 50 de ani, dar ma simt altfel cand, seara, toti ai casei intra pe usa spunand "Ce bine e acasa!". Fiind miop si fara carnet, nu sunt legat de masini, pe care le conduce nevasta sau fiul meu. Metroul nu mi se pare insa o alternativa injositoare, acesta facand legatura (la statiile Pantelimon, Sudului, Pacii, Grivita) cu majoritatea comunelor/oraselor din jurul Bucurestiului. Iar cat priveste calitatea comertului si serviciilor, prefer sa ma "umilesc" cumparand de la Cora, Selgros piata din CENTRUL ORASULUI PANTELIMON sau sa beneficiez de prestatia mecanicului din coltz si a medicului de vizavi.
      Esti probabil indreptatit sa afirmi ca e "mai rau ca pe vremea lui bunicu", dar daca ar invia bunicul meu (nascut in Bucuresti, in 1880) si ar vedea azi Pantelimonul de langa fosta groapa a Dobroiestilor, s-ar intoarce de buna voie de unde a venit.
      • +1 (1 vot)    
        sate la ei = orase la noi (Luni, 1 iunie 2009, 14:55)

        hash [anonim] i-a raspuns lui teose

        Apelativele de gen 'taticu' sa le folositi pentru a va adresa membrilor familiei dvs. in exclusivitate. Mascheaza un vocabular limitat.

        Sunt foarte indeptatit sa zic 'pe vremea lui bunicu' pentru ca bunicul meu a fost angajat la CFR de tanar, si a luat toate posturile, de la impegat la sef de gara. Nu discut amanunte, ca nu va privesc. Singurul lucru de care-mi aduc aminte cu placere e ca ma lua in tren de la Bucuresti la Brasov si culmea, ajungeam mai repede decat acum. Cred ca faceam 3 ore.

        Ati facut o confuzie. Eu nu am fost impotriva ideii de mutare la tara, ci in fapt ca ar trebui sa ne agitam mai mult, comunitatile locale, pentru a atrage atentia primariilor. O sa ajungem ca cei de la Cluj, care si-au tras apa singuri?!

        Si eu pot sa ma mut fara apa, fara gaz, fara canal, cu turbina de vant, dar de ce sa nu fim totusi civilizati? De ce la altii se poate doar la noi e mai greu?

        Sau e mai la indemana de discutat in contradictoriu?

        Am fost deunazi la fisc si am vazut atitudinea cetateanului in raport cu autoritatile statului: mic, umil, gata cu 'va multumesc frumos' pentru cel mai neinsemnat gest de bunavointa al functionarului de la ghiseu.

        Ei bine, mentalitatea asta trebuie sa se schimbe!
        • 0 (0 voturi)    
          Felicitari (Marţi, 2 iunie 2009, 14:33)

          Flo [anonim] i-a raspuns lui hash

          Felicitari pentru raspuns .Accesul liber la e-mail a unor concetateni nu inseamna ca acestia sunt si civilizati . Prin urmare trebuie explicate normele de adresare pentru a modera limbajul acestora.
    • 0 (0 voturi)    
      ponderea importantei (Luni, 1 iunie 2009, 13:41)

      unu_de_aiurea [anonim] i-a raspuns lui hash

      Traiesc intr-o tara fara gaze si fara canalizare, iar nivelul este totusi mult peste Ro...
      de aici trag concluzia ca gazele si canalizarea nu sunt strict necesare.
      In schimb infrastructura (drumurile) nu se compara cu ce e in Ro. Nu inteleg de ce e asa de greu sa construiasca autostrazi in Romania...cred ca este ultima tara din Europa(si nu numai) la calitatea infrastructurii...
    • 0 (0 voturi)    
      completare (Luni, 1 iunie 2009, 15:51)

      Dodo [anonim] i-a raspuns lui hash

      completare: noi in secolul 21 avem CARTIERE in Bucuresti fara canalizare....
  • 0 (0 voturi)    
    aberatii!! (Luni, 1 iunie 2009, 13:27)

    ady [anonim]

    la copiat stam bine...dar comparatia e de prisos..cu trenuri de 80km/h?cu economia actuala?strazi unde siguranta traficului este pe ultimul loc in Europa?sau vorbiti de privilegiatii de la stat cum ar fi Romatsa,electrica , si domnii parlamentari care-si permit luxul asta...Wake up!!!
  • 0 (0 voturi)    
    Lipseste infrastructura si verdeata. (Luni, 1 iunie 2009, 13:34)

    SIMONA [anonim]

    Suntem in mijlocul unei campii prafoase.
    Satele din jurul bucurestriului sunt si ele batute de praful baraganului.
    Poate in Ardeal sa fie tentant, dar aici, in mijlocul desertului, fara utilitati, e greu.
    In afara, orice sat are supermarket (pana si in grecia am vazut asta). Aici, daca vreau la 2 noaptea o paine, in loc sa cobor sa o cumpar de la parter, ma urc in masina si merg o ora.
    In plus, fereasca dumnezeu de o urgenta medicala.
    Am primit zilele trecute un anunt la cutia postala : servicii funerare complete - ajungem in maxim 15 minute ! Va dati seama ? Mai repede ca salvarea ! :-)))
    Ma rog, gusturile nu se discuta...
  • +1 (1 vot)    
    :D (Luni, 1 iunie 2009, 13:38)

    Nautilus [anonim]

    Daca Marele Carnat Oprescu si predecesorul sau Bordureanu s-ar fi ocupat de pasajele de acces in Bucuresti altfel decat cu gura, poate ca navetismul ar fi fost o solutie...

    ~Nautilus
  • 0 (0 voturi)    
    nu e chiar asa (Luni, 1 iunie 2009, 13:56)

    Mihai Cristian [anonim]

    Fratii mei nu e chiar asa de nasol... uit o chestie foarte tare filmata in bucuresti la metru spre exemplu.. ce misto pot dansa oamenii , sincer prima data as fi zis ca nu e la noi.. adica nu ma gandeam ca se pot strange sa danseze atatia insi la noi in tarisoara - am facut upload la film si ii fac reclama in scopul promovarii si a unei imagini mai misto a tarii noastre vezi aici http://ul.to/6hvvcy
  • 0 (0 voturi)    
    civiliatia rurala (Luni, 1 iunie 2009, 14:05)

    CCL [anonim]

    Zona rurala din perifieria Bucurestiului este saraca si primitiva. Buda din fundul curtii, eventual de langa gardul vecinului, manele date la maxim pe care nu le auzi totusi la bloc- ei au mintea odihnita, masini si motociclete turate la amxim de cei care si-au vandut pamantul pe varf de piata. Plus orele pierdute in trafic de un temerar navetist. E verde, e aer curat dar nimic mai mult.
    • 0 (0 voturi)    
      mai iesi in lume :) (Luni, 1 iunie 2009, 16:02)

      taranul [anonim] i-a raspuns lui CCL

      Imi pare rau sa te contrazic, dar se pare ca ai ramas cu o imagine a satului din perioada interbelica in cel mai bun caz. Eu am facut pasul despre care se vorbeste in articol de acum 2 ani, si cred ca am luat cea mai buna decizie a vietii mele.
      In aceeasi bani cu care mi-as fi luat un apartament cu 2 camere intr-unul din cartierele muncitoresti ale minunatei noastre capitale mi-am facut o casa p+1, 200mp, cu toate utilitatile. Iti garantez ca am conditii mult mai bune si un confort mult mai ridicat decat 80% din apartamentele din bucuresti cred. Nu am buda in fundul curtii (asta mai vezi doar la bunicii din colturile tarii), am apa curenta, electricitate, gaz si servicii de salubritate. Pentru transport exista atat autobuze ratb cat si maxi-taxi.
      Drumurile pana la serviciul din centrul bucurestiului (zona universitate) nu dureaza mai mult de 40 de minute (cu masina personala), si asta pentru ca mergi tot timpul impotriva traficului. Am colegi care locuiesc in bucuresti si petrec mai mult timp decat mine in trafic.
      Zona este foarte linistita, se aud doar pasarile din padurea apropiata si vantul care bate printre frunzele pomilor. Vecinii sunt civilizati, nu deranjeaza pe nimeni. Iarna cand ninge drumurile sunt dezapezite prompt.
      Intr-un cuvant, e modul de viata perfect in optica mea. Am liniste si aer curat by default, daca vreau intr-o seara clubbing, fac jumate de ora pana in oras.
      Am stat mult timp si in bucuresti, acolo aveam by default mizerie, poluare, vecini nesimtiti si daca vroiam aer trebuia sa plec undeva la munte in week-enduri.
      • 0 (0 voturi)    
        stiu ce spun (Luni, 1 iunie 2009, 23:11)

        CCL [anonim] i-a raspuns lui taranul

        Vorbesc in cunostinta de cauza. Sunt proprietarul unui teren si a unei case batranesti in conditiile descrise. Refuz sa construiesc ceva serios si sa ingrop banii acolo. Tu poate ai fost mai norocos - si e posibil sa mai fie si altii. Mie imi ajunge cu tara. In Bucuresti locuiesc intr-un cartier decent, relativ aproape de centru, unde e mai liniste decat in weekend la tara.

