Gigantul energetic CE Oltenia si Guvernul: O poveste despre presiuni sociale, facilitati guvernamentale, ineficienta si vanzari sub pretul de productie

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Luni, 28 iulie 2014, 16:34 Economie | Energie

Complexul Energetic Oltenia (grupurile de la Turceni)
Foto: AGERPRES
 documente
(28 Iul 2014) PDF, 2MB
Complexul Energetic Oltenia, un colos energetic si minier cu circa 19.000 de salariati, este departe de a ajunge acea societate eficienta, tocmai buna de listat pe bursa: datorii uriase (2,57 miliarde lei la 31 decembrie 2013), pierderi de 28 milioane lei din activitatea de exploatare in 2013, energie electrica tranzactionata in 2014, pe OPCOM, sub costul de productie sau, in cel mai bun caz, la nivelul acestuia. Nu sunt elemente de bun augur pentru CE Oltenia, dar cu toate acestea, nimic nu impiedica continuarea politicii de acordare de prime cu diverse ocazii (Paste, Ziua energeticianului, Ziua Minerului etc). Nimic nu impiedica sindicatele si conducerea CE Oltenia sa ceara ministrilor tot soiul de facilitati, legalizate prin Hotarari de Guvern. Nimic nu impiedica sa ceara si autoritatii de reglementare sa inchida ochii la reglementarile europene, doar ca sa poata traderii de export cu care a incheiat contracte sa scoata din tara energia la un pret mai convenabil. Vezi in text ce spun reprezentantii CE Oltenia.

  • Ce vrea acum CE Oltenia

Conducerea CE Oltenia, ajutata din cand in cand si de sindicate, contacteaza deseori autoritatile pentru a convinge ministri si premier ca societatea are nevoie de ajutor. Argumentul suprem: societatea este o adevarata bomba sociala, spun surse din domeniu. Isi poate permite Guvernul, mai ales in an electoral, sa se confrunte cu mii de angajati suparati la CE Oltenia? Ultimele intalniri de acest fel au avut loc saptamana trecuta. De altfel, directorul general Laurentiu Ciurel a facut saptamana trecuta un drum pana la Bucuresti discutand eventuale forme de ajutor. Cei de la CE Oltenia au cerut, printre altele, ministrului energiei Razvan Nicolescu si ministrului economiei Constantin Nita, o Hotarare de Guvern speciala prin care compania sa aiba permisiunea de a livra energie in banda cu prioritate in Sistemul Energetic National, potrivit publicatiei gorjene Domino, informatie confirmata si de oficiali guvernamentali. Adica, CE Oltenia sa aiba prioritate in fata tuturor celorlati producatori de energie. Total anti-concurential si impotriva oricarei norme europene, spun surse din domeniu.

Tot impotriva principiilor europene ar fi si solicitarea adresata Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) de a reduce "taxa de export" care este, de fapt, tariful pentru capacitatea Disponibila de Interconexiune (componenta ATC). Contactata de HotNews.ro, autoritatea de reglementare a spus ca aici nu se poate interveni deoarece "pretul cu care se aloca capacitatea disponibila se stabileste in urma licitatiilor si reflecta gradul de congestie pe fiecare granita in  parte si pe fiecare sesiune de tranzactionare"."Cu cat granita este mai congestionata (cererea este mai mare decat capacitatea  disponibila) cu atat pretul este mai mare. Daca cererea este mai mica sau egala cu capacitatea disponibila atunci alocarea se face cu pret zero". ANRE spune ca exista un regulament european care prevede clar ca mecanismul de alocare se face transparent si nediscriminatoriu. "Alocarea capacitatii pe granite se face in concordanta cu prevederile Regulamentului 714/2009 - conditii de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica-transpuse in acordurile bilaterale pe care Transelectrica (OTS) le-a incheiat cu vecinii . In conformitate cu aceste acorduri alocarea capacitatii disponibile pe granite (ATC) se face in mod explicit, coordonat bilateral pe orizonturile de timp: an, luna, zi si intrazi cu 6 sesiuni intrazilnice de tranzactionare.  Mecanismul de alocare este transparent, nediscriminatoriu si beneficiaza de principiul 'o folosesti sau o pierzi'. Deasemenea la alocarea zilnica si intrazilnica se aplica mecanismul de soldare a schimburilor de sens contrar (netuirea) si astfel se utilizeaza la maximum capacitatea disponibila", a precizat ANRE pentru HotNews.ro, adaugand ca sunt principii care nu pot fi schimbate. "Nu putem schimba principiile de alocare deoarece am iesi din prevederile Regulamentului 714/2009 si oricum acordurile sunt bilaterale si orice modificare de reguli presupune modificare de acorduri, ori prevederile regulamentului sunt obligatorii pentru toate tarile member ale UE (Bulgaria si Ungaria) si sunt aplicate si de statele nemembre dar  care au sistemele electroenergetice interconectate la cel European (Serbia)".

Presiuni asemanatoare au avut loc si anul trecut. Prin luna mai 2013, sindicalistii de la Complexul Energetic Oltenia amenintau cu proteste de amploare. De altfel, minerii au pichetat picheteze sediul ANRE, motivand ca aceasta institutie  este principalul vinovat pentru faptul ca CE Oltenia nu reuseste sa vanda energie pe piata. In realitate, Oltenia nu reusea sa vanda pentru ca produce ineficient, la costuri foarte mari, in conditiile in care preturile de vanzare a energiei au scazut foarte mult pe piata libera. Ca si acum, cereau autoritatilor sa acorde prioritate in sistem complexului energetic. Pentru mai multe amanunte citeste Cum negociaza minerii cu ANRE acordarea de noi facilitati pentru termocentralele de la CE Oltenia, in timp ce directorul general se afla in China
  • Exporturi la preturi dezavantajoase
In aprilie, mai si iunie, CE Oltenia incheiat pe PCCB-OPCOM mai multe contracte cu traderi care sa-i exporte in Serbia si Ungaria energia produsa incepand de la 1 iulie 2014. Preturile la care au fost incheiate contractele nu sunt chiar in avantajul companiei, mai ales ca acestea includ si tariful de injectie in retea de 12,3 lei/MWh, componenta ATC (echivalentul a 2 euro/MWh) si taxa de cogenerare (18 lei/MWh). Practic, Oltenia s-a angajat sa suporte toate aceste tarife. Cu taxa de cogenerare a rezolvat, pentru ca de la 1 iulie a intrat in vigoare o Hotarare de Guvern care elimina aceasta taxa de la exportul de enegie. Ramane o problema componenta ATC mai ales ca in contractele cu traderii se spune ca vanzatorul (CE Oltenia) suporta doar daca are valoare mai mica de 2 euro. Insa, asa cum spune si ANRE, cand granita este mai congestionata, costul capacitatii alocate pe granite (ATC) creste. Si a crescut la 5 euro, diferenta urmand sa fie suportata de cumparator. In aceasta situatie, conform intelegerilor dintre Oltenia si traderi, daca valoarea ATC creste peste 2 euro, cumparatorul are dreptul sa denunte contractele. Acesta este si motivul pentru care CE Oltenia cere taxe pe granita mai mici, lucru care nu poate fi realizat.

Cantitatile contractate cu scopul de a fi exportate sunt mari: intre 3,3 milioane MWh (total cantitate minima ferma) si 5 milioane MWh (cantitate maxima), perioada de livrare fiind 1 iulie 2014-31 decembrie 2015. Pentru o comparatie, productia CE Oltenia in 2013 a fost de 12 milioane MWh (20% cota de piata) si, probabil, tot atat va fi si in 2014. Au fost incheiate in cele trei luni 10 contracte cu trei traderi: Alpiq, GEN-I Bucharest-Electricity Trading and Sales si Vitol Gas and Power B.V. Cu Alpiq a fost incheiat in aprilie un contract pentru o cantitate minima ferma de 1,05 milioane MWh si cantitate maxima de 1,58 milioane MWh, la pretul de 194 lei/MWh. Cu GEN-I Bucharest au fost incheiate 8 contracte de 1,8 milioane MWh (minim) si 2,7 milioane MWh (maxim), sase dintre ele la preturi de 190-194 lei/MWh si doua la 201 lei/MWh. Cu Vitol Gas and Power a fost incheiat un contract pentru 494 mii Mwh (minim) si 823 mii MWh (maxim) la 185 lei/Mwh.

In conditiile in care CE Oltenia suporta si taxa de injectie (Tg) si taxa pe granita (ATC), ceea ce inseamna costuri de 21 lei/Mwh, practic se poate spune ca a vandut energie la preturi mult mai mici decat cele care apar in contracte: intre 164 si 180 lei/MWh, fara Tg si ATC. Insa, nici macar atat nu reuseste CE Oltenia sa obtina. Chiar reprezentantii CE Oltenia spun ca inca 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2. Scazand si cei 30 de lei, preturile reale sunt intre 134 si 150 lei/MWh.

Acopera acestea costurile de productie? Cam greu in conditiile in care costul de productie este de aproximativ 184 lei pentru un MWh, dupa cum sustin reprezentantii CE Oltenia. "S-a ajuns, astfel, la un cost de aproximativ 184 lei pentru un MWh produs, fata de 220 lei/MWh in 2012 si 203 lei/MWh in 2013. Din acestia, 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2 (OMV PETROM si CE Oltenia sunt singurele firme care isi cumpara, la zi, certificatele de CO2) si 12 lei taxei de injectie in retea. Raman 141 lei/MWh, deci, ca si cost de productie in sine, un MWh al CE Oltenia este egal sau chiar mai ieftin decat cel produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica", spun reprezentantii CE Oltenia pentru HotNews.ro.
  • 1,5 milioane MWh la pret sub costuri
CE Oltenia a mai contractat cantitati importante de energie la preturi cu mult sub costuri, cu livrari in perioadele de gol de sarcina (noaptea, sambata si duminica). Practic, a vandut, in iunie si iulie, pe bursa OPCOM mai multe pachete de energie la un pret cuprins intre 130 lei/MWh si 134 lei/MWh cu tot cu Tg de 12,3 lei. Fara Tg, ar fi, de fapt, cam 118-122 lei/MWh, incadrandu-se la cel mai mic pret de pe piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB). Cantitatea totala vanduta este semnificativa, aproape 1,5 milioane MWh, pentru perioada de livrare iulie 2014-decembrie 2015. La fiecare licitatie, interesul traderilor a fost mare, motiv pentru care nu au fost probleme la vanzarea a peste 20 de pachete de energie pentru perioadele de gol de sarcina.
  • Ce spune CE Oltenia despre acoperirea costurilor de productie: Costurile sunt acoperite din alte surse, isi va face in trimestrul trei propria firma de trading, vanzarile la preturi foarte mici pe timpul noptii, mai rentabile decat oprirea grupurilor energetice

HotNews.ro a adresat reprezentantilor CE Oltenia mai multe intrebari, una dintre ele fiind "In ce masura contractele de export acopera costurile de productie?". La aceasta intrebare, CE Oltenia raspunde ca sunt acoperite, deoarece se obtin venituri din alte surse. Un raspuns ambiguu. Intrebarea se referea la acoperirea costurilor strict din contractele de export, nu din alte surse. "Costurile de productie sunt acoperite, deoarece CE Oltenia obtine venituri si din piata de echilibrare, piata intraday si piata serviciilor tehnologice de sistem. Veniturile CE Oltenia nu reprezinta strict rezultatul inmultirii cantitatii vandute cu pretul de contract stabilit pe PCCB. Societatea vinde pe PCCB, in principal, pentru a putea mentine blocurile in functiune, ceea ce permite accesul pe piata de echilibrare, unde preturile practicate de CEO sunt mult mai mari (prin aportul acestei componente, se formeaza un pret global de vanzare mult mai mare). Pentru companie este foarte important sa mentina grupurile in functionare", spun reprezentantii CE Oltenia.

Imediat dupa aceasta a fost adresata o alta intrebare: Ce cantitate de energie intentioneaza sa exporte CE Oltenia in 2014 si care este cantitatea contractata pana acum pentru export si pe ce perioada? Aici, CE Oltenia da un raspuns evaziv, si anume ca nu poate exporta energie direct, ci prin intermediul unor traderi. Dar, oricum, prin trimestrul trei si va face si CE Oltenia propria companie de trading. "CE Oltenia, in conformitate cu prevederile Legii Energiei (nr.123/2012), nu poate exporta energie. Exportul se realizeaza numai prin intermediul firmelor din strainatate licentiate si in Romania si care sunt inscrise la OPCOM. Pentru a putea exporta, CE Oltenia face demersurile necesare pentru infiintarea unei companii CEO ¬ Trading. Infiintarea a fost aprobata prin Hotarare AGA, urmand sa se aprobe Actul Constitutiv al acestei companii si imputernicirea persoanelor care vor efectua inregistrarea acesteia la ORC Gorj. Se estimeaza ca CEO - Trading va deveni functionala in trim. III al anului 2014. Dupa infiintarea CEO- Trading, in urma analizei pietelor, se va stabili cantitatea care se va putea exporta.

O alta intrebare se refera la modul in care va putea CE Oltenia sa acopere costurile in conditiile in care a vandut o cantitate atat de mare, 1,5 milioane MWh, pentru perioade de gol de sarcina, la preturi mult sub costuri. CE Oltenia sustine aici ca vinde in gol ca sa evite opririle si repornirile grupurilor energetice. "Conform legislatiei si regulilor pietei, toti participantii la piata vand la pretul pietei. Preturile nu tin cont de costurile de productie", spune CE Oltenia. "In perioadele de gol de sarcina (noaptea, sambata si duminica), preturile sunt foarte mici (intre 5 si 100 lei/MWh), iar CE Oltenia a vandut la pretul de 130-133 lei/MWh. Deci, pentru intervalele respective, CE Oltenia a vandut cu 30 de lei peste pretul pietei. CE Oltenia vinde si energie in gol de sarcina pentru a evita oprirea grupurilor pe perioade scurte (oprirea grupurilor seara si pornirea lor dimineata), ceea ce ar duce la costuri foarte mari si deteriorari considerabile ale echipamentelor (uzura accelerata a cazanelor, a condensatoarelor turbinelor, etc. ). Desele porniri/opriri dispuse de DEN pentru echilibrarea sistemului inseamna functionari ineficiente ale CE Oltenia, in regim variabil, la sarcini neeconomice, sub randamentul optim. De exemplu, anul trecut, au fost efectuate 19 porniri de blocuri intr-o singura luna, iar o oprire/pornire de grup ajunge la costuri de 350 000 lei, luand in consideratie numai combustibilul consumat, dar la acestea se adauga alte cheltuieli operationale si cheltuielile pentru asigurarea mentenantei, ca urmare a deteriorarii echipamentelor, in aceste conditii. De asemenea, mentionam si faptul ca penalitatile pentru nerealizarea serviciilor de sistem contractate se pot ridica la 200% din valoarea acestora", a continuat CE Oltenia.

  • CE Oltenia sustine ca a redus cheltuielile, chiar si pe partea de prime. In realitate, Sarbatorile de Paste, Ziua Energeticianului si Ziua Minerului au ramas ocazii de prime pentru cei 19.000 angajati

Intrebati ce masuri vor fi luate in continuare pentru reducerea costurilor si in vederea eficientizarii, reprezentantii CE Oltenia spun ca scaderea cheltuielilor s-a materializat deja, chiar fara a fi nevoie de concedieri. "Reducerea cheltuielilor pentru corelarea acestora cu gradul de realizare a veniturilor s-a materializat prin utilizarea eficienta a capacitatilor de productie si prin utilizarea rationala a fortei de munca, fara concedieri de personal", spune CE Oltenia.

