Hidroelectrica a renuntat, de la 1 decembrie 2012, la aplicarea clauzei de forta majora in contractele de furnizare a energiei electrice, dupa ce s-a aflat in aceasta situatie timp de 11 luni, din ultimele 14, care au trecut de la prima activare a clauzei, se arata intr-un comunicat al companiei. In acelasi comunicat exista si o precizare a administratorului judiciar, Remus Borza, care spune ca in cazul unui proces cu Energy Holding, "nu se pune problema unui castig sau a unei pierderi pentru niciuna dintre parti". Tot in comunicatul Hidroelectrica se arata ca primele 9 contestatii impotriva tabelului preliminar al creantelor au fost respinse.

Iesirea din forta majora

Compania s-a aflat in situatia de a nu-si putea onora in totalitate obligatiile contractuale, din cauza secetei severe, in perioadele octombrie 2011-aprilie 2012 si august-noiembrie 2012, precizeaza Hidroelectrica.

Potrivit acestei, conditiile hidrologice s-au imbunatatit in ultima perioada, in special pe Dunare , iar prognoza debitelor medii lunare si sezoniere in regim natural, realizata de catre INHGA, este stabila pentru perioada urmatoare, chiar daca pastreaza caracteristica unei perioade deficitare din punct hidrologic. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare a ramas stationar si se inscrie in limitele legale impuse privind asigurarea rezervelor de energie pentru sezonul rece.

In aceste conditii, livrarile de energie electrica ale Hidroelectrica se vor desfasura dupa programul normal, in toate contractele aflate in derulare, dar prelungirea perioadei de seceta pe intreaga durata a anului 2012 va avea ca rezultat un minim istoric al productiei de energie electrica a Hidroelectrica sub 12 TWh. Iesirea Hidroelectrica din forta majora a fost posibila si datorita denuntarii contractelor bilaterale incheiate cu Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, EFT AG, EFT si Europec, si care a redus situatia de supracontractare in care se afla compania, prin raportare la productia realizata, cu peste 7.2 TWh anual.

Cum justifica EuroInsol faptul procesul cu Energy Holdings-a judecat intr-o instanta nepotrivita

• HotNews a aratat saptamana trecuta cum a pierdut Hidroelectrica doua procese cu Energy Holding din cauza ca si-a neglijat apararea in instanta. Practic, actiunile au fost promovate in instantele  nepotrivite. In loc sa ajunga in instanta de drept comun, actiunile au fost promovate in contencios administrativ. Potrivit surselor HotNews, avocatii Hidroelectrica ar fi sustinut la ultimul termen de la Curtea de Apel ca nu doresc declinarea competentei catre o  instanta civila, refuzand sa clarifice problema de drept a naturii juridice a actiunii. 

Reprezentantul EURO INSOL, administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, spune ca aceste informatii „reprezinta o intoxicare si o denaturare a adevarului in incercarea disperata a baietilor destepti de a se onorabiliza si de a crea un curent de opinie favorabil pentru o cauza ilegitima”. Borza sustine ca, de fapt, ”nici nu se pune problema unui castig sau a unei pierderi pentru niciuna dintre parti, cata vreme, pana acum, nicio instanta nu s-a pronuntat pe fondul cauzei si niciuna dintre parti nu a cazut in pretentii printr-o hotarare judecatoreasca, chiar si de prima instanta”.

Potrivit Hidroelectrica, Energy Holding a cerut initial instantei despagubiri in suma de 77 milioane lei, insa cererea a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti la data de 12 noiembrie 2012 in dosarul 11017/2/2012, in cadrul caruia s-au solutionat cererile formulate de Energy Holding si Hidroelectrica impotriva unor acte emise de Camera de Comert si Industrie. Curtea de Apel a considerat ca nici Avizul de forta majora emis la cererea Hidroelectrica in septembrie 2011 – atacat de Energy Holding –si nici Rezolutia de anulare a Avizului de forta majora – atacata de Hidroelectrica – nu sunt acte administrative, acestea urmand a fi atacate pe dreptul comun.

Atat Hidroelectrica, cat si Energy Holding au atacat actele mentionate pe procedura contenciosului administrativ, intrucat catre aceasta cale conduc art. 1 si 28 din Legea camerelor de comert nr. 335/2007, conform careia Camerele de comert sunt organizatii de utilitate publica cu personalitate juridica, coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, care prevede ca autoritatea publica este orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi,persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa

presteze un serviciu public, mai arata Hidroelectrica.

Aceasta mai precizeaza ca din perspectiva acestor prevederi, s-a considerat in mod justificat ca atat Avizul cat si Rezolutia sunt acte emise de o persoana juridica de drept privat (Camera de Comert), care are statut de utilitate publica, actele emise de aceasta intrand prin urmare in sfera celor care pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ. Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucuresti a considerat ca actele atacate nu sunt administrative si urmeaza a fi anulate pe procedura dreptului comun.

Energy Holding a formulat si cerere de inscriere la masa credala a Hidroelectrica, de aceasta data pentru suma de 91.137.692,26 lei, insa aceasta suma a fost respinsa de administratorul judiciar al Hidroelectrica, nefiind o creanta certa, lichida si exigibila in sensul Legii insolventei. Energy Holding a contestat respingerea creantei sale, primul termen de judecata al contestatiei impotriva Tabelului preliminar al creantelor debitoarei Hidroelectrica fiind stabilit pentru data de 20.02.2013.

Pana la solutionarea acestei contestatii, Energy Holding nu detine nicio creanta impotriva Hidroelectrica. In concluzie, „Hidroelectrica nu este buna de plata, fata de Energy Holding si nici fata de vreun alt trader de energie, intrucat nu a pierdut absolut nimic, respingerea cererilor ca inadmisibile insemnand numai reluarea judecatii pe o alta procedura, sustine reprezentantul administratorului judiciar EURO INSOL.

Contestatiile impotriva tabelului preliminar al creantelor

Dupa ce pronuntarea a fost amanata succesiv pentru 21, respectiv 28 noiembrie 2012, Tribunalul Bucuresti a pronuntat solutiile in primele 9 contestatii impotriva tabelului preliminar al creantelor Hidroelectrica, care au avut termen de judecata in 14 noiembrie 2012. La toate contestatiile formulate, Euro Insol a avut castig de cauza, contestatiile fiind respinse de instanta ca neintemeiate. Solutiile favorabile confirma faptul ca administratorul judiciar a efectuat o analiza corecta si legala a declaratiilor de creanta si a inscris in tabelul de creante numai acele sume care reprezentau datorii certe, lichide si exigibile ale Hidroelectrica, respingand la inscriere creantele insuficient dovedite sau tardiv declarate.

In data de 28 noiembrie 2012 au avut termen de judecata alte 10 contestatii formulate de creditori impotriva tabelului preliminar al Hidroelectrica, printre care si contestatiile formulate de traderii Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie, ale caror contracte bilaterale de vanzare cumparare a energiei electrice au fost denuntate de administratorul judiciar. Cei doi traderi, care fac parte din grupul Alpiq, cer despagubiri cumulate de peste 250 milioane Euro pentru denuntarea contractelor incheiate cu Hidroelectrica, acesta fiind profitul pe care nu il mai realizeaza din vanzarea energiei furnizate de Hidroelectrica.

Contestatiile celor doua Alpiq au fost amanate la cererea acestora pentru comunicarea intampinarii, termenele de judecata fiind stabilite pentru 6 si 20 februarie 2013.

Pe alte 4 contestatii ale creditorilor Tribunalul Bucuresti a ramas in pronuntare, urmand sa dea o solutie in data de 5 decembrie 2012.