Proiectele legislative privind organizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale sunt foarte slabe si merg in directia contrara spiritului directivelor europene, se arata intr-o analiza realizata de Expert Forum (EFOR), un think tank infiintat de experti ai Societatii Academice din Romania (SAR). Romania trebuia sa transpuna in legislatia nationala directivele europene privind piata unica de energie electrica si gaz pana la inceputul lui martie. "Ca alte tari, a intarziat, insa spre deosebire de acestea, propunerile noastre legislative de transpunere arata intentia clara de a nu continua dezvoltarea pietei de energie in beneficiul consumatorului (...)In noile propuneri exista tot soiul de portite pentru afaceri posibil dubioase", preciezeaza studiul. Vezi in text principalele concluzii desprinse in urma analizei EFOR.

Cum vede Comisia Europeana organizarea pietei energetice

• Potrivit expertilor EFOR, in UE s-a ajuns la concluzia ca sectoarele de energie electrica si de gaz nu trebuie sa fie neaparat dominate de monopoluri de  stat. Dimpotriva, ca în orice alt sector din economie, sunt mai eficiente mecanismele de piata care sa directioneze resursele spre cele mai eficiente  investitii, iar consumatorii beneficiaza de posibilitatea alegerii.
• Preturile într-o piata competitiva, ajung la cel mai mic nivel. Furnizorii concureaza între ei prin calitatea serviciilor oferite, iar producatorii cei mai  eficienti sunt rasplatiti de piata.
• Tendinta în care merg Directivele europene in privinta pietei unice de energie consta în: separarea activitatilor de monopol (retele, reglementate) de cele  competitive (productie, furnizare); reglementarea accesului la retele pentru a permite cât mai multa concurenta în activitatile competitive; eliminarea  oricaror bariere fizice sau de reglementari în spiritul nationalismului economic în calea unei piete unice functionale de energie în tot spatiul UE.
• In viitor n-ar trebui sa existe nicio restrictie pentru achizitionarea energiei electrice din Franta sau gaz din Polonia, daca acolo preturile si conditiile  oferite sunt mai bune. Pentru asta e nevoie însa ca pietele locale sa fie interconectate, iar regulile sa fie similare.
• S-a constatat ca e mai simplu sa se construiasca întâi piete regionale, între tari care sunt mai bine conectate sau au reguli mai apropiate si apoi sa se  încerce conectarea lor într-o piata unica.
• Noile directive din al Treilea Pachet Energetic al UE trebuie sa duca la eliminarea unor bariere importante in calea liberalizarii si a formarii pietei  unice, precum: faptul ca reglementatorii nationali sunt de multe ori controlati sau influentati politic, regulile sunt prea diferite între tari vecine si nu  permit prea bine comertul de energie peste granita, lipsa de independenta a retelelor, mai ales a celor de transmisie, de interesele unor producatori.
• Astfel, directivele se concentreaza pe patru chestiuni: independenta reglementatorului fara sa fie influentat de industrie sau politicieni, separarea clara a  intereselor producatorilor de retelele de transport si a furnizorilor de retelele de distributie, separarea clara a depozitelor de gaze de producatori,  înfiintarea reglementatorului european de energie.

Organizarea pietei energetice in Romania

• In opinia expertilor EFOR, România începuse bine pe calea liberalizarii pietelor de energie acum câtiva ani, însa in ultima vreme sunt promovate idei care  merg în sens contrar liberalizarii. Infiintarea companiilor integrate de energie electrica (Electra si Hidroenergetica) este o concentrare în doi mamuti de  stat care nu vor concura între ei, ci vor avea toate motivele sa actioneze concertat.
• Gradul de deschidere a pietei de gaz si de energie electrica a ramas pe la 50%, adica numai jumatate dintre consumatori au realmente posibilitatea de a
• alege. Ceilalti prefera sa ramâna captivi într-un sistem cu preturi artificiale, stabilite de un reglementator care si-a pierdut independenta de politic, se  mai arata in analiza.
• Companiile de stat dau deseori energie ieftina în conditii preferentiale unor clienti, cum ar fi faimosii baieti destepti ai Hidroelectrica sau companiile de  îngrasaminte care beneficiaza de legi speciale etc.
• Preturile sunt distorsionate de subventii ascunse sau încrucisate în sectorul reglementat dar si în cel care ar trebui sa fie concurential, si de  constrângerile bugetare slabe din sistemul public (de ex.,Hidroelectrica cumpara curent scump de la producatori termo ca sa-i sprijine pe acestia, si vinde  mai ieftin, suportând pierderile termo)
• In lipsa unei piete liberalizate investitorii privati se retrag iar statul nu are bani ca sa faca investitiile necesare, estimate la peste 30 de miliarde  euro în acest deceniu. Potrivit analizei, situatia ascunde responsabilitatile pentru coruptia din sistem, suportata tot de consumator în preturi mai mari sau subventii din taxe.
• Împotriva României au fost începute 4 proceduri de infringement, pe Directivele vechi din 2003 – doua pentru neliberalizarea pietelor de gaz si energie electrica, si doua pentru obstacolele în calea comertului cu energie peste granita.

Cum doreste Guvernul sa transpuna directivele europene

• Expertii EFOR considera ca noile legi nu transpun adecvat Directivele si nici nu rezolva problema infringement-urilor vechi, încercând sa înlature barierele  din calea liberei concurente în piata de energie.
• În ceea ce priveste reglementatorul de energie, ANRE, nu exista mecanisme pentru a limita posibilele abuzuri ale acestuia. Presedintele ANRE are mult prea  multe puteri. În plus, nu exista niciun mecanism de selectie care sa asigure competenta acestuia, ci el va fi selectat de premier dupa criterii  nespecificate. Comitetul de reglementare ar trebui sa nu fie format din salariati ANRE, ci dintr-un board de reglementatori externi, ca boardul  guvernatorilor BNR, mai spun expertii EFOR. Potrivit acestora, ANRE ar trebui, exact ca BNR, sa aiba un raport anual de activitate care sa se aprobe de  Parlament.
• Separarea operatorilor de transmisie si a înmagazinarii de gaz de producatori este complet ratata, se arata in analiza. Ministerul Economiei ar trebui sa  pastreze Transelectrica si Transgaz, plus noul operator de înmagazinare gaz, acceptând ca actiunile producatorilor sa fie transferate Ministerului  Finanatelor. Astfel, Ministerul Economiei ar pastra responsabilitatea legata de siguranta energetica, iar Ministerul Finantelor s-ar ocupa de maximizarea  profiturilor companiilor productive, precum Hidroelectrica sau Romgaz. Aceasta lucru ar fi fost în acord si cu planurile formal acceptate de Guvern si  agreate cu FMI, de exemplu, pentru reformarea companiilor de stat.
• În propunerile de legi, pentru separarea operatorului de transport se merge însa pe varianta minimala de separare, nu pe separarea proprietatii.
• Proiectele românesti, în loc sa adapteze principiile din Directiva, traduc (ad literam) unul din cele doua articole relevante din Directive (Art 14, cel cu  persoanele care controleaza producatorii si operatorul de transport), lasându-l complet de izbeliste pe cel deal doilea (Art 21, numirea ofiterului de  conformitate si detalierea a cum ar putea functiona un consiliu de supraveghere în spiritul Directivei), mai considera expertii EFOR.
• In continuare, nu este definit în mod adecvat consumatorul vulnerabil, si nici nu sunt întelesi clar alti termeni esentiali din Directive. Directiva arata  care categorii ar trebui protejate, ca si faptul ca un asemenea sprijin nu poate fi dat prin distorsionarea mecanismelor de piata. Noile legi incearca prelungirea pe cât posibil a termenului pâna la care se mai poate da energie ieftina unor consumatori. În realitate, consumatorul vulnerabil trebuie definit în termeni de saracie care nu îi permite accesul la energie.
• In cele doua legi apar confuzii majore între ce înseamna obligatie de serviciu public, sprijin pentru consumatori vulnerabili, obligatiile furnizorilor de  ultima instanta si sprijin pentru diferite alte categorii de consumatori protejati.
• Consumatorii vulnerabili sunt definiti stângace în legea energiei electrice drept “client final apartinând unei categorii de clienti casnici”; obligatiile de  serviciu Expresia “unele categorii de consumatori” este ambigua si poate lasa loc unor abuzuri in acordarea de energie ieftina.
• Nu exista nicio masura pentru rezolvarea barierelor în calea liberalizarii azi. O masura imediata pentru cresterea concurentei în piata de energie ar fi ca  toate companiile de energie electrica, fara exceptii, inclusiv Hidroelectrica, sa fie obligate sa vânda energie electrica competitiv prin oferte de vânzare  pe OPCOM, în pachete de cantitati standardizate pentru a evita scuza ca în bursa a existat un singur cumparator pentru cantitati uriase de 2 TWh. O prevedere  similara e necesara în legea gazului pentru a asigura ca Romgaz încheie contracte competitiv.
• În ciuda angajamentelor asumate fata de FMI nu apare nicaieri în legi angajamentul de a liberaliza separat consumatorii industriali pâna în 2013 si pe cei casnici pâna în 2015. ANRE va face niste analize de piata din 2 în 2 ani ca sa vada daca România e pregatita pentru liberalizare si va decide la fata locului daca ne respectam sau nu angajamentele ca membri UE sau din acordul cu FMI.
• Amânarea liberalizarii poate fi facuta nu doar pentru casnici ci si pentru industriali care beneficiaza de preturi reglementate.
• Guvernul României s-a angajat în primavara fata de institutiile internationale ca, daca pâna la sfârsitul anului nu se poate pune în aplicare masura  înfiintarii companiilor integrate de energie electrica Electra si Hidroenergetica, se va gasi o solutie alternativa. În legea privind energia electrica exista o prevedere stranie din punctul de vedere al expertilor EFOR: “Prin hotarâre de Guvern, pentru ratiuni legate de siguranta alimentarii cu energie electrica, se poate acorda acces garantat energiei electrice produse in centrale electrice care utilizeaza combustibili din productia interna, dar numai pentru cantitati anuale corespunzatoare unei energii primare de maxim 15 % din cantitatea totala de combustibil echivalent necesara pentru a produce energia electrica aferenta consumului brut final al tarii.” Astfel, daca o centrala falimentara ca Deva nu poate fi salvata prin includerea ei într-un campion integrat, aceasta prevedere permite ca guvernul sa decida prin HG ca poate sa aiba în schimb vânzari garantate, pe principiul “avem nevoie de Deva pentru a arde huila româneasca”.

Initial, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice cele doua proiecte de acte normative in martie. Guvernul Romaniei este obligat sa transpuna, in cel mai scurt timp posibil, o noua legislatie europeana privind organizarea pietei energetice. Noile directive europene ar fi trebuit transpuse pana pe 3 martie 2011, lucru care nu s-a intamplat chiar daca Executivul a avut la dispozitie 18 luni sa adopte noile prevederi.

Acceseaza documentul atasat pentru a vedea recomandarile EFOR in ceea ce priveste transpunerea directivelor europene.

Mai citeste si "Raport critic al Bancii Mondiale: Incapatanarea Guvernului de a infiinta doi campioni energetici a alungat investitorii/ Romgaz si Hidroelectrica au pierdut prin contractele actuale miliarde de lei"