Remus Borza, presedintele Consiliului de supraveghere al Hidroelectrica, nu va pleca inca de la conducerea Hidroelectrica. "Mai raman inca o luna, pana cand se va schimba Consiliul de Supraveghere", a declarat Remus Borza, contactat de HotNews.ro. Acesta a precizat ca a avut o discutie in cursul zilei de vineri cu premierul si cu ministrul delegat pentru energie si au convenit sa ramana inca o luna la Hidroelectrica, cu anumite conditii. Remus Borza a precizat ca o serie de probleme aparute in cadrul companiei l-au determinat sa ia in calcul demisia.
Aceste probleme ar fi fost generate de anumiti membri ai Consiliului de Supraveghere si ai Directoratului. Reamintim ca Remus Boza a declarat joi seara, pentru Agerpres, ca a decis sa plece de la conducerea Hidroelectrica si ca isi va da demisia vineri. Vezi in text care sunt problemele la care s-a referit Borza.
"Maine imi voi anunta demisia, dupa ce voi avea o discutie cu premierul si cu ministrul Energiei. Eu am decis sa plec. Voi anunta maine de ce si toate detaliile", a spus joi Borza pentru Agerpres.
Remus Borza a precizat ca mai ramane o luna si pentru faptul ca are programate intalniri pentru saptamana viitoare cu 16 fonduri internationale de investitii in vederea listarii Hidroelectrica pe bursa. Borza sustine ca Hidroelectrica ar putea sa se listeze pe bursa la inceputul anului viitor. "M-am atasat foarte mult de Hidroelectrica, dar Hidroelectrica trebuie sa invete sa se descurce pe propriile picioare", a afirmat Borza.
Una dintre nemultumirile lui Borza este ca Hidroelectrica nu reuseste sa mai vanda energie pe bursa. In luna octombrie, Hidroelectrica a ajuns sa aiba cele mai mici cantitati de energie contractate din ultimii 10 ani, a spus Borza. "Am ajuns sa fim mult in urma fata de alti competitori", a precizat Boza. Potrivit acestuia, pentru luna octombrie, cantitatea contractata este de doar 824 GW, cu 600 GW mai putini decat in lunile de vara. Aceeasi situatie este si pentru lunile noiembrie si decembrie. In aceste conditii, profitul Hidroelectrica ar putea sa se diminueaze in urmatoarele luni. "De la 100 de milioane de lei, in medie, in primele 7 luni, am ajuns la 42 de milioane de lei in august, la 20 de milioane de lei in septembrie si poate pe minus in urmatoarele luni", a precizat Borza.
O alta nemultumire este legata de blocarea vanzarii de microhidrocentrale. In vara, Hidroelectrica demarase un proces de vanzare a 88 de microhidrocentrale. De altfel, in luna iulie a fost vandut un prim lot de 14 microhidrocentrale, pe care a obtinut 46,8 milioane lei. Dupa aceea, intreg procesul a fost blocat. Legat de microhidrocentrale, Borza acuza si faptul ca au fost alocate in mod inutil sume pentru retehnologizarea lor. "76 de milioane de lei s-au dus pe retehnologizare care daca se stia ca vor fi vandute", a spus Borza.
O alta problema este ca membrii Consiliului de Supraveghere nu au aprobat angajarea unui consortiu de firme de avocatura care sa reprezinte Hidroelectrica in 6 procese cu fostii "baieti destepti", Alpiq-urile si Energy Holding. Potrivit lui Remus Borza, in urma discutiilor de vineri, s-a convenit ca saptamana viitoare, Consiliul de Supraveghere sa valideze propunerea pentru angajarea consortiului format din Leaua & Asociatii, Dragne & Asociatii si Zamfirescu, Racoti & Asociatii. Reamintim ca traderii de energie, Alpiq RomEnergie, Apliq RomIndustries si Energy Holding, cunoscuti ca "baietii destepti din energie", cer in instanta companiei Hidroelectrica despagubiri in valoare totala de peste 1,6 miliarde de lei, potrivit unor informatii cuprinse intr-o hotarare AGA a societatii Hidroelectrica. Si Hidroelectrica a formulat actiuni impotriva acestor traderi, insa cer despagubiri in valoare mult mai mica, circa 280 milioane lei, reprezentând prejudicii cauzate de contractele bilaterale.
- Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, toate aceste nemultumiri ale lui Borza pornesc de la neintelegerile dintre membrii Consiliului de Supraveghere . Trei dintre membri au fost numiti cu sustinere din zona liberala, iar patru cu sustinere din zona social-democrata. In plus, membrii Consiliului de Supraveghere nu cad de acord asupra unor decizii nici cu membrii directoratului. De altfel, aceste conflicte au inceput imediat dupa iesirea companiei din insolventa, din momentul in care s-a pus problema numirii unei noi conduceri la Hidroelectrica.
La sfarsitul lunii septembrie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a spus ca Hidroelectrica va avea, in scurt timp, un management profesionist. "Peste o luna, vom aplica acolo OUG 109/2011 (nr.red. privind guvernanta corporativa)", a spus Nita. In acest moment, conducerea companiei este asigurata de un consiliu de supraveghere si un directorat provizorii. Presedintele Consiliului de Supraveghere este Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei.
Pe 14 august a fost desemnat un consiliu de supraveghere si directorat provizorii. Din Consiliul de Supraveghere fac parte Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei, Remus Vulpescu (fostul administrator special, actual director de cabinet al ministrului finantelor), Oana Truta (reprezentant al Fondului Proprietatea), Ioan Mihaila (un apropiat si consilier al ministrului Constantin Nita, o persoana controversata potrivit presei valcene), Mihai Adrian Grosan, director in Ministerul Dezvoltarii si Administratiei Publice, Elena Popescu, din partea Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), si Gabriela Sandu, tot OPSPI. Presedintele Consiliului este Remus Borza. Directoratul este format din Mihail Stanculescu (presedinte), Lucian Cocos, Ovidiu Agliceru, toti trei detinand pana acum diverse functii in companie, Mihai Teleanu si Eugen Brădean, care a fost director de strategie in cadrul societatii Electrica SA.
Durata mandatului este provizorie, pana la implementarea OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, dar nu mai mult de doi ani de la data numirii acestora. Pe de alta parte, Guvernul se angajeaza in fata FMI sa desemneze un consiliu profesionist la Hidroelectrica pana la sfarsitul lunii noiembrie 2013, acesta fiind un criteriu de referinta structural, potrivit unei veariante din 29 iulie a scrisorii de intentie convenita cu Fondul, consultata de HotNews.ro. In aceeasi varianta de scrisoare de intentie se mai arata ca din cauza unei conduceri cu caracter interimar, Hidroelectrica riscă să-și piardă câștigurile pe care le-a obținut în cursul perioadei cât s-a aflat în insolvență.
Aceasta conducere provizorie a fost numita pe fondul unor tensiuni intre actionari, Ministerul Economiei si Fondul Proprietatea. Motivele ar fi fost, in opinia unor surse apropiate situatiei, ca Departamentul pentru Energie condus de ministrul Constantin Nita era nemultumit de alegerea lui Borza in functia de presedinte Consiliului de Supraveghere si ca doreste sa preia controlul asupra companiei, mai ales ca e proaspat iesita din insolventa. In schimb, directorul pentru privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, Gabriel Dumitrascu, spunea ca au fost constatate o serie de disfunctionalitati la nivelul CS, motiv pentru care a fost ceruta schimbarea componentei. In cele din urma, Borza a ramas in Consiliul de Supraveghere.
