Material sustinut de Asociatia Nationala a Industriei Textilelor din Romania

​ANALIZA Industria textila - istorie, paradoxuri si stradanii

de Narcis Anton     Smile Media
Marţi, 13 iunie 2017, 21:20 Economie

Industria textila din Romania trece prin momente dificile, si asta, din cauza lipsei fortei de munca calificate, a masurilor inexistente luate de guvernele Romaniei ce s-au perindat in ultimii 28 de ani sau a volatilitatii pietelor internationale, cu precadere pietele din Marea Britanie, Germania si Italia.

Sa nu uitam ca industria textila il da si pe unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii, Amancio Ortega, patronul Inditex, si cu toate acestea, industria textila din Romania opereaza pe o marja foarte mica de profit. Asta si din cauza faptului ca industria se bazeaza foarte mult pe productia de tip lohn. Chiar daca, in anii trecuti, industria textila romaneasca aducea Romaniei cei mai multi bani din exporturi, fiind pe locul al doilea, dupa industria auto.

Asadar, care ar putea fi cauzele unei posibile decaderi ale unei industrii care in mod normal are toate sansele sa prospere intr-o tara ca Romania. Mai jos vom incerca sa facem o analiza a industriei bazata pe cifre oficiale.

O istorie mareata si o decadere crunta

Daca inainte de 1990 industria textila era una dintre principalele motoare ale economiei socialiste, astazi vorbim de mici fabrici care incearca sa supravietuiasca economiei globalizate. Materiile prime, tesaturile, firele, nasturii, etc, in majoritatea lor, sunt importate, angajatii romani ramanand doar sa “ansambleze” comenzile venite din strainatate. Ca fapt divers, inainte de anii ’90, Romania producea suficient bumbac incat eram al cincelea mare exportator mondial, iar astazi, in tara nu se mai produce nici 2% din cantitatea de odinioara. Iar din 86 de filaturi si tesatorii de bumbac, astazi mai functioneaza doar opt.  

Cauzele care au dus la dezvoltarea productiei in regim lohn sunt multiple, dar putem sa subliniem cateva: disparitia pietelor traditionale de export, declinul industriei romanesti dupa 1990, cu accente pe industria textila, proximitatea geografica fata de piata UE.

In plus, la declinul industriei textile din Romania a contribuit si liberalizarea completa a comertului international si eliminarea oricaror restrictii cantitative, lucru ce s-a produs incepand cu 1 ianuarie 2005 cand a incetat valabilitatea Acordului pentru Textile si Imbracaminte.

In zilele noastre…

Chiar si dupa declinul industriei romanesti de dupa 1990, productia de tip lohn a ramas principala activitate a companiilor din domeniul textilelor, lucru ce a permis supravietuirea industriei, dar nu si dezvoltarea lor. Textilele reprezinta industria care contribuie cel mai mult la exporturile Romaniei, fiind al doilea exportator, cu bunuri in valoare de peste 5 miliarde de euro trimise in strainatate in anul 2015.

In conditiile in care peste 70% din activitatile companiilor de confectii este reprezentata de productia de tip lohn, deci, implicit, industria se bazeaza pe o competivitate ce tine pe de-o parte, de costul redus al fortei de munca, iar pe de alta parte, de investiile in tehnologie.

Cu alte cuvinte, companiile romanesti de confectii pot supravietui doar daca reusesc sa pastreze un cost redus al fortei de munca, coroborat cu investii in tehnologii de ultima generatie. Ori, pierderea investitorilor straini si a pietelor externe poate duce la un dezastru finaciar si social, punand si mai multa presiune pe bugetele unor zone economice si asa fragile din tara noastra.

Daca ne raportam la cifre, situatia este si mai clara. Astfel, in Romania exista aproximativ 9.700 de societati comerciale, atat cu capital romanesc, cat si cu capital strain, care au ca domeniu de activitate zona textilelor. Aceste companii au peste 250.000 de angajati, dar majoritate patronilor sustin ca industria ar mai putea absorbi noi angajati, insa este foarte greu sa gaseasca oameni pregatiti sau dispusi sa urmeze un curs de specializare, ca mai apoi sa se angajeze intr-o fabrica de textile.

Dispunerea firmelor de textile vs. somajul in randul femeilor


Industrie cu potential, dar fara identitate

Industria textila a supravietuit datorita productiei de tip lohn,dar acest lucru a dus la disparitia brand-urilor romanesti, astfel, competitia dandu-se acum doar pe competitivatea fortei de munca. Romania se bate cu tari din Asia, in care forta de munca este foarte ieftina (salariile lunare nu depasesc de cele mai multe ori 100 de dolari), iar legislatia privind protectia angajatilor fiind practic inexistenta.

In aceste conditii, singura sansa a industriei textile romanesti de a isi capata o oarecare independenta fata de partenerii straini e aceea de a isi construi cateva branduri puternice pe piata internationala. Ori acest lucru se poate face doar prin participarea la targuri internationale de profil.

Dar acest obiectiv este aprope imposibil de realizat in ceasul al 12-lea, mai ales in conditiile in care industria textila europeana este centrata pe tari precum Italia, Germania, Franta, Spania si Marea Britanie.

Top tari ca numar de companii cu cod CAEN exclusiv in confectii vs. Romania




Top tari cu cele mai mari venituri brute ale companiilor cu cod CAEN exclusiv in confectii vs. Romania



Lipsa fortei de munca specializate, Brexit-ul si migratia


Asociatia textilistilor din Romania, care grupeaza peste 180 de firme din industrie, sustine ca o mare problema o reprezinta si lipsa fortei de munca calificate sau a persoanelor dornice sa se califice la locul de munca. La aceasta se mai adauga si migrarea fortei de munca in strainatate.  

De exemplu, din anul 2004 si pana in prezent, compania Francesca, membra a Asociatiei textilistilor din Romania, a detinut un numar de 1.734 salariati (apogeu 2004-2005), din care aproximativ 600 (35%) au emigrat in tari precum Spania, Italia sau Germania.

In plus, in urma Brexit-ului, avand in vedere ca majoritatea contractelor pentru fabricile de confectii sunt cu clienti din Marea Britanie, potrivit estimarilor Asociatiei Nationale a Industriei Textilelor, un salariat din trei si-ar putea pierde locul de munca, daca autoritatile nu vor lua nici o masura, iar fabricile din Romania ar putea migra catre Bangladesh, Indonezia sau Turcia. Unul dintre argumentele invocate de patroni pentru sprijin din partea statului este "ponderea insemnata in exportul economiei nationale" si ceea ce Asociatia numeste "dezechilibrul valutar creat de Brexit”.

Scoala profesionala - ruda urata a invatamantului romanesc

In Romania se mai pastreaza ideea preconceputa ca scoala profesionala este pentru copiii cei mai slabi, astfel incat numerosi parinti si elevi percep aceasta profesionalizare timpurie ca fiind rusinoasa. Traseul zbuciumat al invatamantului profesional in perioada postdecembrista a contribuit la aceasta imagine negativa, impactul simtindu-se direct in piata muncii.

Desfiintat in 2003, invatamantul profesional a fost inlocuit cu scoala de arte si meserii, care se termina cu Bacalaureat si oferea acces in invatamantul superior, reprezentand de fapt ruta progresiva a liceului, cu un an mai lunga.

In 2009, scolile de arte si meserii (SAM) au fost si ele desfiintate, printr-o masura a ministrului de la acea data, Ecaterina Andronescu, fiind declarate mai mult sau mai putin inutile. Masura a fost aspru criticata in 2014 de Ministerul Muncii in Strategia nationala pentru protectia si promovarea drepturilor copilului 2014-2020, aratand ca a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a. Desfiintarea SAM le-a luat, de facto, elevilor optiunea de a invata o meserie.

Invatamantul profesional a fost reintrodus odata cu anul scolar 2012-2013, de catre Daniel Funeriu (prin Legea Educatiei Nationale 1/2011), si gandit astfel incat scolile profesionale sa se infiinteze in baza unui contract intre o scoala si o companie, la care se realizeaza practica pe toata durata scolarizarii, pentru a raspunde, pe cat posibil, nevoilor pietii muncii.

"Masura din 2011 de reinfiintare a claselor de invatamant profesional, incepand cu clasa a X-a, in cadrul liceelor tehnologice a incercat sa sprijine si sa recredibilizeze aceasta alternativa, insa exista un deficit de incredere din partea elevilor si familiilor acestora pentru invatamantul profesional si tehnic", se mai arata in aceeasi strategie.

Desi initial durata era de 2 ani (incepand din clasa a X-a), ulterior a fost marita la 3 ani (clasele IX-XI) printr-o masura a Guvernului Ponta. Dupa terminarea celor 3 ani, absolventii pot isi pot continua studiile in invatamantul liceal (reluand clasa a XI-a) si intra in Bacalaureat. (sursa)

Multi parinti prefera insa ruta liceala pentru copii lor fiind constienti ca la finalul clasei a XII-a elevii obtin un certificat de absolvire a liceului, indiferent daca reusesc sau nu sa treaca bacalaureatul, certificat ce atesta o pregatire peste cea obtinuta in urma absolvirii scolii profesionale.

Asta inseamna ca, desi oferta scolara si interesul din domeniul privat exista, o parte din locurile puse la dispozitie de scolile profesionale raman neocupate.

Elevii care aleg ruta profesionala, specializarea Industrie textila si pielarie, sustin un examen la finalul celor 3 ani de studiu in urma caruia pot obtine un certificat de calificare nivel III in cadrul european al calificarilor  care le atesta pregatirea. Cateva dintre calificarile cu care elevii pot iesi din scoala profesionala sunt: confectioner produse textile, filator, tesator, tricoter confectioner, croitor imbracaminte comanda, marochiner etc.

Potrivit unor statistici ale Ministerului Educatiei, in anul scolar 2015-2016, au fost disponibile 3.801 locuri pentru specializarea industrie textila si pielarie, scoala profesionala. Din datele facute publice de Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic (CNDIPT) (sursa), oferta pentru anul scolar 2017-2018 in acest domeniu este reprezentata de 3.020 locuri.

In afara de scoala profesionala, in industrie mai pot ajunge elevi care au urmat aceasta specializare in cadrul unui liceu tehnologic.

In anul scolar 2016-2017 liceele tehnice au pus la dispozitia elevilor 1.932 de locuri pentru specializarea industrie textila si pielarie. Dintre acestea, in urma celor doua sesiuni de admitere, au fost ocupate doar 1.177.

Mai trebuie precizat si faptul ca, in incercarea de a face mai atractiva oferta educationala, multe licee tehnologice organizeaza clase de design vestimentar, astfel incat, la finalul studiilor, elevii vor obtin certificare de tehnician designer vestimentar, si nu de tehnician in industria textila.

Practic, vom avea multi designeri vestimentari care vor incerca sa isi faca un nume intr-o industrie fara nume.























56 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri