Comisia Europeana acuza gigantul rus Gazprom ca a abuzat de pozitia sa dominanta in 8 tari din Europa Centrala si de Est, conditionand aprovizionarea cu gaze de obtinerea unor angajamente de alta natura din partea angrosistilor in ceea ce priveste infrastructura de transport al gazelor. Potrivit CE, Gazprom a incalcat normele antitrust. Comisia Europeana a adresat Gazprom o comunicare privind acuzatiile pe care i le aduce, iar compania are la dispozitie 12 saptamani pentru a formula un raspuns.

Sigla GazpromFoto: Hotnews

"In urma investigatiei sale, Comisia a ajuns la opinia preliminara ca Gazprom incalca normele antitrust ale UE, aplicand o strategie generala de impartire a pietelor gazelor din Europa Centrala si de Est, de exemplu prin reducerea capacitatii clientilor sai de a revinde gazele la nivel transfrontalier. Este posibil ca aceasta strategie sa ii fi permis Gazprom sa impuna preturi neloiale in anumite state membre. De asemenea, este posibil ca Gazprom sa fi abuzat de pozitia sa dominanta pe piata prin conditionarea aprovizionarii cu gaze de obtinerea unor angajamente de alta natura din partea angrosistilor in ceea ce priveste infrastructura de transport al gazelor", se arata intr-un comunicat de presa.

Gazprom a declarat miercuri, ca raspuns la acuzatiile Comisiei Europene de incalcare a normelor antitrust, ca respecta cu strictete toate legile din tarile in care isi desfasoara activitatea si ca mecanismul sau de stabilire a pretului la gaze folosit in Uniunea Europeana este conform cu standardele celorlalti producatori si exportatori.

  • Harta tarilor est-europene care au suferit din cauza Gazprom

Constatarile preliminare ale Comisiei din comunicarea privind obiectiunile

Gazprom este principalul furnizor de gaze in mai multe tari din Europa Centrala si de Est. In urma investigatiei desfasurate de Comisie, opinia preliminara a acesteia este ca Gazprom impiedica concurenta pe pietele aprovizionarii cu gaze din opt state membre (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia). Comisia constata ca Gazprom aplica o strategie generala abuziva pe aceste piete ale aprovizionarii cu gaze, in special:

  • Gazprom impune restrictii teritoriale in cadrul acordurilor de aprovizionare incheiate cu angrosisti si cu anumiti clienti industriali din tarile mentionate anterior. Printre aceste restrictii se numara interdictiile de export si clauzele care impun utilizarea gazelor achizitionate pe un anumit teritoriu (clauzele de destinatie). Gazprom a recurs si la alte masuri care au impiedicat fluxul transfrontalier de gaze, cum ar fi impunerea obligatiei ca angrosistii sa obtina acordul Gazprom pentru a putea exporta gaze si refuzul acesteia, in anumite situatii, de a schimba locul in care ar trebui sa fie livrate gazele. Comisia considera ca aceste masuri impiedica schimburile comerciale libere de gaze in cadrul Spatiului Economic European (SEE);
  • este posibil ca aceste restrictii teritoriale sa duca la cresterea preturilor gazelor si sa ii permita intreprinderii Gazprom sa aplice o politica de preturi neloiala in cinci state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania si Polonia), impunand angrosistilor preturi care sunt semnificativ mai mari in comparatie cu costurile suportate de Gazprom sau cu preturile de referinta. Aceste preturi neloiale sunt generate, partial, de formulele de stabilire a pretului utilizate de Gazprom, care indexeaza preturile gazelor indicate in contractele de aprovizionare pe baza pretului unui cos cu produse petroliere, oferind astfel Gazprom avantaje nejustificate asupra clientilor sai;
  • este posibil ca Gazprom sa profite de pozitia sa dominanta pe piata prin conditionarea furnizarii de gaze catre Bulgaria si Polonia de obtinerea unor angajamente de alta natura din partea angrosistilor in ceea ce priveste infrastructura de transport al gazelor. De exemplu, furnizarea de gaze a fost conditionata de realizarea de investitii intr-un proiect de gazoduct promovat de Gazprom sau de acceptarea consolidarii controlului pe care Gazprom il exercita asupra unui gazoduct.

Concluziile provizorii ale Comisiei sunt ca aceste practici constituie o folosire abuziva, de catre Gazprom, a pozitiei sale dominante pe piata, interzisa prin articolul 102 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE). Daca este confirmat, un astfel de comportament constituie un obstacol in calea vanzarii transfrontaliere a gazelor in cadrul pietei unice, reducand astfel lichiditatea si eficienta pietelor gazelor. Acest comportament ridica bariere artificiale in calea comertului intre statele membre si duce la cresterea preturilor gazelor.

Bruxellesul a deschis o ancheta in septembrie 2012, banuind Gazprom ca divizeaza pietele de gaz ingradind libera circulatie a gazului intre statele europene, ca a impiedicat diversificarea distributiei de gaz si ca a impus preturi incorecte clientilor sai utilizand o legatura intre pretul gazelor si cel al petrolului.

Aceste practici vizeaza Lituania, Estonia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Slovacia si Polonia.

Sanctiunile pot ajunge la maxim 10% din cifra de afaceri a grupului, care a fost de 117,5 miliarde de euro in 2012.

Decizia urmeaza sa fie formalizata miercuri in cadrul reuniunii saptamanale a comisarilor. Saptamana trecuta, comisarul insarcinat cu concurenta, Margrethe Vestager, a lansat o procedura impotriva gigantului american al internetului Google, pentru abuz de pozitie dominanta.

O sursa apropiata dosarului a precizat ca decizia de a lansa procedura impotriva Gazprom "nu intruneste inca unanimitatea" in cadrul executivului european.

Decizia ar putea antrena o reactie politica foarte dura din partea Rusiei, dupa ce Gazprom a anuntat saptamana trecuta Comisia Europeana ca doreste un acord amiabil, a precizat o alta sursa apropiata dosarului.

Stirea se actualizeaza