Autoritatile romane au primit critici destul de dure din partea Comisiei Europene din cauza modului in care au fost elaborate proiectele privind transpunerea noilor directive europene privind liberalizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale. De altfel, a fost demarata la sfarsitul lunii septembrie chiar si o procedura de infringement. "Recent au fost primite comentariile Comisiei Europene, acestea fiind in prezent in curs de analizare la nivelul Ministerului Economiei, si al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE)", informeaza Ministerul Economiei la cererea HotNews.ro.

Romania trebuia sa transpuna in legislatia nationala directivele europene privind piata unica de energie electrica (directiva europeana 72/2009) si gaz (directiva europeana 73/2009) pana pe 3 martie 2011. Directivele fac parte din Al 3-lea pachet de propuneri legislative al Comisiei Europene privind liberalizarea pietei de energie. Potrivit Ministerului Economiei, propunerile legislative au fost transmise spre evaluare Comisiei Europene in data de 9 septembrie, dupa ce acestea s-au aflat in dezbatere publica pe site-urile Ministerului Economiei si Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.

  • Romania nu se afla la prima procedura de infringement pe liberalizarea pietei. Acum se afla chiar in pragul unui proces la Curtea Europeana de Justitie din cauza nerespectarii cerintelor din al 2-lea pachet legislativ privind piata energiei. In aprilie, Comisia Europeana a transmis Romaniei avize motivate in doua cauze deschise impotriva tarii noastre considerand ca sistemul de preturi reglementate aplicat pe piata energiei electrice, respectiv a gazelor naturale din Romania nu respecta cerintele corespunzatoare din legislatia UE.

Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, actualele comentarii ale Comisiei Europene vizeaza in principal prevederile legate de desemnarea conducerii ANRE, de consumatorul vulnerabil si de obligatiile de serviciu public.

Cele mai importante comentarii legate de modul in care au fost elaborate proiectele de legi

  • Proiectele de transpunere a legislatiei europene incalca acordul cu FMI
  • Nu exista criterii de desemnare a presedintelui si vicepresedintelui ANRE
  • Presedintele ANRE isi atribuie puteri prea mari
  • Obligatiile de servicii publice nu sunt bine definite
  • Nu a fost definit consumatorul vulnerabil

In ceea ce priveste desemnarea presedintelui si vicepresedintelui ANRE, acestia sunt numiti de prim-ministrul Romaniei, pe o perioada de sase ani. Criteriile de desemnare nu sunt stabilite in mod expres pentru presedinte si vicepresedinte. Sunt stabilite anumite criterii pentru membrii Comitetului de Reglementare, din acesta facand parte si presedintele si vicepresedintele. In conditiile in care acestia sunt membri ai comitetului se poate deduce ca acele criterii sunt valabile si pentru ei.

Potrivit proiectelor, la numirea in functie, membrii Comitetului de reglementare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

  • sa fie cetateni romani, cu domiciliul stabil in Romania;
  • sa aiba o varsta cuprinsa intre 30 de ani si 60 de ani;
  • sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
  • sa aiba studii superioare atestate cu diploma universitara si experienta profesionala de minim 10 ani intr-unul din domeniile tehnic, economic sau  juridic;
  • sa beneficieze de o buna reputatie;
  • sa nu aiba cazier judiciar

Comitetul este format din presedinte, vicepresedinte si cinci reglementatori, numiti de premier. Trei dintre reglementatori sunt numiti la propunerea presedintelui ANRE.

Puteri prea mari pentru presedintele. Atributiile principale cuprinse in proiecte:

  • aproba regulamentul de organizare si functionare, structura organizatorica si bugetul ANRE care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
  • aproba tarifele si contributiile anuale prevazute la art. 6 alin. (5) care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
  • reprezinta ANRE in relatiile cu tertii si face parte din Consiliul autoritatilor de reglementare al Agentiei de Cooperare a Reglementatorilor in Domeniul  Energiei - ACER, infiintata conform Regulamentului(EC) nr. 713/2009 al Parlamentului European si al Consiliului European;
  • aproba regulamentul privind incadrarea, promovarea, suspendarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului ANRE, care include grila si criteriile  de salarizare ale personalului ANRE;
  • aproba incheierea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca ale salariatilor ANRE in conditiile legii;
  • stabileste atributiile si competentele vicepresedintelui, ale personalului, precum si atributiile specifice fiecarui compartiment din cadrul ANRE;
  • aproba deplasarile in tara si in strainatate ale personalului ANRE;
  • aproba regulamentul privind utilizarea, intretinerea si inchirierea locuintelor de serviciu din patrimoniul propriu;
  • emite ordine si decizii in exercitarea atributiilor sale;
  • orice alte atributii care ii revin potrivit legii.

In privinta obligatiilor de serviciu public, se prevede in proiecte ca acestea sunt stabilite de ANRE pentru fiecare activitate.

De asemenea, in privinta clientului vulnerabil definitia este: "client final apartinand unei categorii de clienti casnici precum si clientul final care furnizeaza servicii sociale esentiale, cum ar fi asistenta medicala sau ingrijirea copiilor, activitati educative si alte servicii sociale si servicii indispensabile pentru functionarea statului, stabiliti prin Hotarare a Guvernului".

Critici asemanatoare cu cele ale Comisiei se regasesc si intr-un raport al Expert Forum (EFOR), un think tank infiintat de experti ai Societatii Academice din Romania (SAR). Iata ce spune Expert Forum.

  • Noile legi nu transpun adecvat Directivele si nici nu rezolva problema infringement-urilor vechi, incercand sa inlature barierele  din calea liberei concurente in piata de energie.
  • In ceea ce priveste reglementatorul de energie, ANRE, nu exista mecanisme pentru a limita posibilele abuzuri ale acestuia. Presedintele ANRE are mult prea  multe puteri. In plus, nu exista niciun mecanism de selectie care sa asigure competenta acestuia, ci el va fi selectat de premier dupa criterii  nespecificate. Comitetul de reglementare ar trebui sa nu fie format din salariati ANRE, ci dintr-un board de reglementatori externi, ca boardul  guvernatorilor BNR, mai spun expertii EFOR. Potrivit acestora, ANRE ar trebui, exact ca BNR, sa aiba un raport anual de activitate care sa se aprobe de  Parlament.
  • Nu este definit in mod adecvat consumatorul vulnerabil, si nici nu sunt intelesi clar alti termeni esentiali din Directive. Directiva arata  care categorii ar trebui protejate, ca si faptul ca un asemenea sprijin nu poate fi dat prin distorsionarea mecanismelor de piata. Noile legi incearca prelungirea pe cat posibil a termenului pana la care se mai poate da energie ieftina unor consumatori. In realitate, consumatorul vulnerabil trebuie definit in termeni de saracie care nu ii permite accesul la energie.
  • In cele doua legi apar confuzii majore intre ce inseamna obligatie de serviciu public, sprijin pentru consumatori vulnerabili, obligatiile furnizorilor de  ultima instanta si sprijin pentru diferite alte categorii de consumatori protejati.
  • Consumatorii vulnerabili sunt definiti stangace in legea energiei electrice drept "client final apartinand unei categorii de clienti casnici; obligatiile de  serviciu Expresia- unele categorii de consumatori" este ambigua si poate lasa loc unor abuzuri in acordarea de energie ieftina.
  • In ciuda angajamentelor asumate fata de FMI nu apare nicaieri in legi angajamentul de a liberaliza separat consumatorii industriali pana in 2013 si pe cei casnici pana in 2015. ANRE va face niste analize de piata din 2 in 2 ani ca sa vada daca Romania e pregatita pentru liberalizare si va decide la fata locului daca ne respectam sau nu angajamentele ca membri UE sau din acordul cu FMI.