Botezat Havis, acest zacamant este geamanul lui Skrugard, un alt zacamant descoperit de Statoil in aprilie, ceea ce confirma potentialul acestor ape foarte putin explorate ale marii Barents.
Impreuna, cele doua zacaminte ar putea contine intre 400 si 600 milioane de barili, potrivit cifrelor provizorii anuntate de grupul petrolier intr-un comunicat de presa.
Zacamintele Skrugard si Havis sunt vecine dar nu comunica intre ele, fiind separate de doar circa 7 km, si urmeaza sa fie explorate in comun, permitand astfel reducerea costurilor de dezvoltare.
Cele doua zacaminte sunt controlate de Statoil (50%), italienii de la Eni (30%) si societatea publica norvegiana Petoro (20%).
Chiar si luat impreuna, zacamintele au marime modesta in raport cu mastodonti precum Statfjord (circa 3,6 miliarde de barili), descoperit in Marea Nordului in 1974.
Dar ele deschid perspective promitatoare in Arctica pentru Norvegia, tara a carei productie de hidrocarburi scade in continuu in ultimii zece ani.
Regiunea este cu atat mai atragatoare cu cat Norvegia si Rusia au incheiat in 2010 un diferend frontalier vechi de 40 de ani asupra unei zone de 176.000 km2.




















Sonda Domino-1 este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri şi va fi forată cu tehnologie de ultimă generaţie.
Forajul va fi executat de către vasul ultramodern de clasă mondială Deepwater Champion, care a sosit recent în apele româneşti după finalizarea programului de foraj offshore din Turcia.
Se estimează că operaţiunile de foraj vor dura aproximativ 90 de zile.
'Suntem încântaţi de colaborarea cu Petrom în acest proiect - o colaborare care are la bază experienţa ExxonMobil, unul dintre liderii mondiali în explorarea în ape de mare adâncime şi vasta experienţă a companiei Petrom în România.
Apreciem eforturile depuse de autorităţile române pentru a sprijini progresul lucrărilor de explorare în Marea Neagră', a afirmat Ian A. Fischer, director general al EEPRL.
~Nautilus