        Am calatorit pana la 8000 km de Romania :)
  • 0 (0 voturi)    
    Ce ziceti? (Luni, 1 iunie 2009, 15:47)

    valens [anonim]

    Am niste terenuri la marginea Bucurestilor, unul la cca. 7 km de centrul geografic al orasului, si trebuie sa fac fata unei dileme: sa le vand pentru a-mi cumpara un apartament in oras sau sa-mi construiesc ceva rezonabil pe unul din terenuri, din banii rezultati din vanzarea celoralate. Inclin pentru ultima varianta pentru ca: terenul-tinta de constructie este in zona linistita, sigura (Rahova/Bragadiru), cu utilitati, vreau o casa mica (p+1, 4 incaperi, max. 110 mp desfasurati), ECOLOGICA – f. f. important (zidarie+lemn), si ma astept la un pret de cca. 500 Eur/mp in semiregie proprie. Pentru transport - scuter+auto. Ideea de a-mi face gradina cu pomi, pui si un mic solarium mi se pare foarte atragatoare. Ce parere aveti?
    • 0 (0 voturi)    
      Parere (Luni, 1 iunie 2009, 16:43)

      Cristi [anonim] i-a raspuns lui valens

      "Ce parere aveti?"
      Ca te lauzi! :)

      Ce alt fel de parere ai vrea? Pune si cateva panouri solare, poate si o mica turbina eoliana + racirea apei prin recirculatia la mare adancime. Spor la construit!
      Daca o sa-ti zica cineva sa-ti iei apartament in oras, da-i mai multe minusuri decat cele pe care le voi primi eu :P
      • 0 (0 voturi)    
        mersi++.. (Luni, 1 iunie 2009, 17:20)

        valens [anonim] i-a raspuns lui Cristi

        pt . parerea exprimata. Nu ma laud, n-am de ce, iar dilema este reala. Keep up :)
  • 0 (0 voturi)    
    ATENTIE PARINTI (Luni, 1 iunie 2009, 17:33)

    parinti [anonim]

    Marea problema a locuitul in afara Bucurestiului, nu este poluarea, nu este acessul greu cu masina/tren/bicicleta, nu este canalizare sau apa curenta de la tara, MAREA PROBLEMA este educatia copiilor, la noi la tara NU EXISTA gradinite si scoli unde sa ne ducem copiii la tara, iar sa ii duci la Bucuresti la scoala este teroare pentru ei, nu conteaza cati bani ai si daca le pui copiilor sofer la dispozitie, tot vor petrece cel putin 3 ore daca nu 4 din viata in fiecare in masina, daca asta vrei "do it".
  • 0 (0 voturi)    
    Educatia la tara (Luni, 1 iunie 2009, 18:32)

    viitor parinte [anonim]

    Da, exact de asta ma lovesc si eu, de educatie. Am un teren la sinesti si as tinde sa fac o casuta sa ne mutam acolo, toate premisele pozitive...in afara educatiei copilului.
    Nu cred ca vreau sa imi stresez plodul sa faca zilnic naveta cu maxi taxi! Iar ca unul din noi, parintii sa renunte la serviciu sa stea doar dupa fundul lui, chiar e imposibil.
    Stiu, unii vor zice ca oricum educatia o faci acasa cu el, ca si lectiile, dar e importanta si colectivitatea, sa aiba un standard cat de ridicat!
    O mare, mare dilema!
    Mai am 8 ani pana sa intre la scoala, e pe drum piticul, poate pana atunci se vor mai remedia din pb astea!
  • 0 (0 voturi)    
    Si cultura ... (Luni, 1 iunie 2009, 19:31)

    Cuore [anonim]

    As vrea sa adaug la comentariile legate de posibilitatea de a da copilul la scoala etc , care practic nu exista ca in momentul in care stai la tara in Romania, ca accesul la cultura este si el nul, nu va mai merge nimeni in veci la un concert la Ateneu, la teatru, intr-o cafenea sa asculte jazz daca toti vor sta la tara. Copilul nu are nevoie numai de scoala ci si de o oferta culturala bogata, poate sa invete sa cante la un intrument, sa invete o limba straina, sa mearga la teatru pentru copii. Ce nu se specifica in acest articol si eu personal stiu sigur, traind tot in Germania este faptul ca actual in Germania familiile tinere isi cauta case in orase, nu in orasele foarte mari dar in orase si nu in mediul idilic descris in articol. Tocmai din motivele descrise mai sus. De aceea casele din orase au ramas la acelasi pret, iar cele de la tara s-au ieftinit considerabil. Dupa mine, mutatul la tara nu este o solutie, decat la pensie sau in masura in care te pasioneaza gradinaritul si crescutul animalelor. Daca vrei sa oferi copiilor tai o educatie corespunzatoare si independenta necesara unei dezvoltari normale cred ca tara nu e o solutie.
    • 0 (0 voturi)    
      Gradinaritul in beton (Marţi, 2 iunie 2009, 10:31)

      Tzaranu [anonim] i-a raspuns lui Cuore

      Gradinaritul e practicat, pe strada mea din vecinatatea Bucurestiului, doar de pensionarii pasionati de horticultura. Cat priveste animalele, pe langa cainii nelipsiti din fiecare curte, pare sa hoinareasca o pisica la vanatoare de vrabii si porumbei. Vecinii mei sunt novici in "gradinarit si crescutul animalelor"; din cate am aflat, sunt inginer, constructor, negustor, mecanic (cu atelier deschis in curte, veterinar s.a. Pe Andreea Esca, domiciliata de ceve vreme in comuna Pantelimon, n-au vazut-o dand la sapa sau cu vaca prin Selgros.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă