Moto:
Și te-ai dus dulce minune
Și-a murit speranța noastră
(…)
Totuși este trist în lume.
Întrerup saptamâna aceasta seria articolelor pe tema modificarilor de dorit în legislația fiscală, pentru a mă intoarce la un subiect care peste câteva luni ne va da mari bătăi de cap: exigibilitatea TVA-ului la încasarea facturii.
Într-un material postat aici în luna lui Cuptor îmi exprimam îngrijorarea cu privire la acest subiect, foarte fierbinte (dar nu datorită temperaturii exterioare!). Spuneam atunci că nu văd o astfel de modificare legislativă ca pe un cadou de la Moș Crăciun, ea neputând să aducă prea multe bucurii contribuabililor.
Un amic a încercat să-mi tempereze pesimismul, și să-mi dea de doi bani speranță spunându-mi că dacă nu un Moș Crăciun capitalist, cu costum roșu și sac uriaș plin de cadouri strălucitoare, măcar un Moș Gerilă proletar, în salopetă ponosită și cizme de cauciuc tot va aduce un cadouaș plătitorilor români de impozite.
Din păcate însă, ordonanța de urgență care a apărut ulterior, a depășit așteptările cele mai pesimiste și ne-a arătat că, așa cum afirma și Eminescu (în strofa pe care mi-am permis să o modific un pic), viața în fiscalitatea românească este foarte, foarte tristă.
Așadar, ce ne așteaptă în materie de TVA exigibilă la încasarea facturii?
În primul rând o nouă procedură de înregistrare într-un Registru al persoanelor care aplică TVA la încasare. Cum va funcționa acest sistem încă nu știm dar sperăm ca Normele de Aplicare ce se află acum în lucru ne vor da răspunsul. Deocamdată e sigur că trebuie depusă o Notificare până pe 25 Octombrie. Dacă nu o depunem, pe noi cei obligați de lege să folosim sistemul, fiscul ne va înregistra totuși cu forța în acest Registru și ne va întrerupe dreptul de a deduce orice TVA aferent facturilor primite până la momentul în care devenim plătitori de TVA la încasare cu acte în regulă.
Apoi, începând din februarie 2013 (dată la care se vor depune primele declarații de TVA după noua regulă) urmează supliciul suprem pentru contabili și / sau consultanți fiscali: evidențe contabile și fiscale separate (facturi emise vs. facturi încasate), formulare de declarații noi (care vor trebui să includă TVA facturat și neexigibil și TVA exigibil), ajustări de sistem informatic, erori la completare și depunere, etc, etc. Vă îngrozește ideea că toate astea se vor întâmpla în perioada când de regulă se face închiderea anului 2012 și sunteți eventual și cu auditorii pe cap? Asta nu e tot, pentru cei silitori vor fi de rezolvat si probleme de olimpiadă: cum gestionăm plătile parțiale, cesiunile de creanțe, compensările de facturi între doi sau mai mulți participanți la operațiune, sau facturile achitate parțial cu numerar și parțial stinse prin alte metode. Cine spunea că viața contabililor este plicticoasă și lipsită de antren?
Să revenim la ordonanța de urgență care s-a dorit a fi un balon de oxigen pentru cei care aveau probleme cu TVA-ul la facturile neîncasate de la clienți. De fapt aceștia primesc doar o amânare la plata TVA-ului, în nici un caz nu scapă: TVA-ul se datorează la stat la data încasării facturii, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii acesteia! Adică o amânare de maximum 3 luni. Ceea ce înseamnă că afacerile cu venituri sub 100.000 EUR nu câștigă mai nimic, aceastea oricum aveau posibilitatea de a opta pentru un regim de plată a TVA-ului la trimestru… Așadar e un balon de oxigen sau un balon de săpun?
Ultima pe lista de azi ar fi o problemă pe care am ridicat-o și data trecută: în ce măsură cei mari, care nu intră în acest sistem nu vor evita să lucreze cu cei care aplică sistemul de TVA la încasare? Din diverse motive, cel mai important fiind acela că nu vor să își bată capul cu toată nebunia administrativă de care vorbeam mai sus. Aud că în alte țări în care s-a introdus acest sistem, cei care îl aplică sunt văzuți ca niște paria ai business-ului, nimeni nu mai vrea să lucreze cu ei.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
