​Tribunalul Bucuresti a respins joi, ca neintemeiate toate opozitiile formulate de traderii de energie si de sindicate impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica, se arata intr-un comunicat al companiei. Tribunalul amanase pana acum de patru ori pronuntarea. In cazul admiterii contestatiei traderilor, Hidroelectrica ar reveni in situatia de dinainte de 20 iunie 2012 cand a intrat in insolventa. Adica, s-ar fi revenit la contractele cu "baietii destepti" din energie si s-ar fi anulat tote masurile de restructurare. Sentinta nu este definitiva, fiind asteptat recursul.

Opozitia inregistrata la Tribunalul Bucuresti sub nr. 26502/3/2012 a fost initial respinsa ca lipsita de interes prin sentinta nr. 6218 pronuntata la data de 19.06.2013. Aceasta sentinta a fost casata de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 459 din 25.02.2014 a admis recursul sindicatelor si traderilor si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucuresti, se arata in comunicat.

In rejudecare, Tribunalul Bucuresti a respins ca neintemeiate opozitiile formulate de Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alpiq AG si Sindicatul National Petrom Energie impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica din data de 20.06.2012.

Totodata, instanta a obligat oponentele Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie la cheltuieli de judecata in suma de 29.469,05 lei catre Hidroelectrica si in suma de 29.516,71 lei catre Fondul Proprietatea, care a intervenit in cauza in favoarea Hidroelectrica.

Hidroelectrica a intrat in insolventa la data de 20.06.2012 din cauza acumularii unor datorii scadente intr-o perioada de pana la un an de peste 2,6 miliarde lei si mai vechi de un an de zile de 1,5 miliarde lei. La data deschiderii procedurii, Hidroelectrica era parte in 11 contracte bilaterale incheiate cu traderii de energie, prin care energia era vanduta sub costul de productie si la jumatate fata de pretul pietei. Hidroelectrica inregistra pierderi si din investitiile istorice cat si din contractele de retehnologizare a unor capacitati de productie, iar jumatate din productia anuala era vanduta in piata reglementata la o treime din costul de productie.

"A fost o lupta grea. Procesul a fost unul anevoios si tergiversat cu obstinatie de cei 3 traderi Alpiq. Au formulat cereri de recuzare, sesizari ale inspectiei judiciare impotriva magistratilor, cereri de stramutare a dosarului – absolut toate respinse, nenumarate cereri de amanare, probe cerute cu rea credinta si cereri de inscriere in fals. Pe de alta parte insa solutia era previzibila, pentru ca Hidroelectrica era realmente intr-o situatie financiara disperata, de la care nu o putea salva decat un set de masuri drastice, corecte, curajoase si cu efect imediat, de natura sa acopere pierderile cumulate de peste 170 milioane Euro inregistrate in exercitiile financiare 2011 – 2012. Reorganizarea companiei si salvarea acesteia de la faliment nu era posibila fara denuntarea contractelor cu traderii de energie, sau fara renegocierea a 487 de contracte dezavantajoase si identificarea unor strategii de vanzare a energiei care sa asigure profit companiei. Implementand un set de masuri de otpimizare a costurilor, a fluxurilor si proceselor de productie, de maximizare a veniturilor, Hidroelectrica a inregistrat in anul 2013 un profit de 202 milioane Euro si in anul 2014 un profit record de aproape 300 milioane euro, reusind in acest interval de timp sa-si reduca datoria cu 82 %, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei", a declarat Remus Borza – Practician Coordonator in cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

"Admiterea opozitiei ar fi avut consecinte catastrofale pentru Hidroelectrica si pentru Romania. Ar fi repus partile in situatia anterioara datei de 20 iunie 2012. Ar fi mentinut toate contractele denuntate de administratorul judiciar, unele valabile pana in 2019, ar fi anulat toate masurile de restructurare a companiei luate in perioada insolventei, cu consecinta ireversibila a falimentului", a mai spus Borza.