INTERVIU Toni Volpe, director general al Enel Romania, despre cele doua litigii mari pe care le are cu statul roman la Curtea de Arbitraj de la Paris: Ne aflam intr-o etapa destul de avansata

de Cristian Pantazi, Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Joi, 23 iulie 2015, 11:39 Economie | Energie

Toni Volpe
Foto: Enel
Curtea de Arbitraj de la Paris s-ar putea pronunta in cele doua litigii pe care SAPE, societate de stat desprinsa din Electrica, le are cu italienii de la ENEL, spre sfarsitul lui 2015 sau 2016, intr-un caz, si in 2016-2017, in celalalt caz, a declarat Toni Volpe, director general al ENEL Romania intr-un interviu acordat HotNews.ro. In primul caz, partea romana solicita daune de 800 de milioane de euro, acuzand faptul ca Enel nu si-a indeplinit angajamentele referitoare la investitii, conform contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud. In al doilea caz, statul roman solicita daune de circa 500 milioane de euro, acuzand nerespectarea clauzelor contractuale care prevad obligatia ENEL de a cumpara un pachet de 13,57% din actiunile fostei Electrica Muntenia Sud. Vezi in text ce a spus Toni Volpe despre aceste litigii, despre renuntarea grupului Enel la intentia de a vinde activele din Romania si despre acuzatia ca tarifele de distributie au o pondere prea mare in pretul la consumator.

  • Nota: Toni Volpe a fost numit director general al Enel Romania in aprilie 2014. ENEL a ajuns distribuitor de energie in Romania in 2007 cand a cumparat pachetele majoritare de actiuni de la Electrica Banat, Electrica Muntentia Sud si Electrica Dobrogea. Enel acopera, prin companiile pe care le detine, distributia din zonele Muntenia, Banat si Dobrogea. De asemenea, este si unul dintre cei mai mari furnizori de energie din Romania. Companiille ENEL din Romania gestioneaza o retea electrica de circa 91.000 km in regiunile in care activeaza, distribuind circa 14 TWh de electricitate pe an (cu o cota de piata de 34%) si vanzand circa 9 TWh pe an.

Claudia Pirvoiu: Statul roman se afla in doua litigii complexe cu ENEL, la Curtea de Arbitraj de la Paris, pentru doua motive: unul pentru ca Enel nu ar fi indeplinit contractul de privatizare pentru Muntenia Sud in privinta investitiilor. In acest caz, statul roman cere daune de peste 800 de milioane de euro si dobanzi de 400 de milioane de euro - ca urmare a unui raport al Curtii de Conturi, care a aratat ca Enel ar fi trebuit sa fi folosit banii subscrisi pentru investitii si nu banii proprii. In al doilea caz, Enel nu a cumparat pana la sfarsitul anului 2011 aproximativ 13% din actiunile Electrica Muntenia Sud. In acest caz, statul roman a solicitat Enel sa plateasca peste 500 de milioane de euro. In ce stadiu sunt aceste litigii?
Toni Volpe: In primul rand, as dori sa clarific putin contextul legat de aceste doua aspecte. In sensul ca, in primul caz, a fost de fapt un raport al Curtii de Conturi impotriva Electrica, si nu referitor la Enel. Curtea de Conturi a declarat ca Electrica nu a facut toate verificarile, nu a exercitat 100% atributiile de control fata de companiile privatizate. Si, pe baza acestui raport al Curtii de Conturi, Electrica a decis sa apeleze la arbitraj, in cazul acordului de privatizare a Electrica Muntenia. Practic, Electrica a luat contractul de privatizare si a analizat toate posibilitatile pe care le avea de a solicita ceva din partea celeilalte parti din contract. Nu numai pentru Muntenia s-a luat aceasta masura, ci a mai existat un alt litigiu pentru Banat si Dobrogea, unde Curtea a decis in favoarea Enel. Deci, vom vedea ce se intampla. Noi, desigur, sunt convinsi ca am indeplinit contractul de privatizare 100%. Desigur, Electrica- SAPE, intrucat a apelat la arbitraj, considera ca unele lucruri nu au fost indeplinite intru-totul. Vom vedea ce decide arbitrul. De obicei, aceste procese dureaza 2 ani- 2,5 ani. Pentru acest caz, care a inceput in 2013, ne putem astepta la o rezolutie in 2015, spre sfarsitul anului sau in 2016. Alte actiuni, dupa cum stiti, au fost demarate impotriva CEZ, EON unde arbitrii, la final, au decis, as spune, in favoarea societatiilor private. Vom vedea decizia, dar suntem convinsi ca am respectat (n.r. angajamentele), astfel speram ca rezultatul arbitrajului va fi in aceasta directie.

Claudia Pirvoiu: Concret, care este opinia dumneavoastra cu privire la raportul intocmit de Curtea de Conturi?
Toni Volpe: Nu am o opinie, ei au tinut cont doar de litera contractului, facand unele remarci cu privire la Electrica, iar Electrica a actionat.

Cristian Pantazi: Dar celalalt caz?
Toni Volpe: Celalalt caz este putin diferit. Privatizarea Muntenia a oferit guvernului o optiune de vanzare pentru 13,6% din actiuni si determinarea pretului a fost legata de o anumita formula. De asemenea, contractul de privatizare prevedea ca partile trebuie sa incerce sa ajunga la un acord in buna credinta. In 2012, Guvernul a decis sa-si exercite optiunea de vanzare pentru o suma care a fost putin peste 500 de milioane de euro, respectiv 520 milioane de euro. Noi nu au fost de acord cu modul de aplicare a formulei. Din punctul nostru de vedere, aplicarea formulei ar fi condus la o suma diferita. Deci, Enel a inceput sa lucreze la un cadru, la un memorandum de intelegere - care a fost, de asemenea, initiat de Guvern. Astfel, intr-o prima etapa, am incercat sa obtinem un acord cu buna credinta, conform acordului de privatizare. Anul trecut, partile si-au dat seama ca au, in continuare, o viziune diferita asupra valorii. Practic, nu am ajuns la un acord asupra modului de aplicare a acelei formule - prin urmare, si acest proces a ajuns in arbitraj, care, practic, era urmatorul pas prevazut in contractul de privatizare.

Cristian Pantazi: Cand va asteptati la o rezolutie?
Toni Volpe: Din nou, este nevoie de timp, aproximativ 2-2,5 ani. In cel mai bun caz, 2016- 2017, la sfarsitul anului 2016, pentru ca a inceput in iulie 2014. Cazul se afla intr-un stadiu preliminar in procesul de arbitraj.

Cristian Pantazi:
Ati avut, in ultima luna, pe ambele litigii, contacte cu autoritatile romane, in scopul de a solutiona aceste doua probleme si de a renunta la aceste arbitraje?
Toni Volpe: Nu. Ne aflam intr-o etapa destul de avansata (n.r in cazul primului proces, al litigiului pe contractul de privatizare al Muntenia Sud) si asteptam rezultatul arbitrajului. Pentru optiunea de vanzare (n.r cel de-al doilea proces, de cumparare a pachetului de 13.6% din actiuni), dupa ce memorandumul a expirat si s-a apelat la arbitraj, nu mai avem un cadru legal pentru a purta discutii de rezolvare a acestui caz. Enel a spus intotdeauna ca, daca putem rezolva aceste aspecte mai devreme si nu mai tarziu, am fi foarte fericiti, dar aceasta este o afirmatie generala - cu cat aceste lucruri se rezolva mai repede, cu atat este mai bine. Dar aceasta este doar o preferinta din partea noastra, nu se intampla nimic in mod concret.

Claudia Pirvoiu: A existat o legatura intre cele doua procese si intentia grupului Enel de a vinde activele din Romania?
Toni Volpe: Nu, revendicarile (n.r - cererile de daune pentru procesul de privatizare al Muntenia) au inceput in 2013, pe cand procesul de vanzare al activelor Enel in Romania nici nu era in discutie in acel moment. Aceste revendicari au fost rezultatele verificarilor Curtii de Conturi asupra Electrica si, prin urmare, Electrica a declansat arbitraje impotriva noastra. Inceperea arbitrajului asupra optiunii de vanzare (n.r a pachetului de 13,6% din Muntenia Sud) a inceput in iulie 2014, ceva timp dupa ce am anuntat intentia noastra fata de o posibila vanzare, dar nu vad nicio legatura. De fapt, toate discutiile in care am incercat sa rezolvam problema (am numit si o banca terta ce trebuia sa ofere o imagine asupra aplicarii corecte a acestei formule) durau deja de un an, cred. In final, tot nu am avut un punct de vedere comun cu privire la aplicarea acestei formule de catre parti. Cand interpretarile sunt asa de diferite, singura cale posibila este arbitrajul.

Claudia Pirvoiu: Sincer, a existat vreun acord intre statul roman si Enel pentru renuntarea la vanzare?
Toni Volpe: Sincer, nu. Eforturile pentru a vedea daca are sens pentru Enel sa-si vanda activele din Romania au inceput intrucat Enel s-a angajat in 2013 la un plan de cesiuni pentru o suma, la acea vreme, de 6 miliarde de euro. Din aceasta valoare, 1,5 miliarde de euro au fost obtinute prin vanzarea unor active de gaze naturale din Rusia, asa ca aproximativ 4 miliarde de euro trebuiau sa fie obtinute in 2014. Noul CEO, numit aproximativ la inceputul lunii iunie a anului trecut, a decis sa aiba o strategie usor diferita. Astfel, daca anterior nu era public ce ar putea fi evaluat pentru vanzare, strategia lui a fost: ne dorim sa fim foarte transparenti, spunem clar care active ar putea avea potential de vanzare. A facut, de asemenea, un alt lucru- a decis sa nu ne concentram asupra unei singure variante, ci sa avem o lista mai lunga de active care ar putea fi evaluate spre vanzare, iar apoi sa alegem pe baza strategiei, pe baza ofertelor pe care le primim si, de asemenea, in baza unor alte criterii. Si asta este ceea ce s-a si intamplat. S-a inceput cu o serie de active - Romania, Slovacia, dar si altele, de exemplu regenerabile, cu listarea Endesa si asa mai departe. La sfarsitul anului 2014, Enel a atins, mai ales prin vanzarea de actiuni Endesa pe piata spaniola, tinta de 4 miliarde de euro. Prin urmare, in acel moment, nu mai exista o presiune financiara, deoarece tinta era atinsa. Un alt lucru care s-a intamplat a fost ca, intre timp, compania si-a anuntat strategia la nivel mondial. CEO-ul a anuntat ce este strategic pentru noi-si anume, regenerabilele, retelele de distributie de energie electrica si activitatea de furnizare- adica exact ceea ce avem in Romania. Mai mult, am declarat ca in distributie este esential pentru viitor sa continuam modernizarea si digitalizarea retelelor, iar in vanzari este important sa continuam sa fim prezenti in pietele unde exista tendinta de liberalizare, unde clientii trec din piata reglementata pe piata libera. Ambele lucruri se aplica in Romania, pentru ca in Romania vom continua sa investim in modernizarea si digitalizarea retelei. De asemenea, pe piata furnizarii, clientii business sunt o parte importanta din piata libera.

Cristian Pantazi: Vorbind despre rezultatul celor doua arbitraje, ati facut provizioane in cazul in care Enel pierde unul sau ambele procese?
Toni Volpe: Astfel de informatii financiare sunt publice in raportarile noastre oficiale anuale. Noi incercam sa avem politici contabile prudente, si in acest caz luam masurile corespunzatoare in conformitate cu normele contabile.

Cristian Pantazi: Stiu, dar avand in vedere faptul ca Electrica a inceput un proces bazat pe acest raport ma gandeam ca poate v-ati gandit ...
Toni Volpe: Este important sa finalizam aceste cazuri de arbitraj, optiunea de vanzare (n.r a pachetului de 13,6%) si celelalte revendicari, insa, pentru noi, accentul se pune pe viitor si pe ce trebuie facut in Romania, in afacerea noastra. Desigur, trebuie sa inchidem si acest capitol, dar mult mai important pentru noi este sa spunem ca suntem un jucator global - Enel este cea mai mare companie privata ce detine active de distributie la nivel mondial, avem aproximativ 60 de milioane de clienti si Romania se incadreaza strategic in obiectivele Enel, astfel incat intrebarea este: Cum putem merge mai departe, cum lucram in Romania intr-un mod care este benefic pentru dezvoltarea tarii, cum actionam pentru imbunatatirea activelor pe care le avem si care sunt in concordanta cu scopul corporativ al Enel? Deci, inchiderea trecutului este un capitol important, dar nu pe acest capitol dorim sa ne concentram atentia, mai mult decat ceea am facut deja.

