Fructele si legumele "eliberate" de rigorile privind aspectul lor sunt: caisele, anghinarea, sparanghelul, vinetele, avocado, fasolea, varza de Bruxelles, morcovii, conopida, ciresele, dovleceii, castravetii, ciupercile de cultura, usturoiul, alunele in coaja, varza, prazul, pepenele galben, ceapa, mazarea, prunele, telina, spanacul, nucile in coaja, pepenele verde si andivele.
Consumatorii pot avea astfel mai multe optiuni, la preturi diferite, iar fermierii isi vor putea vinde astfel toate produsele, a aratat Michael Mann, purtatorul de cuvant al comisarului pentru agricultura, in briefing-ul de presa de la Comisie, avantajele eliminarii acestei prevederi. In plus, este si o reducere a birocratiei, intrucat Comisia nu mai considera necesara reglementarea la nivel comunitar a acestui domeniu. Comisia a ajuns la concluzia ca este absurda aruncarea unor produse perfect sanatoase, doar pentru ca nu au o forma corespunzatoare.
Raman insa in vigoare standardele pentru 10 categorii de fructe si legume, care reprezinta 75% din valoarea comertului comunitar, insa statele membre pot decide daca vor renuntarea la aceste standarde si vanzarea, cu o eticheta specifica, si a celor mai putin aspectuoase. Etichetarea lor insa trebuie sa indice clar la ce categorii sunt produsele: extra, categoria I, sau categoria a II-a.
Vor fi inca supuse standardelor merele, citricele, kiwi, laptucile, piersicile si nectarinele, perele, capsunii, ardeii grasi, strugurii de masa si rosiile.
Un mar care nu respecta standardele poate fi vandut totusi in magazine cu conditia sa fie etichetat cu mentiunea „produs destinat prelucrarii" sau cu o mentiune echivalenta.
Eu chiar folosesc pe post de bibelou niste mere foarte frumoase, nu s-au stricat de vreo 2 luni.
Nu stiu ce au de rezista atat , dar gust sigur n-au.
Ca mere modificate genetic nu sunt in nici un caz - alea arata intr-adevar frumos cand le cumperi, dar la cateva zile incep sa putrezeasca (ceea ce nu se intampla cu un amarat de mar "noduros" dar sanataos)
Asadar mai bine un mar patat dar natural decat unul frumos care te imbolnaveste.
Prin analogie, daca am impune ca standard minim (in productia de serie) la masini: 4 airbaguri, sistem de asistenta la franare, sistem de control al stabilitatii, faruri adaptive, aer conditionat cu captator de toxicitate si filtru de particule, atunci ar vinde si Dacia, dar numa' masini de peste 20 mii EUR.
Simplu. BUNCH OF IDIOTS.
... Elementary, Watson :)
In mod normal ce ramane se furajeaza sau merge la productie de alcool. O decizie de laudat!
Produsele fara gust la care va referiti sunt probabil produse cultivate intr-un sistem intensiv sau ultra intensiv agricol, in care exista un mare aport de ingrasaminte chimice!
Tinta este obtinerea unei productii mai mari atat cantitativ (numar de mere in pom), cat si ca dimensiuni si aspect (mere cat pepenii).
Multi dintre romani reclama gustul produselor respective, ca efect secundar nedorit!
Think !
Explicatia pare logica dar daca te gandesti bine este totusi cat se poate de stupid sa faci o lege pentru a transporta 10 castraveti in plus intr-un camion in care sunt cateva mii.
Insa eu banuiesc si o legatura cu intrarea Spaniei in club si repartizarea aprovizionarii pietei comune cu fructe si legume acestui stat sarac, secatuit, fara mijloace de a se ridica la nivelul european de prosperitate. Schema a functionat cu pretul incomensurabil al penuriei cronice de apa intr-o tara din natura secetoasa. Cred sa-mi aduc aminte si de tentative de a obliga tari bogate in resurse de apa sa "exporte" udatura vitala inspre ariile gigantice de culturi dependente de irigatie permanenta. In schimb avem parte de produse standardizate, lipsite desavarsit de gust, nemai vorbind despre gusturile diferite ale soiurilor autohtone de aceeasi categorie.
La fata locului, pe marii latifundiari ii pufnea rasul cand erau intrebati daca consuma si in privat bunatatile destinate pietelor externe - atat de prost gust nu erau nici ei, ci intretineau mici gradini lucrate dupa vechile datini.