Rezervele dovedite de gaze naturale din Romaniaar putea fi epuizate in 10-11 ani, potrivit celor mai noi estimari. In conditiile in care nu exista siguranta descoperirii unor noi mari resurse, riscul cresterii dependentei de gazele rusesti este foarte mare. De aceea autoritatile romane sunt obligate sa-si concentreze atentia asupra proiectelor de diversificare a surselor de aprovizionare, precum Nabucco sau AGRI. O solutie ar mai fi exploatarea gazelor neconcentionale, mai exact a gazelor de sist.

Harta rezervelor de gaze de sistFoto: EIA

"Exista interes atat din partea statului roman, cat si din partea unor companii in privinta gazelor de sist", a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Acest interes a fost dovedit chiar in cadrul discutiilor americano-romane de marti. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, ministrul Teodor Baconschi a discutat cu secretarul de stat american Hillary Clinton despre posibilitatea implicarii Statelor Unite in oferirea de expertiza pentru proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist.

Interesul american este mare in conditiile in care compania Chevron doreste sa faca explorari pe doua perimetre din estul tarii. "Explicit sunt doua perimetre concesionate de Chevron", insa pentru demararea lucrarilor de explorare trebuie aprobate acordurile prin hotarare de Guvern. "Nu stiu cand se va intampla acest lucru", a precizat Patruti.

Acesta a mai spus ca si compania MOL din Ungaria vizeaza lucrari de explorare a gazelor de sist pe un perimtru din Bihor.

Aceste perimetre au fost obtinute in cadrul ultimei rude de concesiuni, runda 10, care s-a desfasurat anul trecut.

  • "In acest moment nu exista lucrari sistematice. In Romania nu s-au facut cercetari detaliate", a explicat presedintele ANRM. De aceea, nu se cunoaste  potentialul Romaniei in privinta gazelor de sist. Nu exista nici macar un studiu, acesta fiind in curs de elaborare de catre specialisti de la Universitatea  Bucuresti, Universitatea Iasi si Universitatea Cluj. O prima etapa a studiului ar urma sa fie finalizata la sfarsitul anului, a precizat Patruti.

Potrivit acestuia, exista o evaluare internationala, insa la nivelul Romaniei nu s-a facut niciun fel de cercetare.

Unde se formeaza gazele si titeiul

Unde se formeaza gazele si titeiul

Foto: EIA

Un raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration (EIA) arata ca Romania Ungaria si Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19 trilioane de metri cubi, in vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.

De altfel, in Europa, cea mai avansata tara din punct de vedere al explorarilor este Polonia, a mai spus presedintele ANRM. Potrivit acestuia, statele Uniunii Europene, cu exceptia Frantei, sunt deschise posibilitatii explotarii rezervelor de gaze naturale. De altfel, in luna aprilie, Franta a deschis calea legislativa pentru interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist din motive legate de protectia mediului.

Un studiu publicat online pe Climatic Change Letters arata ca exploatarea gazului de sist genereaza cel putin tot atatea emisii de gaze cu efect de sera ca si carbunele, petrolul sau gazul conventional, in special pe termen scurt. Acelasi studiu mai arata ca in raport cu carbunele, amprenta gazului de sist este mai mare cu cel putin 20%, si poate de doua ori mai mare in 20 de ani, dar comparabila pe 100 de ani.

Astfel de gaze se gasesc intre placile de sisturi, iar substantele chimice in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in panzele freatice si sa le polueze.

Controversele legate de exploatarea gazelor de sist nu se opresc aici. In luna iunie, presa britanica arata ca o operatiune experimentala de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire a fost oprita, sub suspiciunea ca ar declansa cutremure. De altfel, inca acea perioada chiar au fost inregistrate doua mici cutremure.

In privinta acestor riscuri de mediu, Patruti sustine ca sunt "doar speculatii" si a dat exemplul SUA care isi asigura 50% din necesar din exploatarea gazelor de sist.