Cristian Pantazi: Dar aceasta este un subiect important pentru publicul roman, deoarece aici vorbim despre o companie publica de servicii si de distributie, care este de asemenea importanta pentru public. Vorbim si despre perspectiva de a obtine niste bani la buget, de aceea este important pentru public, si pentru noi.
Toni Volpe: Este important si pentru noi, pentru ca este un aspect financiar important. Nu incerc sa diminuez valoarea. Este un capitol important, sunt in joc bani multi, capitolul trebuie sa fie inchis. Avem opiniile noastre, Electrica are propriile opinii, exista un proces - un proces functional, din punct de vedere echitate si transparenta, in Paris. Vom vedea ce rezultat va fi si, oricare va fi rezultatul, il vom respecta. S-a finalizat deja in cazurile Banat si Dobrogea, speram ca se va incheia si pentru Muntenia. Cand Curtea decide, trebuie sa respecti decizia instantei. Este important, de asemenea, sa ne concentram si asupra viitorului.
Am apreciat declaratia Ministerului Energiei, care, raspunzand unei intrebari a unui membru al Parlamentului, a declarat: companiile privatizate de energie electrica si gaze naturale au depasit investitiile asumate. Investitiile reprezinta un domeniu-cheie in raportul Ministerului Energiei, raport care nu a fost solicitat de catre companiile privatizate, ci de catre un membru al Parlamentului. Ministerul si-a facut propria evaluare, prin ANRE, spunand ca, de fapt, companiile privatizate au depasit investitiile asumate in contractele de privatizare.

Claudia Pirvoiu: Care sunt riscurile pentru Enel daca pierde ambele procese, la Curtea de Arbitraj?
Toni Volpe: Nu vad niciun risc specific, acest lucru va rezolva o tranzactie financiara. Asa cum am mai spus, este vorba despre o suma semnificativa de bani. Se va determina valoarea pentru optiunea de vanzare a pachetului minoritar si cat de mult se datoreaza, daca va fi cazul, pentru Muntenia. Altceva nu vad. Ca sa fiu sincer, daca vorbim despre sentimentul investitorilor fata de o tara, nu cred ca arbitrajul are un rol in schimbarea sentimentului, pentru ca este o chestiune strict legata de interpretarea unor prevederi contractuale. Cred ca ceea ce a schimbat un pic sentimentul mai mult a fost modificarea ratei reglementate in distributie anul trecut, in special, pentru ca a fost neanuntata si, mai ales, pentru ca vorbim despre cadrul de reglementare, unde stabilitatea pentru urmatorul ciclu de reglementare a fost parte din regulile jocului, ca sa zic asa. Si dupa un an, modificarea in mod neasteptat a uneia dintre regulile jocului trimite un mesaj ca oricare dintre regulile jocului pot fi schimbate. Deci, peste valoarea modificarii, peste ratiunea schimbarii, cred ca exista conceptul: daca spun investiti in aceasta tara pentru ca am reguli clare pentru 5 ani, iar apoi le schimb dupa un an, acest lucru trimite un mesaj.
Romania trebuie sa continue sa atraga investitii straine directe. Romania atrage in jurul valorii de 2-3 miliarde de euro pe an in investitii straine directe. Acest lucru este de 10 ori mai putin, daca imi amintesc corect, decat Irlanda, dar Romania are 21 de milioane de oameni, Irlanda are probabil 4 sau 5 milioane de oameni. Romania poate face mai mult, si, desigur, coerenta si stabilitatea, joaca un rol foarte important pentru o tara.

Cristian Pantazi: Vorbind despre viitor si ceea ce faceti aici, in ceea ce priveste investitiile si activitatile de zi cu zi, am vazut raportul Consiliului Concurentei, care arata ca Romania are cel mai mare cost de operare a retelelor energetice in raport cu preturile platite de consumator. Cum explicati acest lucru?
Toni Volpe: Daca luam in considerare orice valoare de referinta a tarifului de distributie sau a costului total al energiei, Romania este putin sub medie, nu numai in Europa, dar si in regiune. Apoi, desigur, acest lucru trebuie relationat cu puterea de cumparare a romanilor si atunci rezulta o pondere care este usor mai mare decat in alte tari. Practic, nu costul per se al energiei electrice este problema (in cazul costului exista o multime de mecanisme pentru a se asigura ca acest cost este eficient, astfel incat pretul sa mearga in jos), ci are de a face cu puterea de cumparare, are legatura cu economia globala a Romaniei, care trebuie sa faca progrese si sa creasca in Europa. Anumite lucruri sunt legate de cat de mult ar costa pentru a mentine operatiunile si pentru a investi, care nu au legatura cu puterea de cumparare. Cu alte cuvinte, daca ma gandesc la reteaua de distributie, costul unui transformator este acelasi, indiferent  daca este o investitie facuta in Romania, Germania sau Marea Britanie. Costul cu forta de munca poate diferi putin, e adevarat, dar per total, costul acelui echipament va fi similar in toate aceste tari. Si acest cost nu este ajustat la puterea de cumparare a romanilor. Asadar, ar fi necesara o analiza pentru a evalua daca poti face legatura intre acestea doua sau nu. Ceea ce cred ca este important este sa continui sa reduci si sa imbunatatesti eficienta in acest sens, pentru a reduce costurile acolo unde pot fi facute imbunatatiri. De exemplu, in cadrul de reglementare pentru distributie, exista deja pe cheltuielile de exploatare un obiectiv de reducere a costurilor in timp, pe care Enel il atinge si chiar incearca sa il depaseasca. La sfarsitul ciclului de reglementare, aceste economii sunt redistribuite, asa ca trebuie sa obtinem reduceri acolo unde se poate. Trebuie sa continuam efortul de a reduce aceste pierderi in retea, pentru ca in cele din urma pierderile de retea sunt platite intr-o mare parte de oamenii care platesc facturile de energie electrica, astfel incat reducerea pierderilor contribuie la reducerea facturii, in timp.
Pierderile sunt de doua categorii - tehnice si comerciale; pierderilor comerciale sunt furturile de energie. Din moment ce este un cost socializat, la sfarsitul zilei, daca exista o persoana care nu plateste factura si ceilalti o platesc, cei care platesc factura, o achita si pentru cel care nu plateste. Practic, daca reduci pierderile, reduci si aceasta inechitate a sistemului. Pierderile au scazut, si cred ca trebuie sa introducem tehnologia necesara pentru a ne asigura ca acestea continua sa scada. Pierderile reprezinta o buna parte a activitatii de distributie, reprezinta aproximativ un sfert, asa ca daca am scadea pierderile, am reduce factura.

Cristian Pantazi: Vorbind despre costurile operationale si modul in care Enel se comporta in piata, avem, de asemenea, o alta constatare din partea Consiliului Concurentei, care arata ca serviciile conexe au tarife mari la distribuitorii de energie. Ei spun ca, in perioada de timp de un an, acestea s-au dublat. De ce sunt atat de scumpe aceste servicii conexe? Am primit, de asemenea, un numar mare de plangeri la Hotnews referitoare la aceste tarife; se spune ca nu sunt numai mari, dar ca nu sunt transparente si sunt arbitrale. Intr-o zi cer o oferta si primesc un pret, iar apoi primesc un alt pret.
Toni Volpe: Exista doua categorii de costuri. O categorie este, in general, legata de "Tarif de racordare - ATR", iar valoarea acestui tarif este stabilit de ANRE.  Care, desigur s-au uitat la o serie de date de la distribuitori. Cred ca din 2005, acest nivel nu a fost actualizat. Iar pentru ca au fost actualizate recent, dupa ce fusesera neschimbate din 2005, a existat o schimbare semnificativa.  Acest tip de costuri se refera la noi conectari. Practic, se aplica la o noua afacere care vrea sa conecteze fabrica la retea, sau o casa noua, recent construita si conectata la retea. Probabil, unele dintre plangerile mentionate se refera la aceasta categorie. In a doua categorie, exista o serie de servicii pe care distribuitorul si societatea de furnizare le ofera clientilor, care se bazeaza pe costurile suportate. Distribuitorul transmite aceste costuri la ANRE, care le verifica si le aproba. Pe acestea exista transparenta, toate datele pe baza carora sunt calculate aceste costuri sunt transparente si detaliate catre ANRE, dar este adevarat ca exista o diferenta de la un an la altul, urmand tendinta costurilor utilizate pentru a determina aceste preturi.

Cristian Pantazi: Spuneti ca aceste costuri sunt transparente, dar Consiliul Concurentei spune exact opusul, ca ei nu stiu cum se calculeaza aceste costuri.
Toni Volpe: Poate ar trebui ca ANRE sa aiba o intalnire dedicata pe acest subiect cu Consiliul Concurentei. Elementele pe baza carora se face calculul exista, sunt acolo, intrebarea este ce putem face in viitor pentru le a reduce si mai mult, deoarece la sfarsitul zilei vorbim despre ceva ce impune un cost. Trebuie sa lucram la costuri. Trebuie sa reevaluam aceste costuri, in viitor, si in baza tehnologiei disponibile. Am sa va dau un exemplu: daca ai un contor inteligent (dupa cum stiti, in Romania exista un proiect-pilot pentru contorul digital, care implica instalarea a aproximativ 30.000 de contoare in zonele noastre, 10.000 in Muntenia, 10.000 in Banat si 10.000 in Dobrogea). Cu acest contor ar putea fi reduse unele costuri pentru interventii necesare in a reconecta un client. Odata ce ai un contor digital, nu mai este nevoie sa trimiti pe cineva.  Reconectarea  se poate face de la distanta. S-ar putea sa ai o crestere usoara in partea de capital, in CAPEX, in investitia si remunerarea investitiei, dar vei avea o reducere a cheltuielilor de exploatare si cred ca acest lucru poate duce la reevaluarea costului acestei activitati la client, care poate fi mai mic. Deci pasul inainte este de a ne uita la alte costuri, pentru a vedea ce putem face pentru a le reduce si mai mult.

Claudia Pirvoiu: Este adevarat ca Consiliul Concurentei a inceput o investigatie privind serviciile conexe pornind de la cazul Mailers? (n.r. citeste aici despre cazul Mailers)
Toni Volpe: De fiecare data cand ANRE, sau Consiliul Concurentei, fac un audit periodic, sau special, abordarea noastra este intotdeauna aceeasi: usi deschise, impartasim toate informatiile, daca exista ceva care nu este in regula incercam sa indreptam, poate ca este o oportunitate de a invata ceva, asa ca, in general, salutam aceste lucruri. Este parte modului de functionare a unei afaceri.

Cristian Pantazi: Anul urmator, de la 1 ianuarie, vom avea unele schimbari importante. Noul cod fiscal tocmai a trecut in Parlament, cu doar cateva zile in urma. Cat de mult va reduce Enel preturile finale dupa ce Parlamentul a eliminat impozitul pe constructii speciale? Ati facut unele estimari?
Toni Volpe: Nu am facut inca estimari, dar ce pot sa spun este ca ori de cate ori vine vorba de chestiuni fiscale, nu avem putere de luare a deciziilor. Avem practic puterea de a implementa orice modificari sunt decise la nivel de impozitare, fie ca este vorba de TVA sau impozitul pe constructii speciale. In mod clar, daca exista o taxa care a fost redusa si este recunoscuta in tarif, aceasta ar putea duce la o reducere, tinand cont ca toate ajustarile anuale iau in considerare mai multe lucruri.
Practic ANRE pune intr-un "cos" toate costurile si apoi decide cu privire la pret.
In cazul TVA-ului, daca este redus, trebuie doar sa stim de cand se aplica, si il punem in aplicare ca atare. In cazul nostru, TVA-ul este foarte transparenta in factura, se aplica la final si este evidentiata pe factura.
Taxa pe stalp a fost inclusa in tariful reglementat stabilit de ANRE. Este inclusa in acest cos despre care va spuneam mai devreme, cu plus si minus, care trebuie sa fie evaluat de ANRE si decis de ANRE la sfarsitul anului, in determinarea tarifului pentru anul urmator. Este putin prea devreme pentru a evalua daca toate aceste modificari vor duce la un plus sau un minus in tariful de distributie. O alta poveste este pentru tariful de furnizare. Uneori exista un pic de confuzie - distributia este ceva, iar furnizare este ceea ce plateste clientul, care include tariful de distributie, tariful de transport, costul de aprovizionare, costul certificatelor verzi, costul de cogenerare, toate aceste impozite si cheltuielile operationale ale furnizorilor si marja furnizorului. Toate aceste lucruri se regasesc in pretul final. Dupa cum stiti, in iulie, pretul final nu a fost schimbat pentru urmatoarele sase luni. Sistemul functioneaza asa - se stabileste tariful pentru urmatoarele sase luni, pe baza estimarilor, apoi, la sfarsitul celor sase luni sau la final de an, se determina costurile efective ale aprovizionarii, energia achizitionata de pe piata. De exemplu, energia te-ai gandit ca o sa coste 140 de lei si a fost 135 lei, prin urmare, tariful va fi ajustat pentru ca el trebuie sa reflecte aceasta valoare reala, nu poti sa ai un castig din aceasta diferenta de pret. De aceea exista mereu acest proces - setezi tariful bazat pe estimari, iar atunci cand ai costurile reale, faci ajustarile necesare. De exemplu, pentru utilizatorii finali, marja pe care furnizorul Enel Energie o are este fixa si predeterminata, de 1,5% in marja pretului total. Si aceasta este ceea ce primeste compania furnizoare. Daca, din anumite motive, societatea primeste mai mult, din cauza unei estimari, trebuie sa faca o ajustare in jos in perioada urmatoare. Scopul este de a face furnizorii de pe piata reglementata sa castige exact aceasta suma de bani, nu mai mult, nu mai putin.

Cristian Pantazi: Nu aveti in vedere, din punct de vedere strategic, transformarea Enel dintr-o companie de electricitate intr-un furnizor de internet?
Toni Volpe: Trebuie sa continuam sa ne facem treaba bine si sa continuam sa imbunatatim ceea ce facem aici, in Romania, in domeniul nostru. Suntem o companie deschisa la alte lucruri. Si, de asemenea, suntem o companie care asculta cu adevarat agenda europeana, care se concentreaza intr-adevar pe imputernicirea consumatorilor. A fost un articol foarte interesant in New Yorker, care se intitula "Putere pentru oameni" si care vorbea despre modul in care consumatorul nu mai este un consumator, ci un producator de energie electrica, este un prosumer. Astfel, el se poate bucura de diferite servicii, la care nu ne-am gandit inainte - stocarea de energie, mobilitate electrica si asa mai departe. Suntem foarte interesati de aceste zone. Companiile noastre de furnizare, Enel Energie si Enel Energie Muntenia, de exemplu, au inceput deja furnizarea de diverse servicii, nu numai de energie electrica, pe piata romaneasca, si suntem foarte deschisi la discutii cu toata lumea. Aceasta este o parte nu numai a agendei europene, dar si in ordinea de zi la Enel. Desigur, trebuie sa pui lucrurile cap la cap si trebuie intai sa abordezi prioritatile. De exemplu, Maros Sefcovic, vicepresedinte la nivel CE, a venit cu o foaie de parcurs in februarie, iar acum planifica sa vina cu ceea ce ei numesc pachetul de vara al reglementarilor UE. In acest pachet de vara al reglementarilor UE, care sustine responsabilizarea suplimentara a consumatorilor, exista un obiectiv pe termen lung pentru a putea schimba furnizorii in 24 de ore. Acest lucru poate fi realizat cu tehnologia potrivita, atunci cand exista contor inteligent, de exemplu, de la distanta se pot face aceste operatiuni, intr-un interval mic de timp. Cu toate acestea, trebuie sa implementam contoare digitale inainte. Pentru ca, daca maine dimineata dorim sa ajungem la acest obiectiv si nu avem tehnologia, devine foarte scump si foarte dificil de implementat. Deci, abordarea noastra este: sustinem complet agenda europeana, insa aici, in Romania, si in orice alta tara in care activam, trebuie sa fim foarte atenti care este ordinea  lucrurilor pe care trebuie sa le facem pentru ca aceste schimbari sa fie posibile. In general, in sectorul energetic din Romania, este nevoie de a purta discutii, care sunt un pic mai profunde, in anumite aspecte. Trebuie sa separam uneori viziunile, cu care suntem de acord, de pasii care trebuie urmati. Si pasii care trebuie urmati trebuie sa fie clari.

Cristian Pantazi: Deci, ce vreti sa spuneti este ca, in principiu, nu purtati aceste discutii profunde?
Toni Volpe: Ba nu, cred ca purtam discutii mult mai bune de la inceputul anului. Exista o multime de discutii la care participam si care sunt mai bine detaliate si mai calificate cu Ministerul si cu Guvernul, de asemenea. Suntem mai clari cu privire la faptul ca, in afara de a vorbi despre viziune, este important sa vorbim despre pasii si lucrurile practice care trebuie sa fie facute si, de asemenea, sa fie clare responsabilitatile. Anumite lucruri sunt in mod clar responsabilitatea autoritatii de reglementare; alte lucruri sunt in mod clar responsabilitatea distribuitorului sau societatii de furnizare. Cred ca doar printr-o impartire a responsabilitatilor putem face progrese si putem fi transparenti in fata oamenilor. Viziunea este ceva ce ar trebui inclusa in doar o singura pagina, pentru ca in mod clar pentru orice tara este nevoie de o viziune asupra energiei. Viziunea trebuie sa fie clara, trebuie sa fie simpla si trebuie sa fie scurta. Dupa ce ai o viziune, iti trebuie consistenta: daca vreau sa ajung acolo, cum ajung acolo? Ce trebuie facut si cine trebuie sa o faca? - iar acest lucru este cel mai important aspect care trebuie sa fie realizat. Pe anumite arii din viziune, avem viziunea europeana, nici macar cea din Romania sau Italia sau orice alta tara. Atunci cand este vorba despre a da mai multa putere consumatorilor, acest lucru este pe agenda UE.

Cristian Pantazi: Vedeti modificarile fiscale destul de dese ca un impediment pentru atragerea investitiilor straine?
Toni Volpe: Orice tara utilizeaza politica fiscala pentru a promova investitiile si a stimula anumite zone si cred ca, cu cat oferi mai mult pe termen lung, cu atat mai bine. La sfarsitul zilei, ceea ce investitorii doresc este sa poata planifica in avans. Cred ca o alta intrebare este - a facut Romania un lucru bun sau nu ca a privatizat? Cred ca privatizarea a adus beneficii, daca ne uitam, de exemplu, la retelele noastre. Pe langa investitiile realizate, am facut mai mult decat ne-am asumat in contractele de privatizare. Rezultatele trebuie privite din punct de vedere tehnic-operational. Cand te uiti la minutele de intreruperi, asa cum a raportat ANRE, Enel este la mai putin de jumatate din media din Romania. Avem aproximativ 200 de minute, in timp ce Romania se afla la aproximativ 400 minute de intreruperipe an, iar media in Romania a fost si de 600 de minute. Noi am inceput cam de la acelasi nivel, dar am reusit sa reducem durata intreruperilor. Cum am reusit? Pentru ca am investit nu numai o anumita suma de bani, dar am investit in anumite tehnologii. Enel are o abordare anume, o secventa de lucruri pe care o urmeaza. Primul lucru - avem nevoie sa introducem modernizare si automatizare in zona de inalta tensiune, iar noi am modernizat, de fapt, aproximativ 81% din statiile de inalta tensiune si le-am introdus in sistemul Telecontrol. Atunci cand exista un defect avem posibilitatea de a restabili alimentarea in fractiuni de secunde in loc de minute lungi iar o statie de transformare de inalta tensiune afecteaza o multime de oameni.

Cristian Pantazi: Da, dar ati investit si s-a observat, de asemenea, o crestere a facturilor. E un pret platit si de catre consumatori.
Toni Volpe: Se rezuma la deciziile strategice, nu numai la deciziile unei companii. Vrem sa devenim o tara care intra in conformitate cu restul Europei, o tara care poate atrage investitii sau nu? Daca raspunsul este da, trebuie sa te gandesti daca poti face asta intr-o tara care are o medie de 600 - 700 minute de intreruperi pe an. Un minut de intrerupere nu are impact doar pentru clientii rezidentiali, ci mai ales are un impact pentru industrie. Pe aceasta parte, nu este usor sa oferi estimari cantitative, dar am vazut un numar, cred ca a fost pentru Italia- fiecare minut de intrerupere pe client costa 50 de centi. Desigur, daca implementati tehnologie hardware, la sfarsitul zilei trebuie sa existe un mecanism prin care acest lucru este remunerat, astfel incat factura ar creste. Ca sa fiu sincer, tariful de distributie nu a crescut cu mult mai mult fata de inflatie, pentru ca trebuie luat in calcul faptul ca Romania nu a avut intotdeauna inflatia de astazi; la un moment dat a fost mult mai mare.

Claudia Pirvoiu: Estimati vreo crestere a consumului de energie electrica in acest an?
Toni Volpe: De fapt, este o veste buna, in cazul in care cresterea consumului este legata de cresterea economiei - o paradigma care nu mai este neaparat adevarata. Uneori vedem o economie in crestere, dar o scadere a consumului datorata eficientei energetice, de exemplu. Din toamna anului trecut, am inceput sa vedem o tendinta de crestere a consumului la joasa tensiune, dar si la medie si inalta tensiune. In joasa tensiune a fost in jurul valorii de 2-3 la suta. E putin prea devreme pentru a spune daca este un trend structural sau a fost sezonier, pentru ca, inainte de trage o concluzie, e prudent sa astepti implinirea unui an calendaristic in care aceasta tendinta sa se manifeste.

Cristian Pantazi: Am vazut o stire luna trecuta ca, in Italia, prim-ministrul Renzi a purtat discutii cu Enel despre posibilitatea de a oferi internet de mare viteza pentru clientii rezidentiali prin reteaua Enel si infrastructura Enel. Este aceasta o optiune si in Romania?
Toni Volpe: Din fericire avem o situatie complet diferita, pentru ca in Romania exista o situatie mai buna in ceea ce priveste internetul de mare viteza. Italia trebuie sa recupereze un decalaj, pentru ca nu avem internet de mare viteza. Am un serviciu mult mai bun aici decat cel pe care l-am folosit in Roma. Si, de asemenea, o alta diferenta este ca reteaua electrica nu a fost utilizata pana in prezent, in Italia, pentru a sprijini si implementarea de fibra optica, asa cum este in Romania. Romania are o retea mai buna si pentru ca pe reteaua electrica, pe stalpi, avem deja aproape toti furnizorii de servicii de telecomunicatii, asa ca este o situatie foarte diferita. Cu toate acestea, suntem mereu deschisi pentru a purta discutii cu companii de telecomunicatii, pentru a colabora, dar afacerea noastra ramane in energie electrica.


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
3598 vizualizari
  • +1 (1 vot)    
    Da, bine. (Joi, 23 iulie 2015, 11:50)

    The Real Sasha [utilizator]

    Si-au facut plinul si o sterg. Prinde orbul, scoate-i ochii.
    Tot felul de contracte s-au facut si cu alte utilitati, cu spagile de rigoare. O tara putreda de coruptie.
    Cand se va revarsa vreun iaz de decantare la RMGC, sa vezi ce usor recuperezi banii si mediul distrus. In ~1500 de ani.
  • 0 (0 voturi)    
    Italienii... (Joi, 23 iulie 2015, 14:28)

    Gladiatorul [utilizator]

    ...astia, ca si romanii nu's buni decat sa scoata panglici si sa fure. Banditi, ordinari mafioti, si unii si altii parjolesc si distrug tot ce e cinstit la un popor. Italienii au transferat mafia pe pamant american. Romanii, mai destepti, nu se lasa mai prejos si-si batjocoresc propriul popor furandu-l cat mai adanc cu putinta. Jalnica natie. Jalnice natiuni.
  • 0 (0 voturi)    
    Enel - 1 (Joi, 23 iulie 2015, 16:06)

    user2014 [anonim]

    Din pacate nu ati stiut ce intrebari sa ii adresati lui Toni Volpe, dandu-i posibilitatea sa evite raspunsurile clare care de fapt se impuneau. Sunt foarte multe probleme la Enel Romania:
    -privatizare controversata
    -interferente cu arbitrul pietei de energie, ANRE pentru a avea avantaje pe piata (vezi cazurile de coruptie facute publice de presa)
    -investitiile asumate in contractul de privatizare nu au fost respectate
    -pozitie de forta, de fapt monopol privat in distributia de energie (cazuri de abuzuri extraordinare la conectare fata de consumatori casnici, industriali si chiar pentru producatori de energie care sunt obstructionati si nu pot folosi reteaua)
    -transferul profitului la alte companii si evitarea taxelor din Romania

    Toate acestea nu puteau fi facute daca institutiile statului roman functionau bine. Insa, ANRE, reprezentantul statului nu este controlat de guvern cum este normal (institutia executiva) ci de Comisia pentru industrii şi servicii din Parlament (condusa de deputatul PSD Iulian Iancu) fara expertiza si cu interese de alta natura. Aceasta comisie numeste presedintele ANRE-o anomalie, pentru ca o data numita, aceasta persoana nu mai este controlata in mod practic.
    Ministrul Niculescu a incercat rezolvarea acestei situatii prin infiintarea Departamentului pentru Energie, sub autoritatea guvernului. Cadrul legislativ trebuia schimbat pentru a muta ANRE sub jurisdictia acestui Departament, insa ne amintim de opozitia din Parlament de anul trecut. La remaniere, din cauza lobby-ului politic puternic, Niculescu (ministru independent) a fost indepartat din guvern. In ianuarie 2015, DNA a contracarat trimitandu-l in judecata pe Iulian Iancu, insa pana la judecarea dosarului el a ramas in functie, beneficiind de imunitate.
    • 0 (0 voturi)    
      mistificare (Joi, 23 iulie 2015, 16:58)

      fabius [anonim] i-a raspuns lui user2014

      -controversata pentru cine?
      -achitare din luna iunie, nu tinem cont de ea?
      -investitiile au fost facute, chiar ministerul a confirmat
      -nu exista alta varinata decat monopol natural in distributie. exista 1 singur caz in lume- noua zelanada in ani 80. un esec
      -profit e bine merci in conturile din Romania
      -in toate tarile Ue reglemetatorul este indipendent, in Romania din 2012 la crerea UE si e bine asa ca e arbitru nu jucator
      -retea e concesionata pe 20 de ani
      - sistemul functioneaza asa cam peste tot in Europa, da bineinteles Romania trebuie sa fie altfel sa fie fericiti niste fosti angajati low level al departamentului pentru energiei care nu au invatat nimic de la dl Ministru Nicolescu
  • 0 (0 voturi)    
    Enel - 2 (Joi, 23 iulie 2015, 16:20)

    user2014 [anonim]

    In 2014, acelasi ministru Niculescu actionase pe doua directii: pe de o parte buna reprezentare a statului din punct de vedere legal la procesele pe care le-a deschis contra Enel, pe de alta parte negocieri directe cu managementul companiei italiene (inclusiv discutii la Roma cu compania mama Enel SpA) pentru preluarea de catre statul roman a activelor Enel in Romania.
    La vremea aceea Enel avea dificultati financiare, si sub presiunea unor amenzi usturatoare care ii amenintau la Bucuresti, ar fi fost dispus sa vanda filiala romaneasca. Negocierea a fost probabil dura, iar pretul cerut a fost mult prea mare pentru posibilitatile financiare ale guvernului, astfel ca cel putin pentru moment, posibilitatea revenirii retelei de distributie in patrimoniul Romaniei a disparut.
    Insa problemele din sistem raman (tot in dreptul Enel), cu implicatii dureroase pentru intreaga economie, dar si pentru utilizatorii casnici.
  • 0 (0 voturi)    
    Enel - 3 (Joi, 23 iulie 2015, 16:28)

    user2014 [anonim]

    Reteaua de distributie, parte esentiala a unei strategii energetice nu poate fi in proprietatea unor companii private; ea poate cel mult sa fie inchiriata anual de aceste companii private de la statul roman (ca banda / volum / functie de numarul de utilizatori), iar profiturile generate sa se intoarca inapoi sub forma de investitii / dezvoltare.
    Situatia actuala este de neimaginat: am inlocuit monopolul de stat cu unul privat, mult mai pagubos pentru consumator. Practic, din anomaliile sistemului actual:
    1. spre exemplu pentru acordarea unei autorizatii de constructie trebuie sa obtii avizul societatii private care opereaza reteaua de distributie in zona unde construiesti (procedura mostenita / transmisa la pachet de pe vremea cand reteaua apartinea operatorului de stat, dar devenita absurda acum dupa privatizare); acest lucru genereaza nenumarate abuzuri in practica si ar putea fi reglementat foarte usor prin atribuirea acestor autorizatii de catre ANRE

    2. nici unul din operatorii privati de distributie nu si-a respectat angajamentele din contractele de privatizare; investitiile in infrastructura sunt minime, iar conectarea unei case la reteaua de electricitate a devenit o mare problema in Romania in secolul acesta. Multe din investitiile asumate de acesti operatori privati sunt 'mimate' printr-o schema pe care ANRE o tolereaza cu usurinta:
    2.1 utilizatorul este fortat sa accepte o solutie de conectare exagerata (spre ex. lucrari suplimentare de innoire la reteaua operatorului de distributie care in mod normal sunt exclusiv sarcina operatorului)
    2.2 utilizatorul este apoi fortat sa semneze o clauza prin care, desi a finantat costurile acestor lucrari, transfera dreptul de proprietate catre operatorul privat (altfel nu este conectat la reteaua de distributie). Lucrarea este apoi trecuta in documentele fiscale ale operatorului de distributie drept 'investitie'. Adica pe banii utilizatorului final (mii sau chiar zeci de mii de euro)
  • 0 (0 voturi)    
    Enel - 4 (Joi, 23 iulie 2015, 16:41)

    user2014 [anonim]

    2.3 ANRE - agentia care ar trebui sa fie la dispozitia consumatorului roman si sa il protejeze in fata acestui monopol privat nu functioneaza. In cele mai multe din cazuri, reclamatiile adresate lor pentru abuzurile operatorilor privati de distributie raman nerezolvate si ramane sa te lupti de unul singur in instanta contra unor grupuri mari cum sunt Enel, E-on, Cez etc.

    2.4 Privatizarea neinspirata din 2003-2004 a guvernului Nastase adus la pierderea controlului statului roman, asurpa acestei infrastructuri strategice, realizata cu mari sacrificii de romani in decursul a zeci de ani.
    Enel a preluat pachetul majoritar pentru Electrica Muntenia Sud si Electrica Dobrogea in 2004 printr-un artificiu (s-a platit pentru un pachet minoritar, apoi la cateva luni de la privatizare, reprezentantii Romaniei au 'aprobat' o majorare de capital prin care statul roman a pierdut controlul).

    Explicatiile ENEL cu privire la indeplinirea obligatiilor asumate in contractul de privatizare pot fi demontate foarte usor.
    Marea majoritate a localitatilor din Romania sunt traversate de linii de inalta sau medie tensiune, desi legea interzice strict acest lucru din motive de siguranta. In mod normal operatorii (printre ei si ENEL) ar fi pasibili de amenzi foarte mari (aplicabile imediat daca statul roman doreste acest lucru), insa schimbarea lor ar insemna montarea de transformatoare la intrarea in localitati, iar operatorii nu sunt dispusi sa cheltuie. Reteaua este mult ramasa in urma dpdv tehnic. Putinele investitii anuale raportate de companie trebuie la randul lor comparate cu devizele ATR-urilor platite de utilizatori pentru a avea acces la electricitate. Vom vedea ca de fapt cele mai multe dintre aceste lucrari au fost platite de consumatori, iar pe urma au fost trecute in patrimoniul Enel.
    • 0 (0 voturi)    
      mistificare 2 (Joi, 23 iulie 2015, 17:32)

      fabius [anonim] i-a raspuns lui user2014

      -Anre nu este protectia consumatorilor, este arbitru din piata energie, regleaza nu apara. Agentia nationala protectia consumatorilor poate?
      -banat si dobrogea in 2004 (impreuna cu moldova si oltenia) Muntenia in 2008, fara nici un artificiu
      -inalta tensiune este transelectrica
      -nu existe nici o interdictie stricta sau legera
      -in UK opereaza Edf (franta), in italia edison (tot edf), in spania enel si multe alte exemple. dar nah, romania trebuie sa fie altfel sa fie frustrati bucurosi. sistemul e departe de a fii perfect, chiar foarte departe dar e in curs de imbunatatire. Ati uitat de unde sa pornit?
      • 0 (0 voturi)    
        mistificarea mistificarii (Joi, 23 iulie 2015, 19:29)

        user2014 [anonim] i-a raspuns lui fabius

        Nu este corect ceea ce spuneti si cred ca duceti discutia intr-o directie gresita. Ceea ce este scris mai sus reflecta situatia reala de care se loveste orice consumator din Romania si este greu sa ii convingeti pe oameni ca lucrurile sunt altfel decat asa (ca nu e rau ci ca e bine). Sau poate vina e a lor pentru ca nu s-au descurcat in acest sistem 'functional'.
        Pe scurt, ca sa nu mai lungim discutia:
        -privatizarea e controversata pentru motivele amintite mai sus; o afacere proasta pt Romania, incheiata in conditii dubioase de un guvern corupt
        -investitiile nu au fost realizate (au fost rapoarte oficiale in acest sens pe masa presedintelui si guvernului); schema de mascare a investitiilor e explicata mai sus; de altfel motivatia procesului de la Paris este tocmai 'neplata penalităţilor şi a nerespectării prevederilor Contractului de Privatizare'
        -avem o situatie de monopol; caz in care e preferabil un monopol de stat (declarare ca domeniu strategic) decat un monopol privat
        -liniile de medie tensiune sunt proprietatea Enel (cele de inalta tensiune intr-adevar Transelectrica); aceeasi problema pentru ambele companii; cititi legea
        -operator pe retea e una, proprietar altceva; o schema normala ar include inchirierea anuala ca banda / volum / functie de numarul de utilizatori
        -ANRE, organismul de reglementare are in statut si atributii de protectie a consumatorului; din nou, cititi legea; iar ca arbitru nu functioneaza eficient din motivele aratate mai sus; deci se impune o reorganizare
        -altfel, raman la parerea ca sistemul de distributie e la pamant; s-au mai facut ceva schimbari de transformatoare dupa 2004 pe banii utilizatorilor (fortati de solutiile tehnice abuzive impuse de Enel sa cheltuiasca sume mult mai mari decat era cazul); insa in continuare sunt pene frecvente de curent; va inchipuiti cum ar arata situatia daca am avea si ceva industrie producatoare legata la retea
        Inchei spunand ca nu va doresc sa va loviti de sistem si sa realizati ca ati gresit.
        • 0 (0 voturi)    
          mistificare (Vineri, 24 iulie 2015, 11:03)

          fabius [anonim] i-a raspuns lui user2014

          aduc discutia unde nu va convine, cea ce e altceva. Dvs. vorbiti din burta, cu o parere preconceputa si incercati sa gasiti argumente care va convin. nu prea merge. Nu exista documente oficiale care sa nu fie publice.cele publice spun cu tot o lata poveste. in romania nu sa investit nimic in retele din 1980 pina in 2004.drept dovada minute de interupere erau 600 in medie, acuma sau redus la jumatate. inca o data, ministerul energiei, oficial si public a certificat nivelul investitiilor. Legea de functionare al Anre si legea energiei spun exact cea ce v-am scris inainte. sunteti intr-o eroare. Enel, Cez si E.on nu sunt proprietari 100% ci majoritari. Statul roman este actionar relevant, deci sa rezolvat si cu presupusa problema strategica.Faceti o confuzie majora intre bransamente noi si modernizarea retelelor.Guverne implicate in privatizare au fost 2, Nastase si Tariceanu, dar strategia de privatizare a fost croita in 1998-1999 de comisia industriei (al carei presedinte era basescu) impreuna cu world bank.infine aveti o perceptia eronata asupra monopolul natural, in toata lume pe distributie de elctricitate si gaze este asa, pentru ca este cel mai cost efective. retea de distributia din londra (tot monopol)este operata de o companie din franta, la chisinau de spanioli, budapest nemti, sofia cehi, madrid si barcelona italieni. si pot sa va dau multe alte exemple. Dar la cluj, sau la brasov va convine ca e electrica, 51% este privata dar statul e actionar relevant ca si in eon, cez enel sau gdf. amestecati concepte, date, legile dupa placul dvs.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă