INTERVIU VIDEO Alexandru Patruti, ANRM: Mai multe companii si-au manifestat intentia de a explora si exploata gazele de sist/ Fisurarea hidraulica este o metoda utilizata in industria petroliera de zeci de ani in Romania

de Claudia Pirvoiu, Remus Puscariu     HotNews.ro
Luni, 2 aprilie 2012, 21:13 Economie | Energie

Alexandru Patruti, presedintele ANRM
Foto: Hotnews
Orice companie care detine acorduri petroliere poate efectua lucrari de explorare a gazelor de sist, a declarat Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) intr-un amplu interviu acordat HotNews. Astfel, pe langa Chevron, si-au manifestat intentia de a explora gazele de sist mai multe companii petroliere. Patruti a mai afirmat ca principalul efect asupra mediului este o posibila contaminare a apelor subterane, "insa acest impact poate fi controlat si minimizat prin respectarea bunelor practici". Patruti a mai spus ca fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani chiar si in Romania. Diferenta este ca in cazul gazelor neconventionale, se fac si foraje orizontale. Vezi in text care companii vor sa exploreze gazele de sist din Romania.

Declaratiile presedintelui ANRM, pe scurt

  • In Romania, toate acordurile petroliere si licentele de exploatare sunt informatii clasificate in categoria secret de serviciu.
  • In principiu, orice companie care detine un acord petrolier in Romania, poate sa faca lucrari de explorare pentru aceste resurse neconventionale.
  • In ultima perioada si-au manifestat intentia majoritatea companiilor care detin acorduri petroliere, inclusiv Petrom, Romgaz. Mol si-a mai exprimat intentia, Sterling, East-West.
  • Este o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si permite sa o neglijeze si sa nu o studieze in vederea unei eventuale exploatari, sigur cu cele mai bune practici si cu un impact minim asupra mediului.
  • Procesul de exploatare a oricaror resurse minerale are impact asupra mediului, insa acest impact poate fi controlat si minimizat atat prin respectarea bunelor practici
  • Ca principal efect asupra mediului ramane o posibila, subliniez termenul de "posibila", contaminare a apelor subterane. Aceasta contaminare se poate produce doar din cauza nerespectarii tehnologiilor de forare si de cimentare a sondelor si nu datorita utilizarii unei anumite metode. Printre masurile mentionate se recomanda un control riguros al cimentarii sondelor astfel incat lichidul folosit in procesul de fisurare hidraulica sa nu ajunga in acviferele subterane.
  • Fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani. Problema noua adusa de exploatarea gazelor neconventionale este legata de faptul ca aceasta metoda de fisurare hidraulica, care initial se aplica intr-o sonda verticala, a fost combinata cu realizarea forajelor orizontale. Practic, dintr-un foraj vertical se sapa directionat mai multe foraje orizontale in care se aplica fisurarea hidraulica.
  • Din cauza fazei incipiente in care ne aflam cu cercetarile, fisurarea hidraulica nu va fi utilizata in Romania in cazul gazelor neconventionale in urmatorii ani.
  • La nivelul Comisiei Europene a fost infiintat, in ianuarie 2012, un grup de lucru din care fac parte si experti romani din cadrul ANRM si Ministerului Mediului.
  • Investitiile in cele 3 perimetre din sudul Dobrogei (Adamclisi, Vama Veche si Costinesti),in urmatorii 4 ani, constand in realizarea prospectiunilor si saparea a 8 sonde clasice, fara fisurare hidraulica, se ridica la peste 80 de milioane de dolari.
  • La Barlad au fost realizate prospectiunile seismice si in cursul urmatorilor 2 ani urmeaza sa fie executate 2 foraje de explorare verticale, la adancimi de 2.500-3.500 metri si conditionat de rezultatele obtinute in aceste doua foraje sa mai fie sapat inca un foraj suplimentar.





Guvernul tocmai a aprobat acordurile pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist de catre Chevron in 3 perimetre: Adamclisi, Costinesti si Vama Veche. Care sunt factorii cei mai importanti luati in calcul in momentul in care este aprobat un astfel de acord? Aceasta in conditiile in care acordul a fost aprobat dupa cativa ani de la licitatie (n.red. Runda X).


A.P. In primul rand, acordurile sunt acorduri petroliere, ceea ce inseamna ca orice companie are dreptul sa exploreze toate formele de hidrocarburi care se afla in acea portiune de subsol pentru care a fost concesionat dreptul de explorare si, eventual, de exploatare. Principalele criterii pentru selectia ofertelor au fost capacitatea tehnica si financiara a ofertantului si volumul si valoarea investitiilor pe care acestia si le-au propus in faza de explorare.

Este o procedura standard. As vrea sa mentionez ca oferta publica a inceput in 2009 cand aceste perimetre au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si in Jurnalul UE pentru publicitate internationala si dupa aceea pe parcursul anilor 2009 si 2010 s-au desfasurat procedura de licitare, de  selectie a ofertelor, de declarare a castigatorului, de negociere a acordurilor petroliere si incepand din toamna anului trecut s-a derulat procedura de aprobare prin hotare de Guvern. Foarte multe din aceste acorduri au fost semnate de toti ministrii avizatori, dar din cauza modificarilor in structura Guvernului, procedura de semnare a fost reluata.

De ce sunt secretizate anexele de la Hotararile de Guvern?


A.P. In Romania, toate acordurile petroliere si licentele de exploatare sunt informatii clasificate in categoria secret de serviciu. Aceste acorduri petroliere nu fac exceptie de la regula.
 
Pentru ce alte perimetre ar putea fi aprobate acorduri in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist si cu ce companii?


A.P. Precizez ca discutam cu acorduri petroliere in care obiectul cercetarii sunt hidrocarburile sub orice forma se gasesc in subsol. In principiu, orice companie care detine un acord petrolier in Romania, poate sa faca lucrari de explorare pentru aceste resurse neconventionale.

Care sunt companiile care si-au manifestat intentia de a explora si exploata in special gaze de sist?

A.P. In ultima perioada si-au manifestat intentia majoritatea companiilor care detin acorduri petroliere, inclusiv Petrom, Romgaz. Mol si-a mai exprimat intentia. Mai sunt Sterling si East-West.
Este o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si permite sa o neglijeze si sa nu o studieze in vederea unei eventuale exploatari, sigur cu cele mai bune practici si cu un impact minim asupra mediului.

Cate perimetre vor fi explorate special pentru gazele de sist?

A.P. In acest moment, nu suntem in situatia, ca de altfel nicio tara din Europa, sa putem spune care sunt zonele de perspectiva sau care sunt resursele de aceste roci neconventionale. Suntem la inceputul unei perioade in care studiem posibilele roci purtatoare de aceste roci neconventionale. In cursul anului trecut, la initiativa Agentiei, in cadrul programului geologic national, un grup de specialisti de la Universitatile Bucuresti, Iasi si Cluj au analizat toate datele disponibile existente in arhivele Romaniei si au elaborat o prima etapa privind posibilitatea existentei unor roci care sa contina gaze si titei neconventionale.

Prima etapa a studiului fost finalizata si studiul se continua si in acest an. Cunoastem in principiu rocile, formatiunile geologice in care ar putea sa fie cantonate hidrocarburi neconventionale, dar nu cunoastem date directe referitoare la aceste formatiuni ca porozitate, permeabilitate, continut in substanta organica, adancimea la care se afla. Sunt o multime de informatii si suntem intr-o faza preliminara de investigare a acestor posibilitati, pornind de la datele existente.

Care este pararea dumneavoastra legata de impactul pe care ar putea sa-l aiba asupra mediului explorarile si explotarile gazelor de sist?  In Statele Unite, dupa multi ani de exploatare, in unele zone au inceput sa se vada efecte negative asupra mediului. De aceea, sunt state americane care au inceput sa respinga aceasta metoda de fracturare hidraulica sau sa ceara conditii suplimentare companiilor care exploateaza gazele de sist.

A.P. O sa incep prin a face o referire exact la Statele Unite. As mentiona ca in noiembrie 2011 a fost redactat un studiu comandat cu 6 luni inainte de catre Departamentul de Energie al SUA in cadrul caruia a fost creat un subcomitet de lucru pentru shale gas. Rezultatele acestui studiu arata o lipsa de comunicare intre companii, autoritati si populatie pentru o corecta informare a populatiei si, in acelasi timp, indica 20 de posibile masuri care sa reduca impactul asupra mediului. Procesul de exploatare a oricaror resurse minerale este un proces care are impact asupra mediului, dar acest impact poate fi controlat si minimizat atat prin respectarea bunelor practici, cat si prin masuri suplimentare de reglementare a operatiunilor desfasurate.

Revenind la rezultatele acelui studiu, ca principal efect asupra mediului ramane o posibila, subliniez termenul de "posibila", contaminare a apelor subterane. Aceasta contaminare se poate produce doar datorita nerespectarii tehnologiilor de forare si de cimentare a sondelor si nu datorita utilizarii unei anumite metode. Si printre masurile mentionate se recomanda un control riguros al cimentarii sondelor astfel incat lichidul folosit in procesul de fisurare hidraulica sa nu ajunga in acviferele subterane.

Alte directii in care trebuie actionat sunt reducerea emisiilor de metan in atmosfera, in perioada in care se face tratarea gazelor extrase, tratare care este similara cu cea in cazul gazelor conventionale.

In Romania, ce efecte ar putea avea utilizarea acestei metode? Ma gandesc ca trebuie luat in calcul ca sunt perimetre aflate in zone cu densitate mare a populatiei.

A.P. Aceste perimetre nu se rezuma la localitatile prin care sunt ele denumite. Perimetrul Barlad, de exemplu, are o suprafata de 4.000 km patrati, in timp ce perimetrele din Dobrogea au fiecare cate o suprafata de 1.000 km patrati. Denumirea perimetrului Vama veche care se extinde din zona litoralului pana la Dunare provine de la faptul ca cea mai mare localitate din acest perimetru este vama veche si este utilizata doar ca punct de reper.
Practic densitatea populatiei in aceste zone este redusa. Dar nu acesta este lucrul important, nu densitatea populatiei, pentru ca lucrarile nu se desfasoara in intravilanul localitatilor. Problema este de a se respecta tehnologia si de a se respecta legislatia in domeniul resurselor minarale si legislatia in domeniul mediului in asa fel incat impactul asupra mediului sa fie minim.
Sunt, intr-adevar, probleme legate de poluarea apelor subterane care pentru a fi eliminate trebuie sa fie respectata intocmai disciplina tehnologica. Sunt probleme referitoare la cantitatea de apa necesara pentru realizarea procesului de fisurare hidraulica, cantitati care sunt de ordinul zecilor de mii de metri cubi, deci nu milioane. Vorbim de milioane de litri, ceea ce inseamna zeci de mii de metri cubi de apa care nu trebuie sa fie potabila. Vorbim despre apa din rauri sau din lacuri. Pentru comparatie, daca tot discutam de zona Barladului, Siretul are un debit mediu de 200 si ceva de metri pe secunda. Practic, pentru a sapa, pentru utiliza fisurarea hidraulica intr-un foraj este nevoie de apa care trece pe Siret in 100 de secunde.




In Romania a mai fost utilizata aceasta metoda pentru alte resurse?

A.P. Fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani. Acum 30 de ani, la cursul de foraj, in cadrul Universitatii de Geologie si Geofizica din Bucuresti am studiat prima data aceasta metoda care era prezentata ca una dintre putinele metode care pot duce la cresterea productiei de titei si gaze. Pe langa industria petroliera, aceasta metoda se foloseste in exploatarea energiei geotermale din roci uscate, fierbinti. Practic, in acest caz se sapa 2 sonde pana la adancimi mari de ordinul miilor de metri unde temperaturile sunt ridicate pana la sute de grade si in aceste 2 sonde se realizeaza o interconectare prin fisurare hidraulica. Dupa aceea, apa de la suprafata este injectata prin una din sonde. Datorita fisurarii hidraulice se raspandeste in roca, se incalzeste, este extrasa prin cealalat sonda, se recupereaza energia termica din aceasta apa fierbinte sau vaporii rezultati si se reinjecteaza prin cealalta sonda.

Dati exemple de cateva zone unde se foloseste aceasta metoda.

A.P. Metoda a fost utilizata la toate zacamintele care sunt constituite din roci cu o porozitate redusa. Ea a fost utilizata in toate exploatarile petroliere.
Problema noua adusa de exploatarea gazelor neconventionale este legata de faptul ca aceasta metoda de fisurare hidraulica care initial se aplica intr-o sonda verticala a fost combinata cu realizarea forajelor orizontale. Practic, dintr-un foraj vertical se sapa directionat mai multe foraje orizontale in care se aplica fisurarea hidraulica. Aceasta este singura diferenta.

Spuneati anul trecut ca la nivelul Comisiei Europene ar putea fi infiintat un grup de lucru care sa analizeze problema gazelor de sist. A fost infiintat acest grup de lucru?

A.P. Acest grup de lucru a fost infiintat in ianuarie 2012. Romania are reprezentanti in acest grup de lucru atat din partea ANRM, cat si din partea Ministerului Mediului.

Din informatiile pe care le aveti, ce alte state, in afara de Franta si Bulgaria,  se opun utilizarii acestei metode?

A.P. In acest moment exista discutii publice in mai multe state din Europa, dar metoda nu a fost suspendata. Termenul corect este de "suspendata", nu de "interzisa". Nu sunt cazuri.
As dori sa mentionez ca datorita fazei incipiente in care ne aflam cu cercetarile, fisurarea hidraulica nu va fi utilizata in Romania in cazul gazelor neconventionale, in urmatorii ani. Discutam despre prospectiuni seismice, ca sa descifram structura subsolului si despre foraje clasice in urma carora urmeaza sa fie prelevate probe din formatiunile traversate si realizate investigatiile geofizice in gaura de sonda si analizarea probelor analizate.

Cat de costisitoare sunt aceste prospectiuni?

A.P. Investitiile in cele 3 perimetre din sudul Dobrogei in urmatorii 4 ani constand in realizarea prospectiunilor si saparea a 8 sonde clasice, fara fisurare hidraulica, se ridica la peste 80 de milioane de dolari.

La un calcul estimativ, cat dureaza prospectiunile si explorarile?

A.P. As vrea sa va dau un exemplu. Pentru zacamintele clasice din Romania, avem cred ca 40 de acorduri de explorare-dezvoltare si exploatare semnate si intrate in vigoare inainte de 2000, in anul 1998. Pentru aceste acorduri suntem inca in faza de explorare si chiar in cursul anului trecut, Guvernul a decis atat pentru Petrom, cat si pentru Romgaz, prelungirea cu inca 3 ani a perioadei de explorare. Deci, vorbim de perioade care ating si depasesc 10 ani. Pentru sectorul petrolier acest interval de 10 ani este unul scurt.

La Barlad ce se intampla exact? Sunt in faza de prospectiuni, trec la explorari...?

A.P. La Barlad au fost realizate prospectiunile seismice si in cursul urmatorilor 2 ani urmeaza sa fie executate 2 foraje de explorare verticale la adancimi de 2.500-3.500 metri si conditionat de rezultatele obtinute in aceste doua foraje sa mai fie sapat inca un foraj suplimentar.

Este nevoie de studiu de impact in cazul explorarilor?


A.P. Toate activitatile care se desfasoara in cadrul unui acord petrolier sunt reglementate din punct de vedere al mediului. Faza de prospectiune este o faza care explicit este mentionata in legislatia europeana si romana ca o faza care nu necesita studiul de impact. Compania care executa aceste lucrari depune la Agentia de mediu o documentatie si in urma depunerii acestei documentatii se emite o decizie de incadrare in care se precizeaza ca nu este nevoie de studiu de impact.
Pentru forajele adanci, legislatia romana de mediu, ca si cea europeana, prevad explicit faptul ca in functie de caracteristicile forajului, autoritatea competenta decide daca pentru eliberarea avizului de mediu este necesar sau nu studiul de impact asupra mediului. Si in acel moment, daca autoritatea considera ca este nevoie de studiu de impact se declanseaza procedura de evaluare a impactului asupra mediului si toata procedura de consultare publica care urmeaza unei asemenea decizii.
Pentru exploatare nu este nevoie de aviz de mediu, este nevoie de autorizatie de mediu. O autorizatie extrem de detaliata in care se stabilesc toate conditiile care trebuiesc respectate.  De fapt, si in avizul de mediu sau in avizul de gospodarire a apelor se precizeaza explicit modul in care se cimenteaza sondele, pe ce adancime se cimenteaza. Pe primii 300 de metri se cimenteaza obligatoriu pentru a se evita inclusiv in timpul forajului posibilitatea poluarii acviferelor subterane.
De asemenea, pe primele sute de metri se interzice in noroiul de foraj al oricarei substante chimice si se folosesc substante naturale. Tot acolo se precizeaza de unde se ia apa necesara forajului pentru ca si in cazul saparii unui foraj obisnuit sunt necesare mii de metri cubi de apa. Puteti sa faceti un calcul foarte simplu: luati volumul unei gauri de sonde cu diametru de 30 de centimetri si cu adancime de 5 kilometri si veti vedea ca este un volum de ordinul miilor de metri care efectiv este umplut cu noroi de foraj, care este un amestec de substante grele si apa, in asa fel incat presiunea din straturile adanci sa poata fi tinuta la respect si gazele sa nu erupa la suprafata.

In Romania nu exista o legislatie speciala pentru gazele de sist. Va fi elaborat un proiect in acest sens, va fi imbunatatita legislatia...?


A.P. Cu certitudine legislatia va fi imbunatatita si completata. Sa va dau un exemplu. In urma accidentului din Golful Mexic, UE a analizat aceasta problema. Si in prezent a fost emis si se afla in discutie un proiect de regulament privind siguranta operatiunilor petroliere in domeniul off-shore, in domeniul marin, si se discuta in acest moment, nu neaparat continutul acestui regulament asupra caruia statele au convenit in mare, ci se discuta forma de aplicare, daca este regulament sau directiva.
Daca este regulemant va fi aplicat intocmai de fiecare stat membru. Daca este directiva, aceasta va fi adoptata de fiecare stat membru putand tine cont de particularitatile legislative ale fiecarui stat.
Asa cum am mentionat, anul trecut, sefii de guverne si de state membre au decis ca aceste gaze neconventionale pot fi o alternativa la securitatea energetica a Europei si ele trebuiesc studiate. In acelasi timp, etapa urmatoare a fost discutia privind trecerea in revista a legislatiei in domeniul mediului in UE, legislatie care este adoptata integral in Romania. In urma acestei analize, daca se impun reglementari suplimentare este ceea ce face grupul de lucru la care Romania este parte. Si evident ca aceste discutii se porta intre specialisti din tote tarile Uniunii Europene si se tine cont de experienta acumulata in Statele Unite deoarece aici exploatarea s-a realizat cu rezultate remarcabile, circa 30% din productia nationala de gaze a SUA fiind din gazele neconventionale.

Utilizarea gazelor de sist ar putea sa duca la reducerea preturilor?

A.P. In Statele Unite s-a ajuns, intr-adevar, la o reducere a preturilor la gaze.

Tot in SUA, in unele zone, exista obligativitatea ca acele companii care exploateaza gazele de sist sa faca publice substantele si cantitatile pe care le utilizeaza...


A.P. Legislatia europeana si legislatia romaneasca obliga companiile sa mentioneze explicit fiecare compus chimic care se adauga in noroiul de foraj.
Oricum si in tara se analizeaza toate aceste aspecte. Se discuta intre experti despre modalitatile de control a cimentarii sondelor, despre studiile si determinarile care trebuie facute inainte de demararea procesului de explorare, la determinarea continutului in metan in apele subterane, la posibilitati de monitorizare a extinderilor fisurilor in roca care se fisureaza, sunt o multime de discutii in urma carora vor fi stabilite reguli precise.

Nivelul de redevente va fi acelasi si pentru gazele neconventionale ca si la cele conventionale? Se poate modifica?

A.P. Asa cum este legislatia romana in acest moment, nivelul de redeventa este acelasi ca si pentru gazele conventionale. Este dreptul fiecarui stat de a modifica nivelul de redeventa avand in vedere ca toate resursele minerale sunt proprietatea statului.


Citeste mai multe despre   




















Intreb BT. Intalnire online: Credite pentru IMM-uri, in 2018. Doi specialisti raspund intrebarilor cititorilor, vineri, de la ora 12:00

Doi specialisti in credite pentru IMM de la Banca Transilvania raspund vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 12.00 la intrebari puse de cititorii StartupCafe.ro si HotNews.ro, la o noua intalnire online "Intreb BT", pe tema creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii - IMM. Daniel Szekely si Marsela Petreus vor raspunde la intrebari pe teme precum planificarea creditarii, la inceputul unui nou an de business, tipuri de credite, in functie de nevoile afacerii, tipuri de garantii.
  • Pune intrebarile folosind formularul de comentarii de pe StartupCafe.ro

5398 vizualizari

  • +10 (14 voturi)    
    gazele de sist in SUA (Luni, 2 aprilie 2012, 21:19)

    Ion [anonim]

    Uitati-va la videoul de mai jos pentru a vedea efectele "binefacatoare":
    http://www.youtube.com/watch?v=9OGu2ylErNk&list=UURD-AdPqHEM3gtfs43AYuGg&index=1&feature=plcp
  • -3 (13 voturi)    
    Romanii utilizeaza metoda de zeci de ani ? (Luni, 2 aprilie 2012, 21:32)

    fgfggfgfgf [anonim]

    Pai atunci e grav , pentru ca nu inteleg de ce nu o utilizeaza in continuare si de ce-i cheama pe straini sa o utilizeze ?
    Eu credeam ca e o metoda noua si nemaivazuta, dar de ce sa o aplice strainii ?
    Pai voi auziti ce spune omul asta?
    Adica noi stim sa o utilizam , ba chiar avem vechime in aplicarea metodei si acum guvernantii vor sa vanda gazul de sist strainilor , chiar daca si noi stim sa-l scoatem?
    Pai in ce tara traim ?
    In tara prostilor fraieriti zilnic de o mana de ciocoi?
    • +4 (4 voturi)    
      E doar o jumatate de adevar, deci o minciuna. (Marţi, 3 aprilie 2012, 12:15)

      .... [utilizator] i-a raspuns lui fgfggfgfgf

      Fisurarile prin explozie sau hidraulice se faceau si se fac in continuare la zacamintele de titei doar in stratele colectoare si nu in zona stratelor argiloase de deasupra acestora. Dupa cum se stie, hidrocarburile sunt cantonate in asazisele capcane care au un strat impermeabil argilos deasupra ce impiedica migrarea acestora pe verticala si deci impiedica si migrarea pe verticala a acizilor injectati in zacamant pentru fisurarea si deblocarea orizontului productiv (format in general din roci poros-permeabile de genul gresiilor, nisipurilor sau calcarelor fisurate sau alterate).
      Minciuna lui Patruti consta in faptul ca exploatarea gazelor de sist presupune fisurarea intervalelor argiloase in care sunt cantonate hidrocarburile si care nu pot fi exploatate conventional din cauza lipsei permeabilitatii acestora in ciuda porozitatii care poate fi chiar foarte mare (argilele pot avea porozitati de pana la 30% atunci cand contin gaze la presiuni mari, dar nu au permeabilitate deoarece porii nu comunica intre ei). In aceste conditii, nemaiexistand un strat protector care sa impiedice migrarea pe verticala a hidrocarburilor si altor substante tehnologice, acestea vor infesta intervalele de deasupra, inclusiv panza freatica, asa cum s-a intamplat in multe zone din SUA.
  • -2 (14 voturi)    
    Felicitari! (Luni, 2 aprilie 2012, 21:54)

    MoiseSorin [anonim]

    HN Felicitari pentru acest articol !!!... pacat ca nu se discuta mai mult in presa scrisa si la TV pe acest subiect, poate "deschid si oamenii ochii"...
    Ma bucur nespus cand vad opinia unui specialist in domeniu...oamenii sunt atat de manipulati de ajung sa strige in strada in necunostinta de cauza...
    Oare cati din Barladeni stiu cate investii si beneficii aduce o exploatare in zona...si nu vorbesc doar de slujbele din foraj.
    In Mures inca exista multe drumuri judetene construite si asfaltate odata cu explorarile si exploatarile de gaze, detritusul extras la foraj se foloseste si el in industria cimentului si la asfalt, aceste gaze or sa trebuiasca sa fie curatate si apoi transportate, etc.
    • +1 (3 voturi)    
      Ti-e dor de Epoca de Aur ? (Marţi, 3 aprilie 2012, 17:00)

      Sorin [anonim] i-a raspuns lui MoiseSorin

      Sau crezi ca vei castiga tu ceva de imediat vii cu adeziunea ta neconditionata.
      Sincer si eu vroiam sa vad parerea unui specialist. Insa daca te-ai fi uitat la functia celui care vorbeste ai fi vazut ca el vorbeste pur politic.
      O fi fost specialist in tineretea lui. Din cate stiu traim insa in Romania si aici ca sa promovezi trebuie sa fii cel mai prost specialist.
      Oricum eu nu am citit decat ca toate contractele in domeniul energiei sunt secrete fara sa explice de ce, si mai apoi acest tovaras spune ca Bulgaria si Franta au suspendat si nu au interzis forajul de acest tip. Nu mi-a trebuit si nici nu am vrut sa citesc mai departe pentru ca mi-a ajuns.
      Mai vazusem pe unu Streinu Cercel care baga spaima in noi cu gripa aviara pentru ca sa-si poata umfla el conturile. Asa a aparut si acest providential specialist sa ne explice el ce bine ne va fi noua romanilor dupa ce exploram gazele de sist. Crede ca daca ne prosteste isi mai face si el vreo vila pe la munte si la mare din 'argintii' pe care ii va arunca Chevron si altii.
  • +4 (12 voturi)    
    Romania nu e de vanzare! (Luni, 2 aprilie 2012, 22:18)

    Alex [anonim]

    ANRM a vandut CupruMin si Rosia Poieni. Vrea sa vanda Rosia Montana. Ce urmeaza?
  • +7 (13 voturi)    
    poate (Luni, 2 aprilie 2012, 22:18)

    ady [anonim]

    ne explica nenea asta de ce Franta a interzis exploatarile de acest gen si Anglia ancheteaza serios problema dupa un curemur de 4 grade produs in 2010
  • +7 (13 voturi)    
    bun articol (Luni, 2 aprilie 2012, 22:19)

    Mazeta [utilizator]

    ati uitat insa sa precizati cate milioane de euro are dl Patruti in conturi si cate sonde de extractie a gazelor de sist exista langa casa in care locuieste.
  • +4 (4 voturi)    
    Acest "domn" pare ca e pus acolo doar sa semneze. (Marţi, 3 aprilie 2012, 10:19)

    Petru [anonim]

    Am citit cu atentie si am si urmarit interviul dat de dl. Patruti. Impresia este ca nu are niciun cuvant de spus, in afara de unele detalii tehnice; nu pare a fi interesat sa trateze clar si in forta situatiile delicate. Efectiv vorbeste din carti. Nu pune deloc in balanta dezastrele create in alte tari in urma exploatarilor de acest gen. "Posibila" contaminare a apelor freatice. Pentru el posibila este doar o ipoteza teoretica - efectiv nu concepe ca ar putea avea loc distrugeri majore. Nu pare de rea credinta ci efectiv este in aer.
    Iar noi, milioane de oameni, datorita incapacitatii unora ca el, riscam sa ne trezim cu ape poluate, diverse boli etc.
    Pentru o asemenea situatie de interes national, consider ca este ABSOLUT NECESAR UN REFERENDUM.
    Daca are cineva impresia ca o firma privata vine in Romania, investeste zeci de milioane de $ doar in prospectare si dupa 5 ani pleaca - se inseala.
    Arata dle Patruti ca esti roman si ca iti pasa de tara asta. Dovedeste ca nu esti un om de paie.
    • +3 (5 voturi)    
      Doar atat (Marţi, 3 aprilie 2012, 10:52)

      Prostu [anonim] i-a raspuns lui Petru

      Un interviu de temporizare pentru PROSTI !
      Doar atat !
      Multi din astia au case prin strainatate , traiesc la standarde incredibile. Cu bani de unde ? Ghiciti ?
  • +1 (3 voturi)    
    metoda (Marţi, 3 aprilie 2012, 11:24)

    anonim [anonim]

    fisurarea hidraulica o fi utilizata de zeci de ani, la fel si cianurile, dar asta nu le face sa fie metode ecologice....
  • +5 (7 voturi)    
    vorbe goale (Marţi, 3 aprilie 2012, 11:32)

    bihor [anonim]

    singurul argument repetat obsesiv de acest "specialist" este "respectarea bunelor practici" pe care nu le stie nimeni sau sunt secrete. La tv acest om a spus ca s-a sfatuit cu americanii care vezi Doamne sunt in extaz dupa aceasta metoda. De ce nu spune ca in urma protestelor celor din zonele de exploatare EPA ( agentia de protectie mediu in America) a fost obligata sa deschida ochii la ce se petrece ( pina acum a avut ceva verzi in ochi ca si domnul specialist cu sefii lui). Ca urmare, ca sa vezi, fix pe 08.12.2011 EPA inchide (suspenda ) exploatarile de gaze de sist prin fracturare hidraulica in 15 state si 67 de orase din America. Asa ca sa vina Chevron in Romanica unde nu e nici o lege si nici o grija pt populatie. Cit priveste faptul ca specialistul a invatat ( trebuie laudat probabil) ca aceasta tehnologie mareste productia probabil ca a fost singurul student care n-a retinut ca aceasta nu se practica din cauza riscurilor. Daca s-a aplicat pe vremea lui Ceasca sa spuna cine a controlat impactul de mediu.? Nimeni, ca si acum, pt ca sub pretextul ca nu avem norme pe care abia cum le cerceteaza americanii si europenii ne apucam sa otravim tot. Cu astfel de "academicieni" la cirma tarii nu vom fi niciodata o tara civilizata care are grija de cetatenii ei. De ce bulgarii pot avea bun simt si noi nu? de ce nu se consulta acest minitehnic cu reprezentantii din statele unde se suspenda exploatarile din cauza poluarii. Acest refren "bune practici" e ca o reteta de bucatareasa penala pe care o doare-n cot daca baga clientul in spital cu mincare otravita. Ne-am saturat de minizmei care dau cu bale despre victime colaterale la porcariile lor. Sa sape la ei in curte.
    In Bihor deja stringem semnaturi impotriva acestei practici. Poate vor veni si altii din Romania sa ne sustina . Apropo, ati vazut vreun partid asa zis verde care sa iasa virulent la atac. ? Cuca! ei se aranjeaza in aliante pt impartit chiftele dupa alegeri.
  • -4 (6 voturi)    
    In fine un cometariu corect si complet (Marţi, 3 aprilie 2012, 11:56)

    bmp [anonim]

    Dupa atatea aproximatii si afirmatii peremptorii ale unor oameni care nu au forat si fracturat o sonda in viata lor nici in Romania si nici in alta parte, dar cunosc totul despre problematica, Dl Patruti, cu mult tact si ponderare pune biserica in mijlocul satului.

    Da! peste un milion de sonde au fost fracturate pe aceasta planeta si nu s-au produs cataclismele care ar fi privat (unde?) zeci de milioane de oameni de apa!

    Daca US a reusit sa stopeze importul de gaze producand 30% din gazul natural consumat in fiecare an din aceste argile - si aceasta parte continua sa creasca prin investitii anuale de sute de miliarde de USD - cine mai poate crede ca aceasta se face pentru a pune viata a sute de milioane de americani in pericol? Nu avem nici o proba sau certitudine ca sunt o natie sinucigasa!

    Iar revenind la Romania, neexistand o EXPLORARE a acestor argile gazeifere, nici nu s-a deovedit ca tara are vre-un potential de EXPLOATARE prin fracturare hidraulica.

    Oare cine are interesul sa faca acest mish-mash ce amesteca explorarea cu exploatarea urmata de o certa apocalipsa? Si de ce?
  • +3 (5 voturi)    
    nu se poate (Marţi, 3 aprilie 2012, 13:52)

    mitza [anonim]

    iresponsabili si neprofesionisti cei de la anrm si ministerul economiei , ma intreb cate procese in justitie vor fi peste 10 ani pe tema asta - societatea civila versus ei.
  • -5 (5 voturi)    
    Gaz de sist (Marţi, 3 aprilie 2012, 17:22)

    Dusan [anonim]

    Bulgarii s-au razgandit.Saptamana viitoare se va rediscuta aceasta tema.Mai mult ca sigur vor aproba si ei extragerea gazelor d sist.
    Sa nu fi auzit,oare,de marele miting de la Barlad ????
    Sa incidem minele de cabune,de uraniu,de cupru,aur, sa nu mai extrgem petrol si gaze,sa nu mai folosim pietrisul din albiile raurilor,sa nu mai folosim argila pt.caramizi,sa renuntam la nisip,sa nu mai aram,sa nu calcam iarba,sa renuntam la masini,televizoare,frigidere,aer conditionat etc.UNITI-VA !!!
    • 0 (4 voturi)    
      mare inteligenta ...???????? (Marţi, 3 aprilie 2012, 19:02)

      oxxxxxyyyyya [utilizator] i-a raspuns lui Dusan

      bulgarii si tehnica......RAU am ajuns daca tot dam exemplu pe bulgari.....mari specialisti mai au si bulgarii......ei se pricep la castraveti , la gogonele,etc.......hai ca suntem de rasul curcilor.
    • +2 (2 voturi)    
      mda (Miercuri, 4 aprilie 2012, 12:19)

      samurai_x [utilizator] i-a raspuns lui Dusan

      esti foarte inteligent ce sa spun, iar copii tai or sa manance rosii romanesti crescute pe sol contaminat si or sa bea apa `curata` cu 200 de chimicale injectate in sol cu din fantanile terminate de exploatarile nenecesare de gaze? si ironia nu merge bine cu lipsa gramaticii
  • 0 (0 voturi)    
    am si eu o intrebare (Joi, 5 aprilie 2012, 17:43)

    gogu [anonim]

    unde e democratia aia care sta la gura tuturor manipulatorilor si prostilor? daca la voi democratie inseamna doar libertate de a alege unde sa pui o stampila...
    iar pentru musiu asta ce se crede presedinte si peste bogatiile tarii: or fi apartinand ele statului, dar statul ii reprezinta pe cetatenii unei tari. aa, ca nu se mai aplica regula asta. o stim deja cu totii de mai bine de 20 de ani.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă