Hidroelectrica va incheia 2012 cu o pierdere de peste 80 de milioane de euro din cauza secetei puternice din ultimul an, a declarat pentru HotNews, Remus Vulpescu, administrator special al companiei. Acesta a mai spus ca Hidroelectrica ar putea iesi din insolventa pana la 30 iunie 2013, daca va urma un an normal din punct de vedere hidrologic. Una dintre cauzele insolventei este si livrarea energiei, la preturi sub costuri, pe piata reglementata. In aceasta privinta, Hidroelectrica se afla in discutii cu Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) pentru recunoasterea costurilor din ultimii doi ani. Astfel, Hidroelectrica a cerut pentru 2013 un pret de 190 lei/MWh pe piata reglementata, in conditiile in care pentru 2012 acesta a fost stabilit la 72 lei/MWh.

Remus VulpescuFoto: Hotnews

• "Pentru ca legislatia ne da dreptul sa recuperam pentru 2013 pierderile produse de livrarile de energie din piata reglementata in 2011 si 2012, noi am  comunicat catre ANRE care ar fi acest pret. Este vorba de 190 lei/MWh. Foarte probabil ca nu acesta va fi pretul energiei din piata reglementata din 2013. Nu  pot oferi eu o estimare, trebuie sa ne asezam din nou la masa cu ANRE, cu toate datele, cu vointa de a ajunge la rezultate concrete si nu de a rostogoli o  problema. Este o corelatie intre pret si cantitate", a spus Vulpescu. Potrivit acestuia, recunoasterea costurilor nu inseamna cresterea pretului la  consumatorul final.

• Principalele declaratii ale administratorului special de la Hidroelectrica
  

Despre pierderile din 2012. Estimam o pierdere de peste 80 de milioane de euro la Hidroelectrica, din care 60 de milioane pierderi produse in primul semestru, iar 20 de milioane in semestrul II. Si la Hidroelectrica este foarte important de stiut ca principala cauza a acestei pierderi este seceta din 2012. Este, dupa 156 de ani de masuratori pe debitele Dunarii si raurilor mari interioare, anul cu cele mai mici debite. Niciodata nu a fost un an atat de secetos. A mai fost si in 2011 seceta, insa cu seceta din 2012, Hidroelectrica are incasari neefectuate de peste 1 miliard de lei numai in 2012. In conditiile in care peste 85% din costuri sunt fixe, lipsa unui miliard de lei din incasari (220 milioane de euro) are aceasta consecinta. Daca am fi avut un an normal hidrologic, de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie, am fi avut 140 de milioane de euro profit. Daca am fi avut un an normal hidrologic doar din iunie pana in decembrie, am fi avut undeva la 70-80 de milioane de euro profit, cum am si estimat. Este vorba de estimarea hidrologica din luna iunie, momentul intrarii in insolventa, prin care ni se spunea ca perioada iunie-decembrie va fi normala. Nu a fost normala, a fost cea mai secetoasa din istorie si din cauza aceasta nu am produs, nu am putut produce 5 TWh de energie, echivalentul a unui miliard de lei.

Prognozele pe urmatoarele luni sunt mai prudente. Nu este rau ca sunt prudente, pentru ca ne ajuta si pe noi sa construim in mod prudent programul de productie, programul de investitii pentru 2013, ne ajuta sa avem un buget de venituri si cheltuieli precaut. Daca vom avea surprize, vor fi surprize placute.

Despre livarile pe piata reglementata. Incercam sa rezolvam cu ANRE. Este adevarat ca in trecut au fost comunicate catre ANRE date eronate din Hidroelectrica si, la fel de adevarat, ca au comunicat date eronate catre Guvernul Romaniei. Nici Guvernul, nici ANRE, nici alte medii, nu au cunoscut cu adevarat situatia din Hidroelectrica si in relatia cu ANRE am avut un pret al energiei livrate in piata reglementata sub costurile reale ale energiei. Pentru ca legislatia ne da dreptul sa recuperam pentru 2013 pierderile produse de livrarile de energie din piata reglementata in 2011 si 2012, noi am comunicat catre ANRE care ar fi acest pret. Este vorba de 190 lei/MWh. Foarte probabil ca nu acesta va fi pretul energiei din piata reglementata din 2013. Nu pot oferi eu o estimare, trebuie sa ne asezam din nou la masa cu ANRE, cu toate datele, cu vointa de a ajunge la rezultate concrete si nu de a rostogoli o problema. Este o corelatie intre pret si cantitate.

Cantitatea pe care ANRE a luat-o de la Hidroelectrica pentru piata reglementata este de 5,5 TW. Este foarte multa energie. Mai trebuie stiut ca o majorare de preturi pentru producatori la energia livrata in piata reglementata nu inseamna automat o crestere de tarif la consumatorul final. La consumatorul final, energia ajunge, oricum, la peste 400 de lei. 60% din pretul deja existent la consumatorul final sunt tarife de transport si distributie. Nu este pretul producatorului cel care creste tariful consumatorului. Impreuna cu ANRE incercam sa optimizam cantitatile, sa optimizam sursele de energie pentru piata reglementata si sa corectam structura tarifului final de la consumator, astfel incat, pastrandu-l la 430-440 lei cat este, toata lumea incepand cu producatorii si terminand cu furnizorii sa-si acopere costurile reale. Vom asista la recunoasterea unor tarife in mod corect in limitele cresterii de performanta pe retelele de distributie si pentru ca totusi vorbim de 100 de euro/MWh pret final. Cred ca in acest pret toata lumea poate sa-si acopere costurile si sa faca un profit atat cat este normal in acest domeniu, 5-6-10%.

Proiectul privind fuzionarea celor 8 hidroservuri. Este un proiect in curs de realizare. Fuzionam aceste hidroservuri. Initial, ele au fost externalizate urmarindu-se infiintarea unor companii de servicii care sa presteze functioneze independent, nu doar pentru Hidroelectrica. Din pacate, ele nu au functionat asa cum ar fi trebuit. Au ajuns sa depinda in intregime de Hidroelectrica, au ajuns sa majoreze in realitate costurile serviciilor pentru Hidroelectrica in loc sa le scada. Trebuie o reorganizare acolo, trebuie o reorganizare pe care o vom face si prin intermediul acestei fuziuni. Vom aduce la Bucuresti structura centrala a viitorului hidroserv unic. Suntem convinsi ca vom putea sa-l eficientizam. Hidroservurile mai au de primit de la Hidroelectrica relativ putini bani, circa 4 milioane de euro, in conditiile in care au datorii fata de proprii lor furnizori de peste 120 de milioane de lei. Aceste hidroservuri, in mod normal, nu ar fi trebuit sa aiba furnizori deloc. Ar fi trebuit ca ele insele sa presteze serviciile de catre Hidroelectrica avea nevoie. In loc de asta, au subcontractat, fie la preturi mai mari, fie au platit cu intarziere fata de incasarile primite de la Hidroelectrica si incasarile de la Hidroelectrica le-au utilizat, partial, pentru alte scopuri. Sigur ca toata lumea doreste din cadrul hidroservurilor sa evite momentul recunoasterii acestor realitati. Nu se mai poate amana.

Iesirea din insolventa. Daca vom avea un an normal in 2013, credem ca vom putea indeplini conditiile pentru iesirea din insolventa pana la 30 iunie. Ma indoiesc ca instantele de judecata ne vor impiedica (n.red. din cauza contestatiilor depuse la tabelul preliminar al creantelor). Vom avea mai mult probleme de natura economica si, mai precis, de a realiza incasarile necesare pentru a iesi din insolventa. In privinta instantelor nu cred ca avem motive de ingrijorare. Planul de reorganizare se realizeaza pe baza tabelului definitiv de al creantelor si tabelul definitiv se intocmeste si se publica ca urmare a hotararilor judecatoresti pronuntate in toate contestatiile. Se lucreaza deja la planul de reorganizare.

Reamintim ca Hidroelectrica a intrat in insolventa in luna iunie. Administratorul judiciar a realizat un raport prin care identifica noua cauze care au generat insolventa Hidroelectrica si care au provocat pierderi de peste 2 miliarde euro:

• contractele de furnizare energie electrica catre "baietii destepti"
• cumpararea de energie electrica de la producatorii termo si revanzarea acesteia sub pretul de achizitie
• cresterea pretului apei uzinate de peste 4 ori intr-un singur an
• contracte paguboase de mentenanta incheiate cu Hidroservurile
• managementul defectuos
• seceta prelungita
• nesustenabilitatea contractului colectiv de munca raportata la indicatorii economico-financiari ai societatii
• vanzarea de energie electrica in piata reglementata sub pretul de cost
• derularea unor proiecte de investitii cu componenta energetica secundara.