Comisia Europeana vrea dezvoltarea coridorului sudic de aprovizionare cu hidrocarburi, inclusiv in domeniul gazelor naturale lichefiate, potrivit noii strategii energectice a blocului comunitar, propuse, miercuri, pentru "a face fata problemelor de securitate a provizionarii", in noul context geopolitic.

Reamintim ca Romania cauta in continuare sprijin pentru realizarea interconectorului AGRI, impreuna cu Georgia si Azerbaidjan, care presupune aducerea de gaz lichefiat din zona caspica, pe Marea Neagra, prin Constanta, in Uniunea Europeana.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, "pentru a face fata problemelor de securitate a aprovizionarii pe termen mediu si lung, Comisia propune actiuni in mai multe domenii-cheie":

• "Finalizarea pietei interne a energiei si construirea legaturilor lipsa din infrastructura sunt esentiale pentru a reactiona rapid in caz de posibile intreruperi ale aprovizionarii prin directionarea fluxurilor de energie in functie de necesitati si acolo unde este nevoie pe intreg teritoriul UE. Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructura critice pentru securitatea energetica a UE. In afara de acestea, Comisia propune extinderea obiectivului in ceea priveste interconectarea capacitatii de productie de electricitate instalata la 15% pana in 2030, tinand cont de aspectele de cost si de potentialul schimburilor comerciale in regiunile relevante. (Statele membre s-au angajat deja sa asigure o interconectivitate de 10% pana in 2020).
• Diversificarea tarilor furnizoare si a rutelor de tranzit In 2013, 39% din volumul importurilor de gaz ale UE au provenit din Rusia, 33% din Norvegia si 22% din Africa de Nord (Algeria, Libia). In timp ce UE isi va mentine relatiile cu partenerii de incredere, ea va urmari sa stabileasca legaturi cu noi tari partenere, de exemplu, in regiunea bazinului Marii Caspice, continuand sa extinda coridorul sudic al gazelor, dezvoltand Hub-ul de gaz mediteranean si consolidand aprovizionarea cu GNL.
• Consolidarea mecanismelor de urgenta si de solidaritate si protejarea infrastructurilor critice. In acest sens, Comisia, de exemplu, va revizui dispozitiile si va controla punerea in aplicare a regulamentului privind securitatea aprovizionarii cu gaz.
• Cresterea productiei autohtone de energie: Aceasta crestere include utilizarea sporita a surselor de energie regenerabile si productia durabila de combustibili fosili.
• Imbunatatirea coordonarii politicilor energetice nationale si adoptarea unei viziuni unitare in materie de politica energetica externa. Comisia doreste sa participe, intr-o faza timpurie, la negocierea acordurilor interguvernamentale avute in vedere cu tari terte, care ar putea avea un impact asupra securitatii aprovizionarii. In plus, Comisia se va asigura ca toate aceste acorduri si toate proiectele de infrastructura de pe teritoriul UE vor respecta pe deplin legislatia UE aplicabila in acest sens.
• Dezvoltarea tehnologiilor energetice.
• Imbunatatirea eficientei energetice. Intrucat cladirile reprezinta 40 % din consumul de energie din UE si o treime din utilizarea gazelor naturale, acest sector joaca un rol crucial".

Potrivit sursei citate, noua strategie propusa de CE se doreste un "raspuns la situatia geopolitica actuala si la dependenta UE in materie de importuri".

Presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca tensiunile din Ucraina confirma vulnerabilitatea Uniunii Europene in privinta securitatii energetice.

"UE a desfasurat o activitate intensa in urma crizei gazului 2009 pentru imbunatatirea securitatii sale energetice. Cu toate acestea, ea continua sa fie vulnerabila. Tensiunile generate de Ucraina vin sa confirme din nou acest lucru. Luand in considerare o dependenta globala fata de importurile de energie in proportie de peste 50 %, trebuie sa luam noi masuri. In chestiunile de securitate a energiei, Europa trebuie sa se exprime si sa actioneze ca o singura entitate", a declarat Barroso, citat de comunicatul Comisiei.

La randul sau, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a subliniat ca UE trebuie sa evite sa cada victima a santajului politic si comercial in domeniul energiei.

"Ne dorim parteneriate puternice si stabile cu furnizori importanti, dar trebuie sa evitam sa cadem victime santajului politic si comercial. UE si statele membre au o lunga lista de sarcini in fata lor: in mod colectiv, trebuie sa consolidam solidaritatea noastra cu statele membre mai vulnerabile. In plus, trebuie sa acceleram diversificarea furnizorilor externi de energie, in special pentru gaz. Doar actiunile concrete ne vor sprijini in acest sens", a mai afirmat germanul.

Romania face parte dintre statele membre UE producatoare de gaz natural, cu o cota de 6,5% din productia interna a Uniunii, productie de gaz ce contribuie la acoperire a 23% din consumul de energie total al statelor membre, potrivit Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti.

Restul productiei de energie din UE este impartita intre cea obtinuta din petrol si produse petroliere (34%) si combustibili fosili (17%), cea nucleara (13%) si cea obtinuta din surse regenerabile (14%).

Pe ansamblu, insa, 53% din aceasta productie este bazata pe importuri.

Propunerile Comisiei, inclusiv in ceea ce priveste masurile vizand sa asigure continuitatea aprovizionarii pentru iarna care urmeaza, vor fi discutate de sefii de stat sau de guvern din UE in cadrul Consiliului European din 26-27 iunie.