Exemplele CE Oltenia de reducere a cheltuielilor:

  • Reducerea consumurilor specifice de la 349,72 gcc/MWh la 337,31 gcc/MWh prin gestionarea integrata a stocurilor de carbune si a depozitelor intermediare, ceea ce conduce la diminuarea pierderilor generate de scaderea calitatii combustibilului;
  • Reducerea cantitatilor de hidrocarburi (gaz si pacura) utilizate in sustinerea procesului de ardere, prin efectuarea unor lucrari de modernizare a sistemelor de ardere si prin cresterea disciplinei de exploatare (la Rovinari s-a redus aportul de hidrocarburi de la 5% la sub 1%; la Turceni s-a obtinut o reducere de la 8% la 2% - luna iunie 2014 a fost prima luna din istoria termocentralei Turceni in care acest indicator a coborat sub 1%);
  • Reducerea costurilor cu achizitiile prin derularea unor proceduri comune pentru toate sucursalele (cantitati mai mari genereaza costuri unitare mai mici);
  • Reducerea costurilor cu reparatiile de la 8,3 lei/MWh la 1,66 lei/MWh prin utilizarea rationala a stocurilor de materiale si piese de schimb existente in sucursale si prin reducerea numarului lucrarilor executate cu tertii;
  • Reducerea fondului de salarii cu 10% prin conditionarea unor facilitati suplimentare (cota de carbune, cota de energie, prime jubiliare, alte prime¬) de realizarea indicatorilor economici propusi;

"S-a ajuns, astfel, la un cost de aproximativ 184 lei pentru un MWh produs, fata de 220 lei/MWh in 2012 si 203 lei/MWh in 2013. Din acestia, 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2 (OMV PETROM si CE Oltenia sunt singurele firme care isi cumpara, la zi, certificatele de CO2) si 12 lei taxei de injectie in retea. Raman 141 lei/MWh,  deci, ca si cost de productie in sine, un MWh al CE Oltenia este egal sau chiar mai ieftin decat cel produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica", sustine CE Oltenia.

Reducerea fondului de salarii nu impidica, insa, acordarea unor prime: 700 lei de Paste pentru fiecare angajat si inca vreo 600 lei de ziua Energeticianului si ziua Minerului care au loc in iulie si august. Potrivit presei locale, sindicalistii au incercat chiar sa obtina 700 de lei pentru aceste sarbatori. "Au avut loc o serie de discutii pe marginea acordarii primei de ziua meseriei. Este vorba de Ziua Energeticianului in prima faza si de Ziua Minerului in etapa a doua. Am ajuns la o intelegere cu administratia Complexului Energetic Oltenia ca prima sa fie unica pentru toti angajatii, indiferent daca este vorba de mineri sau de energeticieni, insa momentul de acordare va fi diferit. Astfel, de Ziua Energeticianului, prima va fi acordata energeticienilor din cadrul Complexului Energetic Oltenia, pana in data de 20 iulie. Totodata, prima pentru Ziua Minerului va fi acordata tuturor minerilor pana in data de 15 august", a declarat Ion Ruset, prim-vicepresedintele Federatiei "Univers", citat de publicatia Gorj-Domino.
  • Datorii de 2,5 miliarde de lei. CE Oltenia spune ca nu exista pericolul insolventei
In conditiile in care CE Oltenia a incheiat anul 2013 cu datorii de 2,57 miliarde de lei, din care 1,97 miliarde lei catre banci si 451 milioane lei datorii comerciale (furnizori materii prime, alti furnizori si prestatori de servicii), apare intrebarea daca nu cumva este in pericol de a intra in insolventa. CE Oltenia sustine ca nu. "In acest moment, nu exista pericolul intrarii in insolventa pentru CE Oltenia. Datoriile catre banci se ramburseaza esalonat, pe perioade de pana la 15 ani, cu termene de gratie. Datoriile comerciale sunt datorii pe termen scurt sau datorii exigibile (se achita in termen de 12 luni de la data incheierii bilantului). Chiar daca exista sume considerabile (creante) de recuperat de la rau-platnici, CE Oltenia nu a incheiat niciun an financiar cu datorii restante catre bugetul de stat, institutii de credit sau catre furnizori. Trebuie sa se inteleaga ca datoriile cuprinse in situatiile financiare anuale cuprind facturi ce au termene scadente ulterioare datei de 31 decembrie al anului pentru care se face raportarea", mai sustine CE Oltenia.

Intrebati cum explica pierderea de 28 milioane de lei brut din activitatea de exploatare inregistrata in 2013, reprezentantii CE Oltenia mai spun ca aceasta a rezultat din constituirea, la sfarsitul anului, de provizioane pentru achizitia certificatelor de CO2 ( in vederea conformarii cu normele europene privind emisiile de gaze cu efect de sera) si pentru creantele restante, in conformitate cu legislatia in vigoare. Vezi documentul atasat pentru mai multe detalii legate de rezultatele pe 2013.
  • Cateva date despre CE Oltenia si conducerea ei
Complexul Energetic Oltenia s-a infiintat in vara lui 2012 prin fuziunea a patru mari societati: Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Tg.Jiu, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari si Complexul Energetic Craiova. Detine 13 blocuri energetice cu o putere instalata de 3.900 MW si are o cifra de afaceri de circa 600 de milioane de euro.

Complexul Energetic Oltenia a fost prima companie din domeniul energiei supusa prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, fiind administrata in sistem dualist, prin Directorat si Consiliu de Supraveghere. In privinta directorului general, a fost o numire controversata si, totodata, contestata de Fondul Proprietatea,in calitate de actionar minoritar. Pe 21 ianuarie 2013, Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia l-a numit pe directorul  general interimar de atunci al companiei, Laurentiu Ciurel, fost vicepresedinte PSD Gorj, in functia de Director General, cu un mandat pentru patru ani. A  fost o numire controversata, deoarece Comisia de Nominalizare si Remunerare formata nu l-a  intervievat decat pe Ciurel, ingnorandu-i pe ceilalti care se  aflau pe lista scurt. Ciurel se afla deja la conducerea companiei, fiind numit director general interimar in vara lui 2012. In plus, Consiliul de  Supraveghere care l-a numit avea un mandat interimar limitat in mod explicit pana la desemnarea unui nou Consiliu de Supraveghere in baza prevederilor OUG 109/2011. Prin urmare, Consiliul nu era in pozitia  de a-l desemna pe Ciurel pentru un mandat de patru ani. Desemnarea lui Ciurel a avut loc dupa depunerea unei liste scurte de candidati, romani si straini, de catre Kienbaum, compania independenta de  executive search implicata in procesul de selectie. Lista il includea si pe Ciurel, insa nici Consiliul de Supraveghere, nici Comisia de Nominalizare si Remunerare nu i-au intervievat pe ceilalti candidati. Practic, au decis sa il desemneze direct pe Ciurel. Fondul Proprietatea au considerat aceasta numire ca fiind ilegala.

Laurentiu Ciurel este cunoscut ca un apropiat al actualului ministru al economiei, Constantin Nita, si al premierului Victor Ponta. De altfel, anul trecut, in octombrie, CE Oltenia a fost sponsorul unui forum din SUA. Partea controversata era ca era un forum la care nu participa nici un jucator important din piata americana, invitati fiind in special reprezentanti ai companiilor energetice romanesti. Intrebat despre acest aspect, Nita a negat, initial, faptul ca CE Oltenia ar fi sponsor, dupa care a afirmat ca "directorii generali numiti prin contracte de mandat au dreptul sa-si aloce fondurile necesare cum doresc".



Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

Satul din Europa care a ales sa plateasca o amenda uriasa in loc sa primeasca 10 refugiati: "E simplu. Nu-i vrem aici"

Unul dintre cele mai bogate sate din Europa a ales sa plateasca o amenda de 200.000 de lire sterline pentru ca nu a dorit sa primeasca 10 refugiati, ca parte din cota impusa Elvetiei, sustine Daily Mail.
6063 vizualizari
  • 0 (2 voturi)    
    Ciurel se lauda ca-i prietenul lui Ponta (Luni, 28 iulie 2014, 20:31)

    Quod Erat Demonstrandum [utilizator]

    Aveti grija de cine va luati domnilor & doamnelor de la Cabinet, prin aceste articole scrise pe stim-noi-ce-laptop.
    • -3 (5 voturi)    
      Un angajat CE Oltenia aduce 85 mii dolari/an net (Marţi, 29 iulie 2014, 2:23)

      dumitrica [utilizator] i-a raspuns lui Quod Erat Demonstrandum

      Un angajat CE Oltenia aduce 100 mii dolari/an si ia din salarii doar 15 mii/an. Cum poate fi nerentabila compania daca fiecare om produce efectiv 85 mii dolari/an?!

      (1) Citat 1 (Hotnews): "productia CE Oltenia in 2013 a fost de 12 milioane MWh (20% cota de piata) si, probabil, tot atat va fi si in 2014"

      (2) Citat 2: "Cu TVA, CPC 20% – 30%, accize, certificate verzi și contribuția de cogenerare de înaltă eficiență costul per kilowatt este de: 0.5276 RON/KW. (actualizat 22 iulie 2014)"

      12 milioane MWh * 0.5276 RON/KWh = 6.331 miliarde RON/an = 333 mii RON/an pe fiecare din cei 19000 angajati.

      Complexul Energetic Oltenia este rentabil fiind in fapt parazitat.

      Cistigul mediu lunar la CE Oltenia este de 4100 Ron ceea ce inseamna ca intr-un an fiecare angajat ia doar 49200 Ron, restul de 284 mii (diferenta pina la acei 333 mii Ron/an) fiind inhatat de altii.

      Calculele arata ca CE Oltenia nu are nici multi angajati nici platiti cu salarii care ar minca majoritatea banilor produsi de ei.

      Doar 15% (49.2 mii / 333 mii) din profitul obtinut prin vinzarea energiei electrice realizata din carbune se duce pe salariile celor de la CE Oltenia. Restul de 85% al banilor sunt pierduti in alte destinatii dubioase, nu veniturile muncitorilor.
  • +2 (6 voturi)    
    Greaua mostenire! (Marţi, 29 iulie 2014, 6:51)

    hotnewsfil [utilizator]

    Centrala Termoelectrica Turceni a fost dotata cu opt blocuri energetice, fiecarea avand puterea de 330 Mw, intregul echipament fiind realizat in tara, alimentata cu lignit excavat si adus la centrala (benzi transportoare) de echipamente uriase, moderne atunci, toate acestea produse de industria romaneasca.
    iItrebului sistem energetic a fost conceput, proiectat si ralizat integral de catre personalul romanesc (ingineri, tehnicieni si muncitori).
    Aceasta centrala electrica facea parte din unitatile amplasate in intreaga tara, care totalizau 24.000 Mw. (conventionale si nucleare).
    Ne prinde bine azi sistemul energetic mostenit. (greaua mostenire!).
    Ce ne-am fi facut azi (dupa '89) daca romanii nu l-ar fi ralizat inainte de '89? Acum n-am fi avut energie electrica la prizele din locuinte si pentru nevoile economiei nationale (asa putina cat a scapat din imensa actiune de distrugere sistematica, la nivel national)!
  • 0 (0 voturi)    
    Speranta mea de la Hotnews (Marţi, 29 iulie 2014, 11:00)

    PaulE [utilizator]

    Buna dimineata. Acum doresc sa citesc si un articol despre lucruri (industriale) frumoase care se intampla in Romania. Se poate?
  • +2 (4 voturi)    
    Falimentul (Marţi, 29 iulie 2014, 11:03)

    ucun [utilizator]

    In spatele trocului electoral se afla interesul Rusilor de a pune mana pe tot ce inseamna energie in zona. In curand se va privatiza si va fi preluata de un oligarh Rus sau de o societate paravan din China.
  • +1 (1 vot)    
    felicitări (Marţi, 29 iulie 2014, 11:29)

    Ghiță DACU [utilizator]

    un articol foarte corect!!!
  • +2 (2 voturi)    
    exemplul suedez (Marţi, 29 iulie 2014, 14:54)

    dorubarbu [utilizator]

    Luati exemplu de la suedezi!

    Detalii aici:

    http://greenconduct.com/news/2013/08/01/sweden-is-a-model-of-sustainable-waste-management/

    La munca!
    • -1 (1 vot)    
      VALORIFICAREA GUNOAIELOR (Marţi, 29 iulie 2014, 22:31)

      tpopescu [utilizator] i-a raspuns lui dorubarbu

      Pai tocmai a respins OPRESCU oferta srl DUNARERA BUCURESTI in care patronul ei FRANCU a oferit CONSTRUCTIA UNEI CENTRALE TERMOELECTICE PE GUNOAIE PE COSTURILE SRL-ULUI. asa a rans GLINA
      • +1 (1 vot)    
        nu numai (Sâmbătă, 2 august 2014, 7:26)

        TRABI [utilizator] i-a raspuns lui tpopescu

        asta cu gunoaiele nu este de ajuns , este una dintre sursele posibile in paralel cu altele --cine cunoaste nu se arunca imediat la asta ....
    • +1 (1 vot)    
      asa-i , dar..... (Sâmbătă, 2 august 2014, 7:30)

      TRABI [utilizator] i-a raspuns lui dorubarbu

      asa-i Dorule , dar suedezii au management de orizont adevarat nu politicieni in toate societatile si C.A.-uri acestora care de fapt se ocupa numai cu furatul .
  • 0 (2 voturi)    
    CACEALMAUA ASUNSA IN TEXT (Marţi, 29 iulie 2014, 22:23)

    tpopescu [utilizator]

    "Mecanismul de alocare este transparent, nediscriminatoriu si beneficiaza de principiul 'o folosesti sau o pierzi'" "Nu putem schimba principiile de alocare deoarece am iesi din prevederile Regulamentului 714/2009 "
    DECI : PLATESTI CAPACITATE DE EXPORT SI BLOCHEZI EXPORTUL ALTORA NU ? Nu unde exista un ABRE competent care te face sa platesit dublu sau triplu daca ai capacitate rezervata si nu exporti adica DACA MINTI CA FACI EXPORT... PLATESTI TAXA DE CONGESTIE ENORMA ... ABIA ATUNCI SE BLOCHEAZA ABUZUL
    ASTEPT INTERVENTIA PARLAMENTULUI LA ANRE ... DEOCAMDATA IULIAN IANCU NU REACTIONEAZA (probabil ca e in greva intelectuala)
  • +1 (1 vot)    
    alo...! repuneti trenul pe sine.... (Sâmbătă, 2 august 2014, 7:25)

    TRABI [utilizator]

    Acolo trebuie ancheta serioasa pentru a se vedea cum s-au facut gaurile financiare - cum s-a furat in timp - nu trebuie data vina pe termocentrala in general .
    Ia vedeti cazurile tuturor termocentralelor ce soarta au avut sau mai au inca ---> acestea au fost utilizate de gruparile politice pentru a le fabrica bani si averi ---asta-i realitatea ; este necesara recunoasterea si evidentierea acestei realitati cat mai curand. Altfel vom da vina in continuare pe noi toti , pe termocentrala , pe fabrica , pe ceausescu , pe mostenire cu datorii asa zise istorice , pe cei din exterior , pe directivele UE , pe ploaie .
    Curtea de conturi , DNA , SRI cred ca stiu foarte multe ......si poate chiar au rapoarte facute ...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi